14,043 matches
-
dar...metafizic", în „Contemporanul - ideea europeană”, nr.29-30 din 18-25 iulie 2002; Dana Petroșel, "Un periplu ficțional inedit", în „Luceafărul” nr. 15 din 24 aprilie 2002; Constantin M. Popa, "Ergo, bibamus...", în „Mozaicul” nr.1-2/ 2002; Theodor Codreanu, "Orestia", în „Convorbiri literare” nr. 3, martie 2002; Lucian Alecsa, "Faima de dincolo de moarte", în „Hyperion” nr. 2/ 2002; Vlad Sorianu, "Un mit modern", în „Ateneu” nr.5, mai 2002; Simion Bărbulescu, "Un nume de reținut de istoriile literare", în „Contemporanul - Ideea europeană
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
2/ 2002; Vlad Sorianu, "Un mit modern", în „Ateneu” nr.5, mai 2002; Simion Bărbulescu, "Un nume de reținut de istoriile literare", în „Contemporanul - Ideea europeană”, nr. 25 din 20 iunie 2002; Daniel Ștefan Pocovnicu, "Fericitul accident al lecturii", în „Convorbiri literare”, nr.7, iulie 2002; Mircea A. Diaconu, " despre... scris, derizoriu și ființă", în „Viața Românească” nr. 5-6, mai-iunie 2002; Mircea Pricăjan, " Faima de dincolo de moarte", în „Familia” nr. 11-12/ 2002; Constantin Dram, "Ceremonialul vieții de provincie", în „Convorbiri literare
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
în „Convorbiri literare”, nr.7, iulie 2002; Mircea A. Diaconu, " despre... scris, derizoriu și ființă", în „Viața Românească” nr. 5-6, mai-iunie 2002; Mircea Pricăjan, " Faima de dincolo de moarte", în „Familia” nr. 11-12/ 2002; Constantin Dram, "Ceremonialul vieții de provincie", în „Convorbiri literare” nr. 11/2005; Dumitru Augustin Doman, "Constantin Arcu - un optzecist de recuperat", în „Argeș” nr. 12/2005; Cornel Munteanu, "Povestirea disjunctă", în „Nord Literar” nr. 11-12/2005; Luminița Corneanu, "Mistere cu final neașteptat", în „Mozaicul” nr. 1/2006; Mădălin
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
zilei de azi, poate chiar a celei de mâine," în „Argeș” nr. 4/2011; Aurora Dabija, "Arcuiri", în „Cronica veche” nr. 3/2011; Ion Roșioru, "Distilarea textuală a banalului cotidian", în „Hyperion” nr. 3-4-5/2011 ; Vasile Spiridon, "Drept comunitar", în „Convorbiri literare” nr. 6, iunie 2011 ; Ioan Holban, "Vești din (i)realitatea imediată", în „Luceafărul de dimineață” nr. 33/2011; Constantin Dram, "Galeria cu vi(a)ță sălbatică, în cranii mici," în „Convorbiri literare” nr. 7/2011; Constantin Cubleșan, "HUMORESCA (Constantin
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
nr. 3-4-5/2011 ; Vasile Spiridon, "Drept comunitar", în „Convorbiri literare” nr. 6, iunie 2011 ; Ioan Holban, "Vești din (i)realitatea imediată", în „Luceafărul de dimineață” nr. 33/2011; Constantin Dram, "Galeria cu vi(a)ță sălbatică, în cranii mici," în „Convorbiri literare” nr. 7/2011; Constantin Cubleșan, "HUMORESCA (Constantin Arcu)", în revista „Argeș” nr. 7/2011; Adrian Dinu Rachieru, "Un pariu romanesc", în revista „Conta” nr. 9 (ian. - martie), 2012; Carmen Cătunescu, "Faima de aici a lui Constantin Arcu", în „Hyperion
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
ca terapie și exorcizare*", în revista „Hyperion” nr. 10-12/2014; Toma Grigorie, "Exilul cu mască sau fără mască", în revista „Mozaicul” nr. 1/2015; Constantin Dram, "Proiecția inversă și noua voluptate a lecturii - Un nou roman de Constantin Arcu", în „Convorbiri literare”, aprilie 2015; Ana Dobre, "Măștile exilului, măștile prezentului", în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
