24,313 matches
-
de elemente de capacitate militară ofensivă, poziție geografică (mai ales sub aspectul proximității) și percepția altor actori din sistem asupra agresivității intențiilor sale. Așadar comportamentul de alianță al statelor în sistemul internațional este indus de necesitatea de a răspunde unei amenințări la adresa securității sale. Astfel, Walt preia definiția lui Morgenthau în ceea ce privește balansarea, operând însă o schimbare profundă referitor la aliniere. Conform lui Walt, alinierea reprezintă într-adevăr un comportament opus balansării, însă acesta este definit aproximativ ca o formă de capitulare
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
care ultimul stat care intră în alianță aduce puterea necesară pentru ca balanța să se echilibreze din nou. În al doilea caz, statele pot să aleagă să se alinieze statului revizionist. Acest tip de comportament, susține Walt, este indus tot de amenințarea pe care statul revizionist o prezintă pentru întregul sistem. În cazul alinierii însă, avem de-a face cu un schimb asimetric de capacități, în sensul că statele care se aliniază sunt de obicei mai slabe decât cele cărora li se
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
prin distragerea atenției statului revizionist către alte obiective, fie pentru a beneficia de pe urma succeselor înregistrate de statul revizionist. Walt accentuează aspectul negativ al alinierii, susținând că în sistemul internațional, comportamentul predominant (și firesc) al statelor este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie ia în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare nu și pe ale celor
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
este acela de a balansa amenințările. Problema principală pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie ia în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare nu și pe ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic , precum și pe ale celor care nu sunt direct amenințate, dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
pe care o ridică teoria lui Walt este una legată, de asemenea, de structura sistemului internațional. Această teorie ia în considerare comportamentele de alianță strict ale statelor care se confruntă cu o amenințare nu și pe ale celor care reprezintă amenințarea, la nivel sistemic , precum și pe ale celor care nu sunt direct amenințate, dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
dar care totuși se aliază din diferite motive. Ca atare, comportamentul și alegerea de a se alia ale statelor revizioniste sunt trecute cu vederea. Din acest punct de vedere, teoria lui Walt ajută mai degrabă la explicarea comportamentului statelor în fața amenințărilor externe. A treia direcție teoretică de studiu al alianțelor este teoria balanței de interese, dezvoltată de Randall Schweller în Deadly Imbalances. Tripolarity and Hitler's Strategy of World Conquest (1998). Această direcție este net diferită de predecesoarele sale, în sensul
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
în sistemul internațional. Mai mult decât atât, ea pornește de la premisa că în sistemul anarhic, statele urmăresc maximizarea atât a securității, cât și a puterii lor. Alegerile pe care statele le fac în ceea ce privește comportamentul lor de alianță sunt motivate de amenințările externe, dar și de interese particulare și de dorințe de a acumula mai multă putere în sistem. Alianțele sunt construite pentru a maximiza securitatea, dar și profitul (puterea). Astfel, cele două tipuri de comportamente de aliere corespund celor două mari
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
care are la bază, în ultimă instanță, tocmai interesele statelor care se aliază, alături de o serie de alți factori determinanți, precum puterile lor relative, gradul de compatibilitate al intereselor lor, probabilitatea ca unul dintre ele să fie atacat, existența unei amenințări comune etc. Spre deosebire de Schweller însă, Snyder este mai degrabă interesat de procesul de formare și menținere efectivă a alianțelor, în care negocierea și diplomația joacă un rol central. Mai mult decât atât, acesta pune un accent deosebit pe tipologia alianțelor
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
alianțe ofensive sunt în principal alianțe cu scopuri revendicative, revizioniste; ele sunt foarte rare; un exemplu în acest sens este Pactul de Oțel germano-italian semnat în 1936; b. alianțe defensive alianțe care se formează cu scopul de a preîntâmpina o amenințare externă comună; NATO este un exemplu de alianță defensivă constituită în 1949 împotriva Uniunii Sovietice. În cadrul acestui tip de alianțe se pot identifica și o serie de excepții, cum ar fi pactul de neutralitate sau pactul de nonagresiune. Acestea nu
