14,308 matches
-
și de a palatiza dentalele. Lipsește muzicalitatea vorbirii, nerespectând elementele prozodice, accentul revenind sistematic pe fiecare silabă enunțată, ceea ce duce la o prozodie monotonă. Aspectul de bradilalie se datorește fie alungirii fonemelor, fie repetărilor de foneme și silabe cât și pauzelor impostate anarhic în sintaxa fraze. Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării. Tipic dizartricului pseudobulbar este omogenitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau iese din gură mult (aftongia). Se produce oprirea vorbirii, cu încercarea de a pronunța. Se crede (Frechels) că, cu cât sunt mai lungi pauzele între opriri, cu atât mai lung este stadiul bâlbâielii. Tot acest autor face observația că ar exista o consecutivitate în formele bâlbâielii: clonică, clono-tonică, tonică. Ipoteza lui despre clonus ca predecesor al tonusului, contrazice realitatea, căci în foarte multe cazuri
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea manifestări fac mari dificultăți în înțelegerea raporturilor parte-întreg: literă silabă, silabă-cuvânt, cuvântfrază-context. Distorsiunile în evocarea textului de natură simbolizată duc la o citire lentă, fragmentată, alteori precipitantă, cu ezitări și pauze mari, ineficiente în sesizarea sensului. De foarte multe ori se citește „pe ghicite” cu substituiri nelogice, cu repetări și reveniri, cu pierderea rândului etc. care amplifică dificultățile înțelegerii lecturii. Tulburările structurilor lexicografice. Generalități Specialiști logopezi au constatat un coeficient statistic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
într-o anumită succesiune, înlătură uzura organismului, surmenajul și stresul. Dimpotrivă, lipsa unui ritm echilibrat de muncă și odihnă, obosește repede sistemul nervos. Adesea, oamenii obosesc repede și se simt rău, nu din cauză că muncesc mult, ci din cauză că muncesc dezordonat, fără pauze, fără o anumită alternanță și disciplină. Ritmul în muncă, creează ritmul fiziologic. Și nu mă refer numai la munca fizică, ci și la cea intelectuală, care creează o bună stare de sănătate. Activitatea cerebrală intensă și neîntreruptă, continuată de-a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ea încetând odată cu finalizarea actelor motrice inițiate; mișcare combinată / compusă ansamblu de acte motrice însumate unitar. Conform Enciclopediei EFS (2002), acțiune motrică complexă formată din combinarea unei mișcări ciclice cu una aciclică, sau din însumarea unor mișcări aciclice separate prin pauză; mișcare activă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către individ (conștient sau reflex); mișcare pasivă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ușoară practicată pentru menținerea sănătății” (Nodex, 2002); „alergare practicată pentru menținerea formei fizice pe terenurile cele mai variate (pădure, câmpie, drumuri, străzi ale orașelor)” („Peitit Larousse”, apud. S.Dumitrescu, 2003); „o alergare în pas ușor și ritmic cu intercalarea unor pauze în care se continuă deplasarea în pas de mers”5; „alergare moderată pe terenuri variate sau în oraș fără spirit de competiție”(„Petit Robert”,’91, apud. S.Dumitrescu, 2003); „alergare cu pași mărunți (fuleu mic), în tempo moderat și cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
îmbunătățirii activității aparatului locomotor; joggingul acvatic (aquajogging) - formă de practicare a joggingului în mediu acvatic, cu scop de refacere, recuperare, tonifiere, dezvoltare; joggingul cu intervale - formă utilizată de alergătorii consacrați atunci când: între două repetări (alergări) susținute pe o distanță delimitată, pauza trebuie efectuată activ. Se trece de la un tempo ridicat de cursă la unul foarte ușor, destinat revenirii active înaintea începerii unui alt tempo de intensitate; în timpul alergării constante, programate pentru ședința respectivă de jogging, la anumite momente se crește viteza
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
jogging și să își planifice tot singur următoarea alergare. Joggingul colectiv Este acea formă de practicare a joggingului în grup, în care doi sau mai mulți joggeri aleg să-și planifice de comun acord traseele, durata efortului, tempoul de alergare, pauzele, numărul și data calendaristică a ședințelor de alergare. Detalii despre aceste două forme de practicare, precum și de avantajele și dezavantajele lor, le vom expune în subcapitolul 4.6. Capitolul III. MERS. ALERGARE. JOGGING 3.1.Mersul și joggingul Mersul este
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
prin includerea în programul stabilit pentru astfel de activități corporal sportive a mersului clasic, standard, pe diferite distanțe, ulterior urmând introducerea mersului vioi, respectând aceeași succesiune pentru dozare: la început pe distanțe mici sau durate mici de timp intercalate cu pauze, în 2-4 ședințe pe săptămână, apoi pe distanțe din ce în ce mai mari sau durate mai lungi de timp, într-un număr de ședințe care să determine bună-dispoziție, stare de bine, fără a exagera. Susținem ideea conform căreia mersul în ritm vioi reprezintă
