19,447 matches
-
reușește cineva s] cunoasc] aceste fapte ciudate? Nu era plauzibil s] spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
era plauzibil s] spui c] le deducem din altceva; percepțiile noastre morale nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu sunt produsul rațiunii. Atunci înseamn] c] trebuie s] fie produsele simțurilor și din moment ce nu pot fi produsele celor cinci simțuri obișnuite, înseamn] c] sunt produse de un simț suplimentar, cel moral. Din aceast] cauz] intuiționismul este uneori denumit teoria simțului moral. Absența unei explicații despre cum funcționeaz] acest simt suplimentar și neremarcat este cea care a dus la bine-cunoscuta acuzație a lui G.J. Warnock potrivit c]reia intuiționiștii ofer] aici nici mai mult nici mai puțin decât o m]rturisire
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceast] mișcare ofer] și un r]spuns mai ușor la întrebarea cum ajungem s] recunoaștem faptele morale. Cand, în acord cu Hume, am considerat inerte aceste fapte, nu aveam decât dou] explicații posibile despre cum ajungem s] le cunoaștem - prin simțuri sau prin rațiune. Dar acum le lu]m altfel în considerare, si anume ca motive pentru a acționa. Pe aceast] bâz] am putea pretinde c] descoperirea lor este o problem] de judecat] practic] și nu de deducție, nici de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acționa. Pe aceast] bâz] am putea pretinde c] descoperirea lor este o problem] de judecat] practic] și nu de deducție, nici de percepție și astfel am putea încerca s] evit]m sugestia c] am inventat o capacitate special], aceea a simțului moral. La urma urmei, vom pretinde c] explicația în cazul moral nu difer] în mod semnificativ fâț] de explicația în cazul prudentei și, cu sigurant], e vorba despre judecat] și nu despre percepție când consider]m faptul c] se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fie analizabil - chiar dac] nu trebuie neap]rât s] fie sinonim cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre obișnuite - vedere, miros, auz, pip]it -, ci pe baza simțurilor interne de aprobare și dezaprobare. „Binele” este (aproximativ) ceva ce oricare spectator informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre obișnuite - vedere, miros, auz, pip]it -, ci pe baza simțurilor interne de aprobare și dezaprobare. „Binele” este (aproximativ) ceva ce oricare spectator informat și imparțial ar aprobă (și deci ceva pe care noi tindem s]-l aprob]m, atunci cand ne eliber]m de orice pasiuni și preferințe și încerc]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unii ar nega chiar și acest lucru). Totuși, este o distant] mare de la acest fel de credinț] autojustificat] la o teorie moral] interesant]. Au fost sugerate și alte credințe de acest tip. Unii filosofi cred c] exist] credințe de bun simț pe care trebuie s] le accept]m: de exemplu, c] uneori action]m liber, c] exist] o lume exterioar], si asa mai departe. Din acest punct de vedere, din moment ce nu putem decât s] credem aceste lucruri, aceste credințe sunt autojustificate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
astfel de adev]ruri sau cum le-am putea recunoaște, dac] ele exist]. Fundaționalismul a dominat epistemologia pentru prima jum]țațe a acestui secol, dar a întâlnit dificult]ți considerabile. Tentativele de a construi lumea din incorigibilele deliber]ri ale simțurilor au fost abandonate în mare m]sur], ca rezultat al criticilor lui Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]sur], ca rezultat al criticilor lui Wittgenstein, Quine și ale altora. Fundaționalismul în etic] a fost întotdeauna mai problematic decât fundaționalismul în epistemologia general], deoarece nu a fost niciodat] clar ce urma s] se întâmple cu datele referitoare la simțuri. Nu este surprinz]tor c] în climatul nostru filosofic postpozitivist exist] puțini teoreticieni morali dornici s] susțin] metodologia fundaționalist]. 