1967 a publicat o poezie. În anii care au urmat a colaborat cu versuri, proză și critică literară la o serie de publicații, printre care se numără: "Luceafarul", "România literară", "Vatra", "Steaua", "CPSF Anticipația", "SLAST", "Jurnalul SF", "Jurnalul de București", "Convorbiri literare", "Literatorul", "Viața Românească", "Magazin", "Astra", "Supernova", "Helion", "Amurg sentimental", "String", "Contemporanul", "Dialog", "Cinema", "Art-Panorama", "Dependent SF", "Newsletter SF", "Calende", "Placebo", "Telegraful", "Tomis", "Știință și Tehnică", "Almanahul Anticipația". Mihail Grămescu a fost astras și de grafică, domeniu în care a
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
dar aceasta este curtată și de Wilhelm Storitz. Uniunea celor doi tineri este sabotată de o persoană necunoscută, pe care populația o crede a fi Storitz. Mulțimea înfuriată dă foc casei lui Storitz. Henri și șeful poliției, Stepark, aud o convorbire purtată de acesta și de servitorul său, Hermann, ambii fiind invizibili. Tentativa de a-l captura pe presupusul răufăcător eșuează, dar este urmată de dispariția Myrei. În ziua următoare începe urmărirea celor doi și se descoperă că, odată uciși, ei
Secretul lui Wilhelm Storitz () [Corola-website/Science/321337_a_322666]
-
răsturna guvernul de la Zagreb și de a plasa Croația sub ocupație militară. Mai mult, războiul în desfășurare cauzase dificultăți politice în Serbia. După ce Miloșevici a obligat Statul Major al JNA să-i ordone generalului Panić încetarea operațiunilor, au fost deschise convorbiri în privința unui acord de încetare a focului între Serbia și Croația sub medierea trimisului ONU Cyrus Vance. În ianuarie 1992 s-a ajuns la un armistițiu care stipula încetarea temporară a luptelor în Croația. Soarta celor capturați la Vukovar, atât
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
care mai apoi și-a retras banii, fiind nemulțumit de unele din deciziile partenerului său. Aceasta a fost urmată de o investiție făcută de către compania Accel Partners cu suma de 12,7 milioane dolari. În anul 2006 au avut loc convorbiri între Yahoo! și facebook pentru preluarea celei din urmă, dar aceasta nu s-a concretizat. În mai 2007 facebook a lansat o platformă care interacționează cu celelalte pagini web. În același sens s-au lansat și numeroase aplicații prin care
Facebook () [Corola-website/Science/316342_a_317671]
-
Gilbert este arătat cu un câine în lesă pe scara rulantă; Mat Osman e arătat în stație, așezat pe un scaun lângă protagonistă, cu un ziar în mână; Neil Codling apare tot în stație, îndreptându-se către un telefon public (convorbirea îi este însă întreruptă de sosirea metroului); Richard Oakes e arătat în metrou, cu tâmpla lipită de geam. Există și câteva scene care fac o oarecare trimitere la versurile piesei, scene în care personajele sunt arătate dansând, înconjurate de lumini
Saturday Night () [Corola-website/Science/316401_a_317730]
-
Clara Milici" vede lumina tiparului în broșura separată tradusă de E. Hodoș pentru "Biblioteca poporală a "Tribunei", iar "Ceasul" apare în nr. 47 al "Bibliotecii noastre". Ca publicist a colaborat la o serie de publicații: "Almanahul învățătorilor" (Lugoj), "Controla" (Timișoara), "Convorbiri literare" (Iași), "Dacia Traiană" (Sibiu), "Familia" (Oradea), "Foaia Diecezană" (Caransebeș), "Foia ilustrată" (Sibiu), "Învățătorul bănățean" (Lugoj), "Luceafărul" (Sibiu), "Tribuna" (Sibiu și Oradea) În programul publicat în întâiul număr al "Tribunei", se spune: Pentru aceasta "Tribuna" a editat publicații de popularizare
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și prietenie de către vârfurile intelectualității literare: Nicolae Iorga, Gheorghe Kirileanu, Titu Maiorescu, Alexandru Philippide, A. C. Cuza, Ovid Densușianu, Alexandru Vlahuță, Bogdan Petriceicu Hasdeu, etc.. A colaborat la "Revista pentru istorie, arheologie și filologie" a lui Gr. Tocilescu și la revista "Convorbiri literare", fiind bine primit la asociația culturală Junimea condusă de Maiorescu. A ținut numeroase conferințe pe teme de filologie română și germană. În perioada 1884-1890 a scris studiul "Viața cuvântului" despre evoluția limbii. În 1889 a fost numit redactor lingvist