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Aramis, București, p.216; efectuat (cum este alergarea tip jogging) nu impune multe restricții diferitelor categorii de populație, ci, dimpotrivă. De asemenea, de ce un sportiv de performanță sau de înaltă performanță nu ar practica și el jogging, în timpul liber, în pauzele de odihnă activă sau în perioadele de tranziție dintre sezoanele competiționale? De ce un sportiv de performanță nu ar apela „cu precădere” la alergarea tip jogging pentru a se reface mai repede după un antrenament solicitant sau pentru a-și grăbi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
apă, pentru a înlocui o parte a apei pierdute prin respirație și transpirație. Ulterior, la fiecare 15-20 minute, recomandăm ingerarea unei cantități mici de apă, pentru a permite organismului să-și echilibreze procesele și funcțiile interne; - Rehidratare în timpul alergării (în pauză sau în deplasare) pentru joggeri experimentați, care pot desfășura eforturi aerobe de durată, ingerarea de lichide poate avea loc la fel ca la începători, iar dacă durata efortului depășește 40 minute, literatura de specialitate recomandă ingerarea unor lichide mai complexe
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
carbohidrați și minerale dizolvate (electroliți: sodiu, calciu, magneziu, potasiu); după finalizarea ședinței de jogging recomandăm ca rehidratarea să se facă treptat, prin înghițituri mici și în reprize, pentru a permite organismului să-și regleze ingestia de lichide și absorbția acestora. Pauza în timpul alergării Pentru a beneficia de efectele efortului aerob asupra funcțiilor biologice, asupra proceselor psihice implicate (voință, motivație) și a formării de atitudini pozitive (perseverență), ar fi de preferat ca, odată începută, ședința de jogging să nu fie întreruptă. Totuși
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
efectele efortului aerob asupra funcțiilor biologice, asupra proceselor psihice implicate (voință, motivație) și a formării de atitudini pozitive (perseverență), ar fi de preferat ca, odată începută, ședința de jogging să nu fie întreruptă. Totuși, sunt situații speciale în care o pauză se impune (băutul de apă, ocolirea unui obstacol, un telefon urgent, schimbarea direcției de alergare sau a unui traseu, ca urmare a unor factori obiectivi etc.). Considerăm că pauza cuprinsă între 30-60 secunde nu modifică aproape deloc valorile funcțiilor implicate
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
să nu fie întreruptă. Totuși, sunt situații speciale în care o pauză se impune (băutul de apă, ocolirea unui obstacol, un telefon urgent, schimbarea direcției de alergare sau a unui traseu, ca urmare a unor factori obiectivi etc.). Considerăm că pauza cuprinsă între 30-60 secunde nu modifică aproape deloc valorile funcțiilor implicate, efectele se mențin, iar reluarea efortului este facilă. În anumite condiții, în funcție de nivelul de pregătire, de etapa de inițiere în jogging, de obiectivul vizat (jogging pentru o stare de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de pregătire, de etapa de inițiere în jogging, de obiectivul vizat (jogging pentru o stare de bine psihică și fizică fără a avea un obiectiv mare în ceea ce privește alergarea dintr-un anumit moment sau zi), practicanții de jogging pot lua o pauză la jumătatea distanței sau a duratei de alergare, de 315 minute. În această pauză mai mare, recomandăm ca practicatul de jogging să nu stea, ci să-și mențină efectele produse de prima parte a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
stare de bine psihică și fizică fără a avea un obiectiv mare în ceea ce privește alergarea dintr-un anumit moment sau zi), practicanții de jogging pot lua o pauză la jumătatea distanței sau a duratei de alergare, de 315 minute. În această pauză mai mare, recomandăm ca practicatul de jogging să nu stea, ci să-și mențină efectele produse de prima parte a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii (exerciții de stretching, exerciții de mobilitate), astfel încât reluarea efortului să nu fie îngreuiată de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
produse de prima parte a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii (exerciții de stretching, exerciții de mobilitate), astfel încât reluarea efortului să nu fie îngreuiată de scăderea prea mare a valorilor frecvenței cardiace și a celei respiratorii. - Exerciții de stretching în pauzele de jogging Durata pauzelor se va adapta și în funcție de condițiile atmosferice (vânt, umiditate ridicată, temperatură). Finalizarea ședinței de jogging Fiecare ședință de alergare ar trebui să se sfârșească cu o scădere a intensității de alergare pe ultimele 2-8 minute, chiar