2. Coerentismul În zilele noastre, o versiune a coerentismului este opinia dominant] asupra metodei corespunz]toare de creare a teoriei în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] fie legate de revizuire. În aceast] privinț], fundaționalismul și coerentismul au mai multe în comun decât se poate imagina. Unii cred c], din moment ce opiniile coerentiste încep cu credințele noastre morale reflexive, ele trebuie inevitabil s] statorniceasc] „morală de bun simț” - acea colecție negativ] de prejudec]ți morale, deprinderi, judec]ți și purt]ri pe care oamenii din cultura și clasa „noastr]” le manifest] și în virtutea c]rora acționeaz]. Deoarece interpret]rile fundaționaliste încep cu începutul, s-a considerat c] numai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ordin etic. Oamenii consider] c] ar fi bine s] lucreze împreun], lucru pe care il și fac. Ideea nu este c] ei mimeaz] amabilitatea pentru a obtine tot ceea ce se poate unul de la altul, ci c] oamenii posed] un simț moral autentic și capacitatea de a distinge între bine și r]u. Acesta este aspectul care îi motiveaz]. S] analiz]m acum aspectele științifice. Începem cu concepțiile legate de cooperare sau altruism, cum o numesc evoluționiștii din ziua de azi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pericolului generat de necunoscut poate dep]și orice avantaje ale unei reciprocit]ți posibile. Din punct de vedere biologic, toate acestea par a ar]ta c] nu se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre necunoscuți, ci și simțul obligațiilor morale. Virtual, faptul c] ne iubim copiii mai mult decât pe un necunoscut reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se diminueaz] doar sentimentele de afecțiune atunci când este vorba despre necunoscuți, ci și simțul obligațiilor morale. Virtual, faptul c] ne iubim copiii mai mult decât pe un necunoscut reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un copil oarecare. Chiar și în ceea ce privește cunoștințele exist] o diferenț] de ordin moral, existând un simț al obligației mai puternic în cadrul propriei societ]ți fâț] de cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
reprezint] un truism; ins] perspectiva evoluționist] sugereaz], de asemenea, c] dovedim un simț mai mare al obligației morale fâț] de propriii copii decât fâț] de un copil oarecare. Chiar și în ceea ce privește cunoștințele exist] o diferenț] de ordin moral, existând un simț al obligației mai puternic în cadrul propriei societ]ți fâț] de cei ce nu fac parte din aceasta. Ins] acest lucru pare a contrazice categoric poziția multor moraliști, printre care se num]r] Peter Singer. El susține c] obligația pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care ne este indus] genetic în scop reproduc]tor. Adjectivul „colectiv]” este foarte important. Se face distincția între convigeri etice de bun simț, de genul: „S] nu lovești femeile în vârst]” și credințe etice nebunești precum: „Fii bun cu indolenții vinerea”. Ideea în leg]tur] cu etică este c] toți avem de-a face cu ea. În caz contrar, unii trișeaz], iar restul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi siguri c] am mai accepta aceste standarde dac] le-am înțelege cu adev]rât semnificația? În absența unei asemenea înțelegeri, cum putem presupune c] un devotament fâț] de scopurile și de principiile morale pe care le asociem îndeaproape cu simțul nostru despre ceea ce conteaz] este compatibil cu autonomia și compatibilitatea pe care vrem s] ne-o atribuim nou] că agenți raționali? Și ce fel de viat], individual] sau colectiv], ar exista f]r] moral]? Cum arăt] (în frază fascinant] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
toată seminția românească”. „Stihurile la stemă”, închinate lui Vasile Lupu, și cele două imnuri religioase din fruntea cărții sunt printre primele poezii românești tipărite. Principala calitate a lui V. rămâne aceea de mare artist al limbii. Dotat cu un deosebit simț lingvistic, el a valorificat întreaga bogăție a românei literare din prima jumătate a secolului al XVII-lea, urmând forma ei cea mai îngrijită și unitară, apropiată de naturalețea graiului popular. Vocabularul amplu atestă o sinonimie variată, trăsături arhaice în forme
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