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
este un asemnea tip de alianță, având la bază o uniune de valori construită pe principiul securității colective; b. alianțe conjuncturale (sau ad-hoc) sunt alianțe ce se constituie punctual, având în vedere rezolvarea unei anumite probleme sau contracararea unei anumite amenințări externe, și care, în general, durează până la rezolvarea respectivei probleme sau la dispariția amenințării comune; un exemplu este alianța SUA-Marea Britanie-URSS din timpul celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
pe principiul securității colective; b. alianțe conjuncturale (sau ad-hoc) sunt alianțe ce se constituie punctual, având în vedere rezolvarea unei anumite probleme sau contracararea unei anumite amenințări externe, și care, în general, durează până la rezolvarea respectivei probleme sau la dispariția amenințării comune; un exemplu este alianța SUA-Marea Britanie-URSS din timpul celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de alianțe se realizează între state care, în mod normal, nu s-ar alia, dar
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
celui de-al doilea război mondial, care a luat sfârșit imediat după încheierea conflagrației. Acest tip de alianțe se realizează între state care, în mod normal, nu s-ar alia, dar care aleg să se alieze pentru a combate o amenințare externă comună; scopul lor este extrem de precis și de punctual. 8. Momentul în care se constituie alianța din acest punct de vedere, distingem două mari tipuri de alianțe: a. alianțe formate în timp de pace și b. alianțe formate în
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
punct de vedere, trebuie să ținem seama de faptul că alianțele nu se creează numai în timp de război, ci și preventiv, în timp de pace, fie datorită unor afinități politice sau culturale mai adânci între aliați, fie datorită unor amenințări comune. Atenția deosebită ce trebuie acordată alianțelor este mai mult decât îndreptățită, având în vedere complexitatea acestui domeniu de cercetare, cu atât mai mult cu cât ele constituie unul dintre puținele (dar și cele mai folosite) mijloace de apărare a
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
prin care aceștia obțin informații și adoptă decizii, personalitatea și starea lor emoțională. Prin urmare, datorită acestor variabile, preferințele în legătură cu obiectivele de politică externă, imaginea despre adversari și convingerile cu privire la strategiile optime de urmat în vederea atingerii obiectivelor și răspunsului la amenințări variază în rândul factorilor decidenți; acest lucru înseamnă că diverșii factori de decizie nu se vor comporta la fel într-o situație identică. Astfel, se argumentează că, spre deosebire de teoriile de la nivelurile societal și sistemic, indivizii sunt cei care fac diferența
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Exponenții teoriei balanței de putere afirmă că scopul principal al statelor este evitarea instaurării hegemoniei, iar obiectivul instrumental este menținerea echilibrului de putere în sistem. Acest model anticipează acțiunile statelor în vederea sporirii capacităților militare și formarea alianțelor pentru a contrabalansa amenințările la adresa securiății sale și, în primul rând, împotriva oricărui stat care tinde spre hegemonie în sistem (vezi Waltz, 1979; Mearsheimer, 2003). Realiștii care au aderat la acest punct de vedere susțin că mecanismul de contrabalansare funcționează aproape perfect pentru prevenirea
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
folosiți pentru caracterizarea revoluției în afacerile militare figurează atacuri cu precizie, război informațional, război paralel. La nivel strategic, revoluția în afacerile militare și în special distanța dintre Statele Unite și restul lumii se pot traduce prin schimbarea radicală de la strategii dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii cu consecințe pozitive: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii cu consecințe pozitive: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice. Principalele schimbări produse de revoluția în afacerile militare sunt reducerea forțelor terestre și navale de suprafață și sporirea celor aeriene, inclusiv rachete; mutația de la tancuri și portavioane (sunset system) la arme de înaltă precizie și infrastructură informațională (sunrise system
Perspective asupra cauzelor şi transformării războaielor. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