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
a alergării prin efectuarea unor mișcări compensatorii (exerciții de stretching, exerciții de mobilitate), astfel încât reluarea efortului să nu fie îngreuiată de scăderea prea mare a valorilor frecvenței cardiace și a celei respiratorii. - Exerciții de stretching în pauzele de jogging Durata pauzelor se va adapta și în funcție de condițiile atmosferice (vânt, umiditate ridicată, temperatură). Finalizarea ședinței de jogging Fiecare ședință de alergare ar trebui să se sfârșească cu o scădere a intensității de alergare pe ultimele 2-8 minute, chiar și cu trecere de la
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
primele 15-20 minute organismul trebuie să-și adapteze funcțiile și structurile anatomice la specificul efortului. Această durată nu este ușor de atins, mai ales de către începători, care aleargă de multe ori aceste 30 minute în reprize, intercalate cu mers sau pauză statică (pasivă), nefăcând altceva decât să se deshidrateze și să-și supună organismul al efort, fără a beneficia de ceea ce urmăresc. Bineînțeles, un începător în practicarea joggingului nu va putea din primele ședințe să ajungă la 30 minute de alergare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
distanță mai mică sau durată mai mică de alergare), iar alegerea orelor de practicare a joggingului să se facă astfel încât, între ele, să existe timp suficient pentru refacere. Totuși, este de dorit ca după aceste perioade să nu se facă pauză și să se revină la cele 3-4 ședințe/ săptămână, fără a apela la gândirea prin „compensare” („dacă am lucrat mai mult în această perioadă, pot face o pauză mai mare de acum”). Reușita în practicarea joggingului și simțirea efectivă a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
Totuși, este de dorit ca după aceste perioade să nu se facă pauză și să se revină la cele 3-4 ședințe/ săptămână, fără a apela la gândirea prin „compensare” („dacă am lucrat mai mult în această perioadă, pot face o pauză mai mare de acum”). Reușita în practicarea joggingului și simțirea efectivă a efectelor acestui tip de activitate sportivă sunt determinate, în mare parte, în opinia specialiștilor, de răbdarea cu care se respectă și aplică regulile de practicare a joggingului, precum și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
acordarea primului ajutor) și chiar lipsa securității individuale etc. Joggingul colectiv Este acea formă de practicare a joggingului în grup, în care doi sau mai mulți joggeri aleg să-și planifice de comun acord traseele, durata efortului, tempoul de alergare, pauzele, numărul și data calendaristică a ședințelor de alergare. Studiile și cercetările din practica activităților sportive au evidențiat faptul că este bine să se găsească un partener în practicarea alergărilor pe durate de timp mai mari (cum este și cazul joggingului
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
efortul la posibilitățile începătorilor; dacă diferența de vârstă între partenerii de jogging este mai mare, atunci cei mai tineri trebuie să accepte dozarea (distanță, durată) și tempoul celor mai în vârstă; trebuie să accepte inclusiv o frecvență mai mare a pauzelor și o durată mai mare de revenire atunci când distanța de alergare este fragmentată - important este ca ambele categorii să se simtă bine, să simtă plăcerea alergării împreună și efectele acesteia asupra sănătății fizice și psihice. dacă adulții aleargă în prezența
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practicarea joggingului, în vederea beneficierii de efectele sale pozitive prin diferite recompense (afective, materiale); distanțele/ duratele de alergare vor fi atent dozate, în funcție de posibilitățile copiilor, la început pe distanțe sau durate mici, sub forma unor jocuri, a unor întreceri, intercalate cu pauze. Oamenii de știință au dovedit, prin cercetări complexe, faptul că perceperea efortului din punct de vedere fizic de către copii este diferită față de ceea ce percep adulții; părinții vor alerga fie lateral de copii, dacă spațiul o permite, fie înapoia lor, lăsând
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
substanță, la final se va igieniza optim labele partenerului canin, mai ales dacă este predispus la lins și astfel s-ar putea intoxica cu diferite substanțe nocive; odată adaptat la distanțele de alergare, specialiștii recomandă luarea în calcul atât a pauzelor, la anumite perioade de timp, cât și a unei ușoare părți de încălzire, înainte de alergarea principală (exact ceea ce este recomandat și în cazul oamenilor); atenție la feedback-ul pe care partenerul patruped îl oferă (stă jos și refuză să continue
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]