14,274 matches
-
de rotație denumește exact ceea ce implică: sistemul de axe ortogonale reprezentat de factori este rotit în jurul originii într-o altă poziție. Soluția factorială inițială este una ortogonală, în care factorii sunt extrași în ordinea descrescătoare a varianței explicate. Primul factor tinde să se constituie într-un factor general, pe care fiecare variabilă îl saturează și explică cea mai mare parte a varianței. Factorii următori, ortogonali cu primul, explică varianța rămasă și explică succesiv o cantitate mai mică din aceasta. Dar ortogonalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ca media distanțelor dintre oricare două obiecte, indiferent de grupul din care fac parte. La fiecare pas sunt unite acele două grupuri care îndeplinesc următoarea condiție: distanța medie dintre toate obiectele grupului rezultant este cea mai mică. Aceste două metode tind să combine grupuri cu varianțe mici și să producă grupuri cu varianțe apropiate. Metoda centroid definește distanța între două grupuri ca fiind distanța dintre centroizii lor. Centroidul unui grup este definit ca media valorilor luate de obiectele din grup pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
pe „minimizarea erorii” pe care o introduce unirea a două grupuri. La fiecare pas este calculată varianța grupului rezultat prin unirea a oricare două grupuri și se unesc acelea pentru care varianța grupului rezultant este cea mai mică. Această procedură tinde să combine grupuri care conțin un număr mic de obiecte și să producă grupuri cu un număr aproximativ egal de componente. Metode de partiționare iterativătc "Metode de partiționare iterativă" În contrast cu metodele de grupare ierarhice, cele de partiționare nu au formă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
în care pe linii sunt reprezentate variabilele, iar pe coloane cazurile (obiectele), invers decât sunt reprezentate în mod obișnuit datele. În selecția unei metode de grupare, cercetătorul trebuie să țină cont de avantajele, dezavantajele și tipurile de soluții pe care tinde să le producă fiecare dintre metode. O inspecție prealabilă a datelor, care să familiarizeze cercetătorul cu structura datelor, va sugera metoda cea mai adecvată pentru o analiză cluster. De asemenea, va semnala existența cazurilor aberante (outliers) care pot distorsiona rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
ambele situații ele vor distorsiona structura reală a datelor. Ca în cazul altor tehnici de analiză multivariată, ele trebuie excluse din analiză și examinate separat. Ca să înțeleagă cât mai bine cum funcționează diferitele metode de grupare - ce tip de soluții tind să producă, care sunt avantajele și neajunsurile lor, care sunt metodele mai potrivite pentru un tip particular de date -, le sugerez cititorilor acestui capitol să încerce următorul exercițiu. Să ia un set de date cu care sunt suficient de bine
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
calculează în felul următor: d(i, j)= Ponderarea are următorul efect: categoriile care au puține observații vor contribui relativ mai mult la distanțele dintre puncte decât categoriile cu mai multe observații. Cu alte cuvinte, categoriile cu mai puține observații vor tinde să fie reprezentate mai departe de originea axelor de coordonate, iar cele cu mai multe observații vor tinde să fie așezate aproape de centrul configurației. Centrul axelor de coordonate se numește centroid și este dat de profilul mediu (pe linii și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
relativ mai mult la distanțele dintre puncte decât categoriile cu mai multe observații. Cu alte cuvinte, categoriile cu mai puține observații vor tinde să fie reprezentate mai departe de originea axelor de coordonate, iar cele cu mai multe observații vor tinde să fie așezate aproape de centrul configurației. Centrul axelor de coordonate se numește centroid și este dat de profilul mediu (pe linii și pe coloane respectiv). Distanțele euclidiene dintre puncte aproximează distanțele hi pătrat. Punctele (categoriile) pot fi reprezentate perfect într-
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
să nu doarmă în paturi înalte și moi și să nu atingă absolut deloc aurul și argintul. „Decalogul” buddhist nu cuprinde de fapt porunci, ci mai degrabă îndemnuri sau recomandări pentru un mod de viață corespunzător eliberării spre care se tinde. Atunci când discipolul se supune, prin aplicarea sau respectarea lor, autocontrolului moral, el nu face altceva decât să-și amelioreze forma de existență odată cu fiecare nouă renaștere. În schimb, în creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
corelație cu dimensiunile cutiei toracice, în general plămânul d drept este mai mare ca stângul ca urmare a poziției asimetrice a inimii. La chiropterele mari plămânul drept are patru lobi iar cel stâng doi, la cele de talie mică lobulația tinde să se șteargă. 1.2.6. Sistemul nervos Encefalul chiropterelor prezintă emisfere mai m mari acoperind, în parte, tuberculii q quadrigemeni. La microchiroptere encefalul este neted - lisencefal - - prezentând regiunile auditive deosebit de în întinse în detrimentul celor vizuale, care sunt re reduse
