138,898 matches
-
de către Oscar Beck, reprezentantul celei de a patra generații de editori, dar tipografia a rămas în Nördlingen. La mijlocul secolului al XIX-lea, compania a început să se dezvolte într-o editură pentru diferite domenii științifice, dar în același timp a păstrat un program de editare pentru literatură și artă. Timp de mai multe decenii, C.H.Beck a fost leader în topul editurilor cu profil teologic. Mai târziu, teologia a avut un rol restrâns în catalogul companiei, în comparație cu alte domenii cum ar
Editura C.H. Beck () [Corola-website/Science/332633_a_333962]
-
acel moment evolua în Ekstraklasa. În februarie 2011 el a semnat un contract cu clubul pe doi ani și jumătate. Alăturându-se la jumătatea sezounlui, el a jucat în 14 meciuri și a marcat 3 goluri, ajutând echipa să-și păstreze locul în sezonul următor de Ekstraklasa. La finele următorului sezon, Cracovia a retrogradat din Ekstraklasa și Višņakovs, de comun acord cu clubul și-a reziliat contractul. În iulie 2012 Višņakovs a fost aproape de a semna un contract cu clubul din
Aleksejs Višņakovs () [Corola-website/Science/332648_a_333977]
-
să-ți spun ceva”. Quelque part: "J’ai déjà vu cet homme quelque part" „L-am mai văzut pe omul ăsta undeva”. Quelques-un(e)s este că forma pluralul lui "quelqu’un", dar are alt sens și i s-a păstrat și forma de feminin: "J’avais invité tous mes amis, mais quelques-uns n’ont pas pu venir" „I-am invitat pe toți prietenii mei, dar câțiva n-au putut veni”. Tout(e), tous, toutes participa la mai multe construcții. Neurmat
Determinanții și părțile de vorbire nominale în limba franceză () [Corola-website/Science/332580_a_333909]
-
în evidență a subiectului, "qui" este facultativ: "C’est Paris qui est la capitale de la France" sau "C’est Paris la capitale de la France" „Parisul este capitala Franței” (nu alt oraș). Topica celei de-a doua formulări se poate schimba, păstrându-se înțelesul de scoatere în evidență: "La capitale de la France, c’est Paris" „Capitala Franței este Parisul” (nu alt oraș). De menționat că, dacă "C’est Paris" este accentuat mai slab și urmat de o scurtă pauză (în scris virgulă
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
un timp simplu, "pas", "plus", "jamais" și "rien" se plasează între verbul auxiliar și forma ce poartă sensul lexical al verbului, iar celelalte cuvinte de negație - dupa: În aceeași propoziție pot fi și două sau trei cuvinte de negație secundare, păstrându-și locul față de predicat. "Plus" este totdeauna primul dintre ele: „Nu l-am mai văzut nicăieri”, "Je ne lui parlerai plus jamais „N-o să mai vorbesc niciodată cu el”, "On ne l’a plus jamais vu nulle part „N-a
Sintaxa limbii franceze () [Corola-website/Science/332563_a_333892]
-
lui Dimitrie Cantemir și ale unor reprezentanți ai Școlii Ardelene. Italianul Luigi Ferdinando Marsigli, inginer-genist în serviciul Sfântului Imperiu Roman, considerat primul arheolog al Daciei, a înregistrat orașe, castre, poduri și drumuri romane, iar însemnările și desenele sale și-au păstrat valoarea istoriografică.
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
Alaska" a fost vândută la fier vechi la 30 iunie 1960, iar "Guam" la 24 mai 1961. Încă nefinalizată, a fost luată în considerare pentru a fi transformată în ceea ce ar fi fost primul crucișător purtător de rachete; această intenție păstrându-se până la 26 februarie 1952, când a fost luată în considerare o nouă variantă, de transformare în navă de comandament. Anticipând această transformare, clasificarea ei a fost schimbată în CBC-1. Asta ar fi făcut-o o „soră mai mare” a
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
unei construcții de zid cu un acoperiș tipic pentru bisericile de lemn. De plan dreptunghiular, compartimentat cu absida semicirculara decroșata. Cupola de zid pe altar, naos cu bolta semicilindrica de lemn, pronaos tavanit, turn-clopotnita de lemn pe pronaos. Se mai păstrează pictură murala în navă (1752) și resturi de picturi mai vechi pe tâmpla de zid.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Galda de Jos () [Corola-website/Science/332667_a_333996]
-
SA Galați, societate desprinsă din Sidex. Poarta conacului poetului Costache Conachi este de asemenea monument istoric, cu codul . Ruinele arcului de triumf care se văd astăzi reprezintă un fel de poartă domnească este concepută în stil gotic. În prezent se păstrează arcada principală care are la partea superioară un arc ogival. Ca ornamente de stil gotic se găsesc rozete în stare fragmentară precum și diferite profile specifice acestui stil.
