14,009 matches
-
Albin Michel. Fontaine François (1962), La démocratie en vacances, Paris, René Julliard. Gauchet Marcel (1980), "Tocqueville, l'Amérique et nous. Sur la genèse des sociétés démocratiques", Libre, nr. 7, Paris, Payot, "PBP", pp. 43-120. Gauchet Marcel (2003), La condition historique (convorbire cu François Azouvi și Sylvain Piron), Paris, Stock. Giscard d'Estaing Valéry (1976), Démocratie française, Paris, Fayard. Grossmann Robert, Miclo François (2002), La République minoritaire. Contre le communautarisme, Paris, Michalon. Koselleck Reinhart (1979, 1959), Le règne de la critique, Paris, Éditions
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
écrit l'histoire, Paris, Le Seuil. Științe politice Badie Bertrand, Birbaum Pierre (1982, 1979), Sociologie de l'État, Paris, Grasset-Fasquelle. Berger Gaston (1967), "Sciences humaines et prévision", în Étapes de la prospective, Paris, PUF, pp. 16-34. Bloch-Lainé François (1976), Profession fonctionnaire, convorbiri cu Françoise Carrière, Paris, Le Seuil. Caumont Robert de, Tessier Marc (1971), Les groupes d'action municipale, Paris, Éditions universitaires. Davezies Laurent (2003), "Plus de décentralisation avec moins d'inégalités", Pouvoirs locaux, nr. 58, septembrie, pp. 32-39. Drouet Dominique, Lorrain
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
66. 117 Paul Picard, citat de Ahmed Boubeker și Zakya Daoud, "Radiographie de la plus grande ZUP de France", în Panoramiques, "Banlieues... intégration ou explosion?", Condé-sur-Noireau, Éd. Corlet, 1993, p. 21. 118 Citat de André Gerin, Minguettes. Challenge pour une ville (convorbiri cu Maurice Corel), Paris, Messidor-Éditions Sociales, 1988, p. 58. 119 Jean-Samuel Bordreuil, "Les gens des cités n'ont rien d'exceptionnel", în lucrarea colectivă Ces quartiers dont on parle, La Tour d'Aigues, Éditions de l'Aube, 1997, p. 237
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
1970. 3 Vezi Yves Weber, L'administration consultative, Paris, LGDJ, R. Pichon și R. Durand-Auzias, 1967. 4 Jean-Louis Quermonne, "Vers une régionalisme fonctionnel", în Revue française de sciences politiques, vol. XIII, nr. 4, decembrie 1963. 5 François Bloch-Lainé, Profession fonctionnaire, convorbiri cu Françoise Carrière, Paris, Le Seuil, 1976, p. 201. 226 Gaston Berger, "Sciences humaines et prévisions", în Étapes de la prospective, Paris, PUF, 1967, p. 16. 227 Ibid., p. 24. Pentru a ilustra una dintre modalitățile practice ale acestei întâlniri a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
membri DATAR și DAFU (Direcția de Amenajare Funciară și de Urbanism) are ca misie, în afară de asistența tehnică acordată comunelor, asigurarea legăturilor necesare cu diferitele administrații implicate. 1 GIOM este animat de DATAR. 2 Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p.18. 3 Convorbire între Philippe Lerustre și R. Sennellart, primarul din Saint-Omer, din 9 iunie 1975, citată în Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p. 42. 4 Roland Drago, prefață la lucrarea lui Françoise Billaudot, Michèle Besson-Guillaumot, Environnement, urbanisme, cadre de vie. Le droit et
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Wyvekens, op. cit., 2003, p. 147. 548 Ibid., p. 188. 549 Ibid., p. 331. 550 Ibid., pp. 233-234. 551 Jacques Donzelot, L'invention du social. Essai sur le déclin des passions politiques, Paris, Fayard, 1984. 1 Marcel Gauchet, La condition historique (convorbiri cu François Azouvi și Sylvain Piron), Paris, Stock, 2003, p. 332. 2 Vezi Yves Chalas, L'invention de la ville, Paris, Anthropos-Economica, 2000. 3 Laurent Davezies, art. citat, 1999, pp. 35-36. 4 Jacques Donzelot, Catherine Mével și Anne Wyvekens, op. cit., 2003
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
există multe forme sau trepte intermediare, pînă să se ajungă la acest grad. Sufletul se poate agita într-o parte și într-alta, datorită împrejurării că diversele mișcări sufletești alternează,. Discipolii lui Socrate treceau de la rîs la plîns, în timpul ultimei convorbiri cu maestrul lor. Situația era de așa natură că moartea lui era apropiată, dar ei își desfășurau totuși activitatea obișnuită de gîndire împreună cu el. Era, spune Platon (Fedon, p. 59 A), " o dispoziție uimitoare", un amestec de tristețe și bucurie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Zelter, din 30 octombrie 1808). El explica chiar că cel care interpretează viața într-un chip serios și amar nu ar putea fi humorist; humoristul, spune el, este preocupat mai mult de propria dispoziție sufletească decît de obiectul său (în convorbirile cu cancelarul von Müller, 6 iunie 182458). Atitudinea despre care vorbește Goethe nu poate fi, evident, humorul ca sentiment total, născut din trăiri de gen activ și pasiv. În contrast cu conceptul de humor așa cum îl presupune Goethe, se situează noțiunea de