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
capturarea unei prăzi care se deplasează rapid în spații mici, permițând evitarea, în ultimul moment, a unui obiect aflat în mișcare. Pulsațiile pot fi modifcate de fiecare liliac în funcție de necesități, dar în faza de apropiere d de pradă, frecvența lor tinde să devină caracteristic caracteristică fiecărei specii. Așa cum s-a menționat, lungimea de undă se scurtează în zborul de hrănire odată cu apropierea de pradă, ceea ce are c ca rezultat reducerea intervalului dintre două ecouri ecouri și implicit, creșterea eficienței s sistemului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Atunci când există astfel de insecte, ei vânează atât în amurg, cât și înainte de răsăritul soarelui, sau ch chiar la la lumina zilei. În ceea ce privește somnul diurn, acesta variază în func în funcție de cantitatea de hrană disponibilă. D Durata Durata și intensitatea lui tind să se reducă odat odată cu venirea verii, pe măsură ce insectele nocturne devin mai abundente. Toamna însă, când cantitatea de hrană începe să se reducă, perioada de letargie se prelungește, acest fapt fiind în concordanță cu strategia de păstrare a rezervelor de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
1.3. Știința Comunicării interculturale În ultimii ani, Comunicarea interculturală și-a dovedit rolul important pe care îl joacă în vastul tărâm al lumii reale, al evenimentelor globale, studiul acestui domeniu preocupându-i pe oameni de diverse pregătiri științifice, ea tinzând chiar la statutul de știință. Dar vom vedea dacă poate fi considerată o știință în adevăratul sens al cuvântului, așa cum este fizica, matematica, astrologia sau medicina.Filosofia științei încercă să analizeze și să clarifice logic unele concepte fundamentale pentru înțelegerea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
orice țară democratică în care coexistă mai multe culturi s-a pus problema egalității între cetățeni. Se constată că manifestările culturii celei mai puternice fie prin numărul celor care o posedă, fie prin puterea politică sau economică a acestor persoane tind să domine, să acapareze și, în final, să anihileze celelalte culturi din țara respectivă. Respectul pentru celălalt și pentru modul lui diferit de a fi se aplică mai mult în teorie decât în practică. Or, "condiția sine que non a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
nu au aceleași referințe culturale sau nu utilizează aceeași limbă. Astfel, când acest proces de cunoaștere prin comunicare este îngreunat apar deseori disensiuni între grupurile de referință, ceea ce numim conflict. În viziunea multora acest lucru înseamnă existența agresivității. Cercetătorii contemporani tind să elimine aceasta prejudecată prin abordarea lui ca o ocazie. Într-adevăr conflictul poate fi o ocazie pentru ca în viitor relațiile să fie benefice. Însă cum este posibil acest lucru? Prin utilizarea diverselor metode și tehnici de comunicare. Orice comunicare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
orice țară democratică în care coexistă mai multe culturi s-a pus problema egalității între cetățeni. Se constată că manifestările culturii celei mai puternice fie prin numarul celor care o posedă, fie prin puterea politică sau economică a acestor persoane tind să domine, să acapareze și, în final, să anihileze celelalte culturi din țara respectivă. Respectul pentru celălalt și pentru modul lui diferit de a fi, se aplică mai mult în teorie decât în practica. Or, condiția sine que non a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unor politici care să ia în calcul aceste supracosturi. Acestui obstacol economic i se adaugă obstacolul lingvistic, care rămâne o piedică importantă pentru un anumit număr de practici. "Dezvoltarea traducerilor, subtitrajul filmelor sau supratitrajul teatrelor pot reduce aceste probleme și tind să se răspândească, însă ele sunt mijloace relativ costisitoare care nu sunt acceptate întotdeauna de public." 47. Un important obstacol în calea comunicării interculturale e legat de mentalități. Lipsa de curiozitate rămâne destul de răspândită, iar interesul pentru ceea ce se întâmplă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care să le ajute să integreze această forță de muncă diversificată și să beneficieze de aceasta obținând performanță. Are nevoie pentru aceasta să învețe să gestioneze adecvat diversitatea angajaților. Acest proces de învățare se realizează în contextul în care organizațiile tind să atragă, să angajeze și să rețină tipuri similare de angajați. Această tendință perpetuată în timp de a respinge diversitatea determină acum organizațiile să dezvolte mecanisme specifice de a spori eterogenitatea angajaților săi. Organizațiile care vor fi capabile să obțină