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
Constantinopol, capetele fiindu-le înfipte în sulițe și purtate prin oraș, iar trupurile aruncate în mare. La fel ca și în cazul fraților săi mai mari, istoria consemnează puține informații despre viața sa. În schimb, despre moartea lui s-au păstrat o multitudine de izvoare scrise. Ele relevă că la locul execuției, Matei ar fi voit să se turcească, ceea ce l-ar fi salvat de la moarte. Sursele diferă asupra motivului pentru care acest lucru nu a mai avut loc. În timp ce unele
Matei Brâncoveanu () [Corola-website/Science/332672_a_334001]
-
cu pilaștrii de 2,10 m. Fața interioară a zidurilor a fost tencuită cu un strat de mortar gros de 8-10 cm peste care s-a așezat placajul de marmură albă și colorată, sculptată sau simplă, din care s-a păstrat o mare cantitate de fragmente. Nu se știe dacă a fost. Bolțile subterane sunt construite ca și zidurile: au partea superioară semirotundă, intrările cu ancadramente și arhitravă de calcar, frumos lucrate, deasupra evidențiindu-se. În cea mai mare parte bolțile
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
cu blindaj puternic, care să fie capabile să transporte încărcători mari de bombe la mare distanță, până în inima Germaniei. Singurele ținte pe care le puteau atinge bombardierele britanice erau cele din regiunea industrială Ruhr . Olanda și Belgia au dorit să păstreze statutul de neutralitate și au refuzat să permită RAF să își stabilească baze militare pe teritoriul lor, ceea ce ar fi permis bombardierelor britanice să lovească ținte mai îndepărtate în Germania. Guvernele celor două țări au înterzis chiar și survolarea spațiului
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
sarcina vânătorilor inamici care ar fi atacat bombardierele pe rând. Comananții de escadrile Guthrie și Hue-Williams nu au ținut seama de aceste prevederi în timpul luptelor. Comandantul Kellett a urmat instrucțiunile și a pierdut un singur avion. Harris a reușit să păstreze formația de zbor și nu a pierdut niciun bombardier. În săptămânile care au urmat a început o dezbarere cu privire la modificarea planurilor pentru atacurile pe timp de zi în favoarea celor nocturne, efectuate sub acoperirea întunericului. Hewitt a fost în favoarea atacurilor nocturne
Bătălia din Golful Helgoland (1939) () [Corola-website/Science/332658_a_333987]
-
Elsa Morante îl cunoaște pe scriitorul Alberto Moravia cu care se căsătorește pe 14 aprilie 1941. Împreună îi vor cunoaște și frecvența cei mai mari scriitori și gânditori italieni ai vremii, printre care Pier Paolo Pasolini (cu care Elsa va păstra lungă prietenie până la ruperea definitivă a relațiilor din jurul anului 1971), Umberto Sabba, Atttilio Bertolucci, Giorgio Bassani, Sandro Penna, Enzo Siciliano. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a fugi de represaliile naziștilor, Elsa Morante și Alberto Moravia părăsesc Romă
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
1940 la rubrică "Îl giardino d’infanzie" de la revista "Oggi". În anul 2013 a aparut "L’amata", o culegere de 596 de scrisori ale Elsei Morante, îngrijita de neoptul sau, Damiele Morante în colaborare cu Giuliana Zagra. Manuscrisele sale sunt păstrate la Bibliotecă Națională Centrală din Romă care a găzduit două expoziții dedicate scriitoarei: prima în 2006 ("Le stanze di Elsa") și a doua în 2012 ("Sânți, Sultani e Gran Căpitani în camera mia"). "Insula lui Artur, "traducere de Constantin Ioncica
Elsa Morante () [Corola-website/Science/332683_a_334012]
-
la Colegiul Național Cantemir Vodă sunt pentru clasele de mate-info, la care elevii pot studia informatica sau engleza pe lângă aceste două specializări. Colegiul Național Cantemir Vodă a fost fondat in 1868, sub numele de Școala Secundară Matei Basarab. Și-a păstrat acest nume până în 1878, când devine Școala Secundară Cantemir-Voda, director fiind Ion Petrariu. Potrivit procesului verbal încheiat în Consiliul Pedagogic al școlii din 11 februarie 1878 colectivul didactic a hotărât ca noua denumire a gimnaziului să fie „Cantemir Vodă”, deoarece
Colegiul Național „Cantemir Vodă” din București () [Corola-website/Science/332692_a_334021]
-
mult accent pe neutralitatea istoriografilor. Independența acestora era protejată de lege. Nimeni nu putea citi "Sacho"", "nici macar regele. Dacă un istoriograf divulgă sau modifică conținutul acestor proiecte istorice, el era pedepsit prin decapitare. Reglementările stricte după care erau realizate și păstrate conferă acestor cronici o mare credibilitate. Cu toate aceste a existat un rege care a citit cronicile. Acesta a fost tiranul Yeonsangun care, după citirea cronicilor a demarat Prima Epurare a Literaților (1498). Un istoriograf și alte cinci persoane au