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Goethe spune: Nu m-am născut să fiu port tragic, pentru că natura mea e conciliantă. De aceea, cazul tragic pur nu mă poate interesa, finndcă de fapt el este, în fond, cu neputință de armonizat". Revine asupra acestei idei în convorbirile cu cancelarul von Muller: "Orice tragic se bazează pe o contradicție ce nu se poate aplana. Deîndată ce intervine sau este recunoscută ca posibilă o aplanare, tragicul dispare". "Numesc tragică o situație pentru care nu se poate imagina nici o ieșire
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
von Muller: "Orice tragic se bazează pe o contradicție ce nu se poate aplana. Deîndată ce intervine sau este recunoscută ca posibilă o aplanare, tragicul dispare". "Numesc tragică o situație pentru care nu se poate imagina nici o ieșire, nici o împăcare" (Convorbiri cu cancelarul von Muller, 6 iunie 1824 și 2 iulie 1830). El critică concepția despre tragic a lui Hegel, aceea de a-l socoti ca fiind bazat pe un conflict între două forțe îndreptățite doar în ele însele. Exemplu preferat
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
multă vază, și faimă, în timp ce nu-ți pasă de inteligență și de adevăr, nici ca sufletul tău să ajungă cît mai bun cu putință". Iar Alcibiade mărturisește (în Banchetul, pp. 215-216) cît de tare se lasă înflăcărat și captivat de convorbirea cu Socrate. Îi bătea inima, îi dădeau lacrimile și simțea cea mai mare nemulțumire față de sine însuși. Socrate era singurul om de care se rușina. Iar cînd Socrate își deschidea cu totul sufletul față de el, descoperea îndărătul acelei carapace ca
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
doctrine din evoluția artelor și poeziei, despre european și românesc, despre figuri emblematice ale culturii și istoriei naționale. Aceste teme revin și în conferințele radiofonice difuzate între 1933 și 1940. Cronicar al vieții muzicale și artistice în „Calendarul”, prezent în „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Arta și omul”, începe în 1934 o colaborare de durată la „Gândirea”, unde publică, printre alte eseuri, Charmion sau Despre muzică, reluat în volum în 1941. Două articole din 1935, în „Națiunea” și „Luceafărul literar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
se pensionează) este cercetător la Institutul de Cercetări Pedagogice din București. A obținut titlul de doctor în filologie cu teza Opera literară a lui G. Călinescu (susținută în 1973). Colaborează la „Jurnalul literar”, „Bacăul”, „Moldova”, „Ateneul cultural”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ramuri” ș.a. Marcat de opera și personalitatea lui G. Călinescu, de care s-a simțit profund atras în anii studenției, A. se dedică cercetării contribuției artistice și jurnalistice a acestuia. Teza de doctorat, publicată în 1974, raportează insistent manifestările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285236_a_286565]
-
primul an de apariție mai ales, au un caracter cultural și filosofic preponderent și evidențiază un spirit reflexiv, înclinat spre privirea de sinteză (Gând și cuvânt, Despre înțelesul și condițiile unei filosofii românești). La fel, majoritatea colaborărilor sale la „Gândirea”, „Convorbiri literare”, „Ideea românească”. În 1942 este numit secretar de presă al Legației Române la Berlin, iar în 1944, tot acolo, secretar de legație. După război, rămâne în Germania și, stabilit mai întâi la Wiesbaden, iar mai apoi, ca profesor, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285329_a_286658]
-
subterfugiul de a continua expedierea sub o denumire de circumstanță, „Gazeta nouă”, nu a reușit. Linia politică va fi cea junimistă, cu nuanțele impuse de conjuncturile politice și sociale. Dar C. avea și un program literar, într-un moment când „Convorbirile literare” își pierduseră din însemnătate și influență. Neformulat clar de la primele numere, acest program s-a cristalizat cu timpul. Spre deosebire de revista și cenaclul maiorescian, aici se urmăreau alte țeluri, imediate și propagandistice. Punctul de plecare era ideea că literatura și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
41,8°, iar pentru apă cu n = 1,33 și aer, unghiul critic este 48,6°. Reflexia totală este folosită într-o serie de aplicații practice, ca de exemplu : la transmisia prin fibră optică a emisiunilor radio și TV, a convorbirilor telefonice și a informațiilor internet; la funcționarea unor elemente optice din unele binocluri și aparate de fotografiat, dispozitive de citire a amprentelor digitale etc. Ce se petrece cu lumina într-o tijă din acril și o fibră optică? Să realizăm
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