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
în care ceilalți au opinii diferite sau se comportă diferit ajută o persoană și în viața sa personală. Orice diferență care este contrară cu așteptarea sau dorințele sale reprezintă o situație de învățare și de restructurare a propriilor opinii. Organizațiile tind să atragă, să angajeze și să rețină tipuri similare de angajați. Această tendință perpetuată în timp de a respinge diversitatea determină acum organizațiile să dezvolte mecanisme specifice de a spori eterogenitatea angajaților săi. Organizațiile care vor fi capabile să obțină
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
egale la angajare. Lipsa educației poate fi cea mai importantă. Fără educație, multe oportunități nu pot fiaccesate. Într-adevăr, pentru cele mai multe oportunități de angajare bine remunerate, nivelul de educație este o cerință imperativă. Bariere specifice Există multe bariere specifice. Acestea tind să fie mai degrabă caracteristice angajatorului/companiei în cauză, comparativ cu barierele generale, care sunt în special externe, sociale sau culturale, preluate de la nivelul societății. a. Bariere în recrutare și angajare * nu știi de unde să recrutezi anumite persoane; * nu promovezi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ținând cont de faptul că trăim într-o perioadă în care toate domeniile de activitate se dezvoltă rapid, informația este din ce în ce mai dinamică, iar schimbările care țin de mediul de lucru și conținutul muncii sunt frecvente, angajatele care au născut recent tind să fie defavorizate și lăsate oarecum în afara "trend-ului". Pentru că perioada de timp pe care o pot petrece departe de serviciu uneori nepăstrând aproape nici o legătură cu mediul de lucru poate fi îndelungată (până la 2 ani pentru cele care după
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
perioada de timp pe care o pot petrece departe de serviciu uneori nepăstrând aproape nici o legătură cu mediul de lucru poate fi îndelungată (până la 2 ani pentru cele care după concediul de maternitate aleg să intre în concediul parental), ele tind să piardă contactul cu noile dezvoltări ale domeniului și cu noile informații. În aceste condiții întoarcerea la lucru după 6 luni, ca să nu mai vorbim de 2 ani poate fi un proces generator de stres și disfuncționalități atât pentru angajate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sunt protejate, raționalitatea este considerată superioară intuiției. 5.2. Perspectiva propusă Studiile privind genul în organizații relevă faptul că, deși femeile pot adopta stiluri diferite de leadership decât bărbații, ele sunt cel puțin la fel de eficiente în pozițiile de conducere. Femeile tind să fie mai degrabă democratice în stilul de conducere față de bărbați care, în general, adoptă un stil mai autocrat, acest lucru fiind apreciat de angajați. Cum se explică atunci că femeile sunt în continuare în urma bărbaților ca acces la poziții
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
negociere. Tipurile de negociere, implicate în solicitarea autorității, sunt mai degrabă metode denegociere tipic masculine. Explicația pentru predominanța bărbaților în poziții de leader Bariere pentru Leadership Oportunități pentru Leadership Erori de gen pozițiile ocupate de obicei de reprezentanții unui gen tind să asocieze caracteristici tipice acelui gen cu succesul. Suntem obișnuiți să vedem bărbați în poziții de conducere. Avem reprezentarea leaderului ca bărbat Anticipăm că, în grupuri mixte, un bărbat va prelua conducerea. Avem tendința să interacționăm social în moduri care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
au dorința de a conduce. În aceste situații pot reuși folosind metodele pe care ele le consideră cele mai eficiente și nu comportamente tipic masculine considerate de succes în organizații mari. Femeile iau mai mult în considerare responsabilitățile familiale. Femeile tind să considere că au o responsabilitate mai mare decât a partenerului în activitățile familiale și se simt mai vinovate decât partenerii lor când apar conflicte muncă familie. Conflictul de rol și constrângerile de timp implicate de asumarea acestor responsabilități au
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
bine barierele cu care se confruntă femeile sau bărbații în evoluția lor profesională. Studiile referitoare la modul cum sunt percepute cauzele performanței pornesc de la teoria atribuirilor. Bazându-se pe fundamentele puse de teoria lui Weiner încă din anii 70, cercetările tind să se focalizeze pe 4 cauze principale ale performanței, care pot fi privite din punctul de vedere al locusului (intern/extern) și al stabilității (stabil/instabil): * abilitatea cauză internă și relativ stabilă; * efortul cauză internă instabilă; * condițiile externe cauză externă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]