14,718 matches
-
din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Pe teritoriul comunei Pietroasele s-au efectuat numeroase descoperiri arheologice, datând din antichitate. În zona satului Pietroasa Mică, pe un deal denumit "Gruiu Dării", s-au descoperit urmele unei așezări dacice, despre care dicționarul geografic al județului alcătuit de Basil Iorgulescu și publicat între 1892-1902 afirmă că ar fi urmele cetății Comidava. Mai jos de această cetate, în localitatea Pietroasele, s-au găsit urmele castrului roman ridicat în timpul lui Constantin cel Mare, așezare complexă
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Berecheș de Comânești". De asemenea, la 14 august 1654 la o vînzare în Comănești către Pătrașcu Berchetu sînt chemați ca martori "popa Pantelei de Bașău și gheconul Dumitru de Bașău și Vasile Oilce de Behoreni și Corcodel de Hudești” . În Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1872 se menționează că satul Bașeu de pe moșia Hudești era în compunerea comunei Hudeștii Mari, împreună cu satele Alba și Lupeni. Nicolae Filipescu-Dubău, preciza în Dicționarul geografic al județului Dorohoi că "satul Bașeu are
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
Oilce de Behoreni și Corcodel de Hudești” . În Dicționarul Topografic și Statistic al României din anul 1872 se menționează că satul Bașeu de pe moșia Hudești era în compunerea comunei Hudeștii Mari, împreună cu satele Alba și Lupeni. Nicolae Filipescu-Dubău, preciza în Dicționarul geografic al județului Dorohoi că "satul Bașeu are 96 familii cu 495 suflete, .- parte din așezări sînt mai bune, altele mai slabe, unele au grădini, altele livezi, iar sătenii împroprietăriți aveau 280 ha și 69 ari". Într-o monografie întocmită
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
să fi fost și țărani, fugiți de prin satele lor de răul vreunui boier mai hrăpăreț. Și asupra numelui așezării, legenda s-a confruntat cu părerea unor cercetători. Unii dintre ei susțin - părere care apare ca o ipoteză și în Dicționarul geografic al județului Prahova (1897) - ca numele orașului vine de la ploaie, „căci odată fiind înconjurat de păduri mari ce mergeau din partea de nord-vest a urbei și se continuau până la Carpați, cantitatea de ploaie a fost și este mare”. Clima orașului
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
slav. Repartizarea vocabularului de proveniență din cele trei straturi este reflectată în vocabularul limbii române moderne în felul următor, potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul Dimitrie Macrea: compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în DLRM (Dicționarul limbii romîne moderne, publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1%. Vocabularul principalelor grupuri lexicale: latine 20,02%, slave vechi 7,98%, bulgare 1,78%, bulgaro-sârbe 1,51%. Alte elemente lexicale
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
(n. 21 aprilie 1956, satul Segarcea-Vale, județul Teleorman) este un lingvist român, cercetător al limbii romani și activist pentru propășirea etniei rome din România, autor de manuale și dicționare în limba romani. s-a născut la data de 21 aprilie 1956 în satul Segarcea-Vale (județul Teleorman), într-o familie de etnie română. A absolvit în anul 1983 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS), specializarea rusă-maghiară din cadrul Universității București
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (FLLS) din cadrul Universității București. El a pus bazele învățământului pentru romi din România, realizând primul manual de studiu al acestei limbi în școlile primare, primul curs care s-a predat la facultate și primul dicționar. Într-o perioadă de 15 ani de când predă limba romani, el a format peste 460 de profesori de limba romani. El a reorganizat gramatica limbii romani, a realizat șapte dicționare și 15 manuale de studiu, realizând studii despre cele patru
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
primul curs care s-a predat la facultate și primul dicționar. Într-o perioadă de 15 ani de când predă limba romani, el a format peste 460 de profesori de limba romani. El a reorganizat gramatica limbii romani, a realizat șapte dicționare și 15 manuale de studiu, realizând studii despre cele patru dialecte principale ale limbii romani: cel al ursarilor, al căldărarilor, al spoitorilor și al romilor carpatici. Profesorul Sarău se bucură de o recunoaștere internațională, fiind invitat să predea această limbă
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
erau considerați a fi omologii testiculelor, existând o credință de origine română ce afirmă că floarea răsărea din spermă vărsata de satirii ce copulau. Barbara G. Walker relatează aceste exemple în The Woman’s Dictionary of Symbols and Sacred Objects (Dicționarul Femeii de Simboluri și Obiecte Sacre), teza în care mitul și folclorul indică o regulă pre-patriarhica stabilită de femei care a fost ulterior înlocuită de cultură masculină. În mitologia primitivă spermă este considerată a fi returnarea sau refondarea laptelui de
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
măsuri împotriva culturii ucrainene. Mai mulți profesori de etnie ucraineană au fost îndepărtați din posturile deținute în cadrul Universității Sfântul Vladimir din Kiev, intelectualii fiind nevoiți să emigreze. În 1881, noul țar Alexandru al III-lea a modificat ukazul. Versurile și dicționarele ucrainene erau permise, dar alfabetul ucrainean („kulișivka”, după numele lui Panteleimon Kuliș) era încă interzis, iar publicațiile trebuiau să folosească alfabetul rus (numit peiorativ de ucraineni „iarîșka” după numele a două semne din alfabetul rus ъ și ь - semnul tare
Ukazul de la Ems () [Corola-website/Science/309170_a_310499]
-
din cadrul Universității din București. Susține cursuri de pragmatică și istoria limbii române. Este specialistă în istoria limbii române, istoria limbii române literare și pragmatică lingvistică. A publicat o serie de studii de pragmatică si pragmatică literară. Este unul dintre autorii "Dicționarului de științe ale limbii", apărut la Editura Nemira, realizat în colaborare cu Gabriela Pană Dindelegan, Angela Bidu-Vrănceanu, Mihaela Mancaș și Cristina Călărașu, lucrare distinsă cu Premiul Academiei Române.