Suceava (1962-1963), devine apoi cadru didactic la Institutul Pedagogic din Suceava, din 1991 fiind și șeful Catedrei de filologie a Universității din Suceava. Debutează în anul 1957 la revista „Viața studențească”, cu o serie de epigrame. Colaborează la „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Convorbiri literare” ș. a. A făcut parte din colectivul de redacție al revistei „Pagini bucovinene” și din grupul fondator al „Bucovinei literare” (serie nouă) ș.a. Scrierea cea mai importantă a lui I. este monografia Adrian Maniu (1979), unde aproape o treime din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
ar zidi o lume". 1877 Un nou spectacol american cu Regele Lear în interpretarea lui John E. Nacullough. 1875 O distribuție americană cu Edwin Booth. 1881 Regele Lear, Thiel & Weiss, București, 1881 (traducere). 1884 În decembrie 1874 se publică în "Convorbiri literare" poemul lui Mihai Eminescu Împărat și proletar în care evocă pe regele Lear: Îi pare că prin cer în noaptea înstelata, Călcînd pe vîrf de codri, pe-a apelor măriri, Trecea, cu barbă albă pe fruntea-ntunecată Cunună cea
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pentru lucrări efectuate în regie proprie. 77 07 Transport Transportul bolnavilor ce beneficiază de acest drept și însoțitorii acestora. 78 08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet Plata serviciilor de poștă, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax în țară. Plata convorbirilor telefonice internaționale a taxelor telex și telefaxuri cu străinătatea, internetul. 79 09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional Piese de schimb, anvelope și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177948_a_179277]
-
07 Transport Transportul bolnavilor ce beneficiază de acest drept și însoțitorii acestora. 78 08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet Plata serviciilor de poștă, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax în țară. Plata convorbirilor telefonice internaționale a taxelor telex și telefaxuri cu străinătatea, internetul. 79 09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional Piese de schimb, anvelope și diverse alte materiale pentru întreținerea mijloacelor de transport. Cheltuieli pentru întreținerea și repararea mijloacelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177948_a_179277]
-
Anexă 1A FIȘA CONVORBIRE Anexă 1B FIȘA APELURI MUTE/GREȘITE Anexă 1C --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196374_a_197703]
-
a urma Academia de Studii Social-Politice „Ștefan Gheorghiu”), iar în 1975 se vede destituită și de la Biblioteca Județeană Constanța. Între 1976 și 1980 va colabora cu emisiuni culturale la Televiziune, continuând să publice în „România liberă”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească” ș.a. Va fi angajată redactor la revista „Magazin” (februarie 1979 - aprilie 1989). Implicată, în primăvara lui 1989, într-o acțiune a „grupului Băcanu”, este anchetată și transferată disciplinar la „Muncitorul sanitar”, interzicându-i-se dreptul de semnătură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
Henriette Yvonne Stahl, George Georgescu, Ion Minulescu, Lucia Sturdza Bulandra, Cezar Petrescu, N. Tonitza, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, G. Călinescu, G. Ibrăileanu ș.a., reunite în volumul Domniile lor domnii și doamnele... (1937) și reluate în volumul Stele și luceferi (1969). Convorbirile excelează prin ingeniozitatea și subtilitatea întrebărilor, prin modul de a conduce discuția către răspunsuri interesante, cu multe date inedite, definitorii pentru destinul uman și artistic al personalităților intervievate. Remarcabilă este atmosfera de bună comunicare stabilită cu cei mai mulți parteneri de dialog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
redactor-șef al Editurii Porto-Franco din același oraș (1990-2001). Debutează la „Pagini dunărene” cu schița Noaptea păsărilor albe, semnată V. Aron, iar editorial în 1975 cu volumul O anumită zi însorită, de vară. Colaborează cu proză și eseuri la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În prima carte, O anumită zi însorită, de vară, V. adună scurte povestiri pentru copii, cu întâmplări din lumea satului sau a orașului dobrogean, ancorând frecvent în fantastic, potrivit modului de gândire infantil, și având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]
-
1993; Viața în paranteză (Jurnal. 1965-1977), Timișoara, 1995; Cap și pajură, București, 1997; Trei într-o galeră, Cluj-Napoca, 1998; Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Iași, 2001; & comp., Iași, 2003; „...pe mine nu contați”. Convorbiri cu Mircea Bențea, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un critic, RL, 1971, 51; Călinescu, Perspective, 213-216; Popescu, Cărți, 73-76; Grigurcu, Critici, 226-229; Mihai Coman, Intrarea ascunsă, VR, 1982, 1; Eugen Simion, Literatura și corespondența, RL, 1982, 3; Gheorghiu, Reflexe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]