Cronicile Dinastiei Joseon () [Corola-website/Science/332693_a_334022]
-
nu mai aibă acces la proiectele "Sacho". În perioada târzie a dinastiei Joseon, cănd luptele dintre facțiuni s-au intensificat, diversele facțiuni rivale au încercat să revizuiască sau să rescrie cronicile, dar acele cronici au fost identificate. Cronicile au rămas păstrate în varianta originală. În versiunea inițială a unui "Sacho "erau înregistrate toate cuvintele și gesturile regelui, dar nu toate detaliile de acest gen rămâneau în variată finală. De exemplu, regele Taejong a căzut într-o zi de pe cal și a
Cronicile Dinastiei Joseon () [Corola-website/Science/332693_a_334022]
-
1401-1418) au fost scrise de mână. Începând cu domnia regelui Sejong (1418-1450), cronicile au fost tipărite cu caractere tipografice din metal sau lemn ceea ce la face diferite de cele chinezești sau japoneze care sunt scrise în totalitate manual. Cronicile erau păstrate în patru exemplare. Pentru a stoca cronicile s-au stabilit patru locuri de arhivare: Chunchugwan, județul Chungju, județul Jeonju și județul Seongju. În fiecare locație a fost depozitat câte un exemplar al cronicilor. Cele trei exemplare din Chunchugwan, județul Chungju
Cronicile Dinastiei Joseon () [Corola-website/Science/332693_a_334022]
-
și județul Seongju. În fiecare locație a fost depozitat câte un exemplar al cronicilor. Cele trei exemplare din Chunchugwan, județul Chungju și județul Seongju au ars în timpul Războiului Imjin. După război, au fost realizate alte cinci copii pentru a fi păstrate în Chunchugwan și în munții Myohyang-san, Taebaek-san, Odae-san, respectiv Mani-san. Copia din Chunchugwan a fost pierdută în 1624 din cauza trădării lui Yi Gwal. O parte din copia depozitată la Mani-san s-a pierdut în timpul invaziei manciuriene din 1636, iar volumele
Cronicile Dinastiei Joseon () [Corola-website/Science/332693_a_334022]
-
termen scurt și era influențată din punct de vedere politic. Procesul de îmbunătățiri tehnice erau limitate de credința că modernizările ar fi dus la scăderea ritmului producției avioanelor standard. Rezultatul imediat a fost acela variantele sau tipurile perimate au fost păstrate în producție pentru mult prea multă vreme. Dacă la aceasta s-a adăugat faptul că OKL nu a produs numărul necesar de avioane de vânătoare și a refuzat să reducă numărul de bombardiere în favoarea avioanelor de vânătoare până în 1944. Chiar
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
propunerea aceasta. Până când "Luftflotte 3" a fost practic distrusă în timpul Operațiunii Overlord din august 1944, defensiva aeriană germană a rămas împărțită între comandanții rivali. Abordarea germană a defensivei aeriene a fost cea a acțiunilor „antiraid”. Superioritatea aeriană trebuia cucerită și păstrată în spațiul aerian inamic, apărând astfel teritoriul național împotriva atacurilor. În ciuda acestei abordări teoretice, numeroase componente ale unei defensive improvizate erau în funcțiune sau în curs de dezvoltare în 1939. Germanii dispuneau de un mare număr de baterii antiaeriene de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
armament, dar performanțele lui peste 20.000 de picioare (6100 m) scădeau considerabil. Variantele avionului Bf 109 se comportau bine la altitudini foarte mari și erau un adversar redutabil pentru aparatele de vânătoare aliate. OKL a decis prin urmare să păstreze ambele tipuri în producție, Fw 190 și Bf 109. Spre sfârșitul războiului, Focke-Wulf Fw 190 a fost dotat cu armament greu, ducând astfel performanțele lui la altitudini mari și mai mult. Aceste avioane au fost folosite în special pentru lupta
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
pe marginea abruptă a dealului. Ea a fost distrusă aproape total, probabil prin surparea zidurilor sale în râpă, aceeași soartă având-o și contrafortul, de mai mici dimensiuni, situat la circa 35 m de turnul 4. Singura clădire de piatră păstrată în interiorul incintei, alipită zidului sud-estic, avea rolul de cisternă (rezervă) de apă a cetății, după tencuiala interioară îngrijită, cu multe straturi de mortar hidrofug suprapuse și bazinetul circular, din cărămizi, cu două inele concentrice, situat în centrul podelei. Zidurile și
Situl arheologic „Cetatea Enisala” () [Corola-website/Science/332708_a_334037]
-
Spătar. Inscripția de deasupra ușii de intrare arată că aceasta a fost ridicată în perioada 3 mai - 18 septembrie 1668. Planul edificiului este în formă de navă, cu ziduri groase de un metru. Turla este așezată deasupra pridvorului. Se mai păstrează încă vechea pictură. Tâmpla de zid este împodobită cu picturi de aceeași vechime. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt din piatră și sunt împodobite cu ornamente florale sculptate.
Schitul Mironești () [Corola-website/Science/332699_a_334028]