și o pledoarie pentru unitatea spirituală și de credință a românilor. Întreaga activitate culturală desfășurată de V. prin tipărirea și răspândirea cărții românești, calitățile lui de misionar militant și de apologet al tradiției ortodoxe ca expresie a înseși ființei naționale, simțul limbii și talentul de cărturar artist îl înscriu printre figurile reprezentative ale umanismului românesc din secolul al XVII-lea. Varlaam [...] e cunoscut mai ales prin Cazania sau Carte românească de învățătură, tipărită la Iași, în 1643. Este un însemnat monument
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
LCF, 1974, 44; Dinu Flămând, „Zodia măslinului”, CNT, 1974, 44; Al. Andriescu, Doi poeți tineri: Dan Verona, Paul Balahur, CRC, 1974, 45; Dana Dumitriu, „Zodia măslinului”, CL, 1974, 12; Dan Mutașcu, „Zodia măslinului” sau Limitele creșterii, SPM, 1974, 206; Paleologu, Simțul practic, 133-134; Mincu, Poezie, 228-230; Piru, Poezia, II, 503-505; Paul Dugneanu, „Cartea runelor” - Literele de aur, LCF, 1976, 16; Dana Dumitriu, „Cartea runelor”, RL, 1976, 19; Laurențiu Ulici, „Cartea runelor”, CNT, 1976, 21; Nicolae Oprea, „Cartea runelor”, VR, 1976, 6
VERONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290498_a_291827]
-
de scriitori ai timpurilor revolute. Esențial, umanitatea literaturii lui Velea nu-i alta decât cea descrisă de Gârleanu, Brătescu-Voinești, Demetrius, Bassarabescu, Dunăreanu, Cazaban, dar, în loc să-i fie surprinse comportamentele tipice, îi sunt pândite cele ieșite din obișnuit, acelea ce contrariază simțul normalității. Diferă de altminteri și condițiile obiective configurative ale psihicului, factorii modelatori ai vieții sufletești. DUMITRU MICU SCRIERI: Poarta, pref. Mihail Petroveanu, București, 1960; Opt povestiri, București, 1963; Paznic la armonii, București, 1965; Zbor jos, București, 1968; Cutia cu greieri
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
misterul naturii și timbrul de umilință al țăranului, elemente la care se adaugă, în câteva situații, răbufniri amintind de Octavian Goga. Versurile evocă uneori un drum neîmplinit și, pe de altă parte, insinuarea, în manieră bacoviană, a naturii în propriile simțuri. Tot plouă, spre exemplu, este un fel de Lacustră, în timp ce poezii precum Captiv, Mă ia singurătatea, Înhumare amintesc de Arghezi. V. a lăsat în manuscris și trei piese de teatru: Lumină fără întuneric, Ziduri fără umbră, Învierea. SCRIERI: Geapanale, îngr
VIZIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
Lao Zi, Confucius și Buddha, chinezii și-au elaborat moduri de gândire și de viață potolite, flexibile și necompetiționale. Nu putem spune că nu cunosc grijile sau stresul, dar cei mai mulți dintre chinezi, fie ei bogați sau săraci, au un profund simț al umorului. Poate că zâmbesc mai ușor și sunt mai dispuși să râdă din toată inima decât alte popoare. Când au de Înfruntat supărări și probleme grele, le vine În minte vechiul sfat: „De ce să ne supărăm așa de tare
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
obiecte la depărtări de sute de mile este cunoscută În literatura despre qigong ca „deschiderea ochilor cerești”. Practicarea qigong-ului este principala cheie pentru deschiderea „ochilor cerești”. Qigong calmează spiritul, reduce dorințele, păstrează energia vitală, hrănește organele interne, ascute cele cinci simțuri și, În cele din urmă, permite practicantului să vadă lucruri aflate foarte departe, În trecut sau În viitor. Cu câte este mai lungă perioada de practicare a qigong-ului, cu atât este mai puternic qi-ul interior și cu atât vor fi
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
contribuie laconstruirea unei lumi în care conflictele violente să fie înlocuite de dialog și de o cultură a păcii bazată pe justiție”. În continuare, se menționează că, la nivel individual,educația adulților își aduce aportul la „dezvoltarea autonomiei și a simțului responsabilității, la abilitarea adulților pentru a face față schimbărilor economico-sociale, la promovarea participării creative a cetățenilor la viața colectivității”. Educația adulților cunoaște o dinamică susținută, dezvoltarea sa fiind o consecință firească a cererii sociale, dar și a politicilor educaționale mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]