Heimann Hariton Tiktin () [Corola-website/Science/316926_a_318255]
-
pentru persoane, codul de bare pentru produse, codul universal de marcare a mărfurilor, și, mai recent, identificarea prin frecvență radio folosind implanturi cu microcipuri de tip "RFId". După 11 septembrie 2001, serviciile secrete americane înregistrează zilnic 1,5 miliarde de convorbiri telefonice. Scepticii avertizează asupra promovării consumului, ca de exemplu Katherine Albrecht și Liz McIntyre. Ei susțin că guvernele și marile companii comerciale planifică urmărirea fiecărei mișcări a consumatorilor și a cetățenilor cu RFID, ceea ce ar reprezenta ultimul pas spre statul
Noua Ordine Mondială () [Corola-website/Science/316962_a_318291]
-
de aceasta, deoarece ea se îndrăgostise de Jim. Între timp, Oz este singur, deoarece prietena lui, Heather (Mena Suvari), se afla în Spania. Ei încep să poarte conversații gen telefonul erotic pentru a combate o parte din frustrarea lor, dar convorbirile sunt întrerupte mai întâi de un tip care-l sună din greșeală pe Oz și apoi atunci când intervine Stifler și o amuză pe Heather, moment în care ei decid să închidă. Finch se implică în artă sexuală tantrică (ceva ce
Plăcinta americană 2 () [Corola-website/Science/325475_a_326804]
-
actualizate la Windows Phone 8. În schimb, Microsoft a lansat Windows Phone 7.8 care include unele caracteristici ale WP8 pentru telefoane WP7 existente. Are bateria de 1830 Li-Ion care este nedetașabilă. Conform producătorului permite până la 7 ore de convorbire în rețeaua 2G cât și în rețeaua 3G. Permite redarea muzicii până la 60 de ore și redarea video până la 6 ore și 30 de minute.
Nokia Lumia 900 () [Corola-website/Science/325488_a_326817]
-
datorită faptului că trupele speciale ruse au încercat să elibereze ostaticii prin forță. Deși Basaev a eșuat în principala sa revendicare, retragerea trupelor rusești din Cecenia, el a reușit totuși să negocieze oprirea temporară a avansului rus și inițierea unor convorbiri de pace cu guvernul federal, ceea ce a permis rezistenței cecene să se regrupeze și să se refacă. Basaev și luptătorii săi s-au întors apoi în Cecenia la adăpostul unor scuturi umane alcătuite din ostatici. Interesul arătat de mass-media crizei
Șamil Basaev () [Corola-website/Science/324922_a_326251]
-
est, așa că israelienii s-au întors în nord-estul Rafah. În timp ce israelienii se pregăteau să atace Rafah, egiptenii au cerut Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite să medieze un nou armistițiu care a fost imediat pus în aplicare (7 ianuarie 1949). Convorbirile de pace au fost ținute la Rodos, sub președinția mediatorului ONU Dr. Ralph Bunche. Israelul a semnat acorduri de armistițiu cu Egiptul (24 februarie), Liban(23 martie), Iordania (3 aprilie) și Siria (20 iulie). Nu a fost semnat nici un acord
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
unele poezii fiind cintate pe melodii de Juarez Movila. A realizat traduceri de prestigiu (Psihologia copilului, Pedagogia experimentală ș.a.) și adesfasurat o bogată activitate publicistica și de specialitate, contribuind la înființarea Revistei pedagogice literare, Foaia ilustrata Vulturul, Revista invatamintului primar, Convorbiri didactice ș.a. (conf. dr. Dorin Damaschin, Universitatea București, absolvent al Școlii Normale Principele Mircea din Badeni), articol publicat în rev. Cronică, anul VI, nr. 24, simbata, 12.VI 1971. Ion I. Onu a fost căsătorit cu Elvira Walenstein și au