Roma pregătindu‑se să ajungă la Constantinopol unde sultanul îl chemase pentru construirea podului peste Bosfor. 10 Cf. e.GomBriCh, o.c., 332‑337. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 113 Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tonale, scări hexatonale și cromatice sau multiple forme de parafonie, conduce la ideea afirmării unei tonalități mai mult „indicative”, decât în sensul tradițional al termenului. Impresia unei așteptări temătoare decurge din plasarea evoluției sonore în spațiul registrului grav, iar „semnalul” amenințării ce se întrevede îl descoperim în disonanța tritonului do-fa#, estompată pentru moment de nivelul redus al dinamicii (pp). Afirmația motivului tematic reprezentând o înlănțuire mixturală de acorduri majore expusă în valori mari de durată, apare secondată de figurația în tremolo
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
s-a amestecat, ba această Huniune i-a și plătit o parte a enormei datorii. României, care a devenit stat al procurorilor și al organelor de ordine publică, toți emisarii și satrapii europeni îi impun lucruri care nu se cuvin. Amenințările la adresa Guvernului român, a Parlamentului și chiar a presei, care este considerată „câinele de pază a democrației” sunt frecvente. Ne gândim, cu multă seriozitate care este rațiunea pentru susținerea atât de acerbă a lui Traian Băsescu, de către acești conducători ai
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
motiv, opinia publică românească nu vede cu ochi buni intervențiile pe linie de justiție al acestei doamne de la Bruxelles. Huniunea Europeană va continua să șicaneze statele membre, să le monitorizeze în cel mai bun caz, ori să le impună, sub amenințarea sancțiunilor, ceea ce dorește, în cel mai rău caz. România, locuitorii săi, indiferent de pregătire profesională, confesiune sau origine etnică, au văzut adevăratele intenții ale organismului european în care au fost primiți, ca rude sărace și cuminți, urecheate de câte ori au poftă
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Europa” Zbigniew Kazimierz Brzeziński spune: „Alianța este, în fond o comunitate de state democratice care au o gândire comună și care împart aceeași cultură politică. Ele sunt legate unul de altul prin pământ și mare și sunt convinse că o amenințare asupra securității unuia reprezintă o amenințare împotriva tuturor”. Iată și o fotografie cu părinții pieței comune, francezul Jean Monnet și Robert Schuman Documentul semnat la Roma, document constituire a Pieții Comune, 25 martie 1957 În anul 1960, în „ Discursul pentru
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
este, în fond o comunitate de state democratice care au o gândire comună și care împart aceeași cultură politică. Ele sunt legate unul de altul prin pământ și mare și sunt convinse că o amenințare asupra securității unuia reprezintă o amenințare împotriva tuturor”. Iată și o fotografie cu părinții pieței comune, francezul Jean Monnet și Robert Schuman Documentul semnat la Roma, document constituire a Pieții Comune, 25 martie 1957 În anul 1960, în „ Discursul pentru acceptarea investiturii democrate”, spune: „ «Noua libertate
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
Roma pregătindu‑se să ajungă la Constantinopol unde sultanul îl chemase pentru construirea podului peste Bosfor. 10 Cf. e.GomBriCh, o.c., 332‑337. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 113 Nu a reușit acest lucru pentru că amenințările din ce în ce mai grave ale papei l‑au determinat pe Soderini, gonfalonierul Florenței să‑i spună artistului: tu l‑ai tratat pe papa așa cum nici regele Franței n‑ar fi cutezat. Pregătește‑te să pleci la Roma, căci nu vreau să punem
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de management și la scientizarea muncii manageriale și determină amplificarea funcționalității organizației (Mihăilescu, N., 2008, p.82). Denumirea metodei - SWOT- reprezintă acronimele expresiilor din limba engleză Strengths (puncte tari / puncte forte), Weaknesses (puncte slabe, slăbiciuni), Opportunities (oportunități, șanse) și Threats (amenințări, pericole). Analiza SWOT este utilizată în cercetarea și evaluarea mediului organizațional constituit din ansamblul elementelor interne și externe prin intermediul și sub acțiunea cărora managementul conduce activitatea organizațională spre atingerea obiectivelor acesteia. Cercetarea fenomenelor sociale ,,ține de domeniul științei doar
Activit??i motrice curriculare si extracurriculare by Valcu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/83655_a_84980]