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Să arunci cu pietre în soare", povestiri, volum premiat la primul concurs de debut în volum al editurii. A fost colaborator la cele mai importante reviste literare din țară: „Orizont", „România Literară” „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Viața Românească”, „Steaua”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Variațiuni” (București, în limba slovacă) „Vatra”, „Apostrof” (Cluj), „Arca” (Arad), „Oglinzi paralele (Nădlac), „Familia” (Oradea). A fost redactor asociat la revista „Arca” și redactor extern la revista bilingvă româno-slovacă „Oglinzi paralele”. A fost distins de mai multe ori cu
Florin Bănescu () [Corola-website/Science/326942_a_328271]
-
Pei Tang”), la circa de cetățile Taku, pe care le-au capturat după trei săptămâni, la 21 august. După ce a cucerit Tienstinul la 3 august, forțele anglo-franceze au pătruns în interiorul continentului spre Beijing. Împăratul Xianfeng a trimis apoi miniștri pentru convorbiri de pace, dar discuțiile au eșuat după ce emisarul britanic Harry Parkes a fost arestat în timpul negocierilor la 18 septembrie. El și micul său grup au fost închiși și interogați. Jumătate din ei au fost uciși prin procedeul "lingchi", care presupure
Al Doilea Război al Opiului () [Corola-website/Science/323765_a_325094]
-
și o gestionare "protecționistă". Baza lui de sprijin era mereu SS-ul din Pomerania. Conducerea inspecțiilor pe Reich a ordonat inspecției de nord (gauleiterul Hinrich Lohse) să examineze cu strictețe situația din Pomerania; rezultatul a constat însă numai într-o convorbire lungă cu conducerea partidului pe plan de "gau". Când pe 24 ianuarie 1933 Lohse a primit din nou sarcina să combată energic problemele de acolo, a răspuns că "în Pomerania situația este definitiv încurcată(...)" propunând să fie înlocuit actualul gauleiter
Wilhelm Karpenstein () [Corola-website/Science/323089_a_324418]
-
viitor te voi ajuta ca să continui studiile precum ti-am fost promis și mai înainte.” În vara anului 1854, înainte de a pleca la Iași, Simion Bărnuțiu a petrecut la Bădăcin nouă zile la sora sa Ileana. Aici a avut lungi convorbiri cu nepotul Ionaș, sub părul de pe Dealul Țarinei (care azi îi poarta numele). Simion Bărnuțiu nu este de acord cu cariera preoțească alesă și-l sfătuiește să aleagă științele exacte, politehnica: “Scrie-mi la ce ai mai mare aplecare la
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
Barbera i-a cerut în scris lui Walt Disney sfaturi pentru a-și începe cariera în industria animației. Disney i-a răspuns, promițându-i că îl va suna într-o vizită pe care avea să o facă în New York, dar convorbirea nu a mai avut loc. Joseph Barbera a frecventat cursurile de artă ale Art Students League of New York și Pratt Institute și a fost angajat în departamentul „desen și culoare” al Studiourilor Fleischer. În 1932 s-a angajat la Studiourile
Joseph Barbera () [Corola-website/Science/324274_a_325603]
-
biblioteci, vizitează muzee și monumente de artă, cercetează tradiția orală. A publicat proză (îndeosebi cu subiect istoric), articole, note și cronici, corespondență, însemnări de călătorie, piese de teatru, fragmente de roman, în "Epoca", "Politica", "Universul literar", "Curentul", "Cele trei Crișuri", "Convorbiri literare", "Revista Fundațiilor Regale", "Luceafărul", "Flacăra" etc. În 1937 înființează și conduce revista "Sânziana" (București). A ținut conferințe și a avut, între 1929 și 1937, o serie de intervenții radiofonice pe teme istorice, culturale sau literare (Primul proces al lui
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]