Liliana Ruxăndoiu () [Corola-website/Science/309183_a_310512]
-
în Institutul de Lingvistică și Istorie Literară. După 1990, își atașează la titulatură sa și numele fondatorului. Între anii 1974-1990, institutul a funcționat sub egida Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Muzeul va deveni, în primul rând, șantierul ideal de elaborare a "Dicționarului limbii române", denumit și "Dicționarul Academiei" ( DA), sarcină pe care Academia Română i-o încredințase lui Sextil Pușcariu, încă din 1906. Publicat mai întâi în fascicule, Dicționarul- tezaur va cuprinde cinci tomuri, grupând literele A-B, C, D-De, F-I
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Istorie Literară. După 1990, își atașează la titulatură sa și numele fondatorului. Între anii 1974-1990, institutul a funcționat sub egida Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Muzeul va deveni, în primul rând, șantierul ideal de elaborare a "Dicționarului limbii române", denumit și "Dicționarul Academiei" ( DA), sarcină pe care Academia Română i-o încredințase lui Sextil Pușcariu, încă din 1906. Publicat mai întâi în fascicule, Dicționarul- tezaur va cuprinde cinci tomuri, grupând literele A-B, C, D-De, F-I și J-L (până la cuvântul
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
editată și revista „Dacoromania litteraria” în format on-line. Principalele direcții de cercetare - lexicografia și dialectologia - inaugurate de Sextil Pușcariu au fost continuate în perioada postbelică. În colaborare cu Institutul de Lingvistică din București, colectivul clujean va elabora, începând din 1952, "Dicționarul limbii române literare contemporane", apărut, în patru volume, între 1955-1957, sub conducerea lui Dimitrie Macrea. În deceniul al șaselea este reluat "Dicționarul limbii române" (DLR), realizat în colaborare cu institutele similare din București și Iași. Din noua serie, colectivului clujean
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
în perioada postbelică. În colaborare cu Institutul de Lingvistică din București, colectivul clujean va elabora, începând din 1952, "Dicționarul limbii române literare contemporane", apărut, în patru volume, între 1955-1957, sub conducerea lui Dimitrie Macrea. În deceniul al șaselea este reluat "Dicționarul limbii române" (DLR), realizat în colaborare cu institutele similare din București și Iași. Din noua serie, colectivului clujean de lexicologie-lexicografie română i-au revenit, până în deceniul zece, următoarele tomuri care s-au publicat: tom VII, partea a 2-a, litera
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
twist" (1983); tom XII, partea 1, litera Ț (1994), ultimul distins cu Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Este notabilă activitatea de coordonare lexicografică pe care a desfășurat-o în această perioadă lingvistul Vasile Breban, autor sau coautor și a altor dicționare explicative și generale sau cu profil enciclopedic. Începând din 2011, a fost reluată seria veche a "Dicționarului Academiei", la Cluj urmând a se redacta litera F. În cadrul colectivului de lexicografie bilingvă a fost întocmit un mare "Dicționar român-maghiar", apărut în
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
Este notabilă activitatea de coordonare lexicografică pe care a desfășurat-o în această perioadă lingvistul Vasile Breban, autor sau coautor și a altor dicționare explicative și generale sau cu profil enciclopedic. Începând din 2011, a fost reluată seria veche a "Dicționarului Academiei", la Cluj urmând a se redacta litera F. În cadrul colectivului de lexicografie bilingvă a fost întocmit un mare "Dicționar român-maghiar", apărut în două volume, în 1964. În 2010-2011 s-a publicat la Editura Academiei Române un masiv "Dicționar maghiar-român. Magyar
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
și a altor dicționare explicative și generale sau cu profil enciclopedic. Începând din 2011, a fost reluată seria veche a "Dicționarului Academiei", la Cluj urmând a se redacta litera F. În cadrul colectivului de lexicografie bilingvă a fost întocmit un mare "Dicționar român-maghiar", apărut în două volume, în 1964. În 2010-2011 s-a publicat la Editura Academiei Române un masiv "Dicționar maghiar-român. Magyar román-szótár", în două volume. Cealaltă direcție importantă de cercetare și anume dialectologia-geografia lingvistică s-a axat, în ultimele decenii, pe
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
veche a "Dicționarului Academiei", la Cluj urmând a se redacta litera F. În cadrul colectivului de lexicografie bilingvă a fost întocmit un mare "Dicționar român-maghiar", apărut în două volume, în 1964. În 2010-2011 s-a publicat la Editura Academiei Române un masiv "Dicționar maghiar-român. Magyar román-szótár", în două volume. Cealaltă direcție importantă de cercetare și anume dialectologia-geografia lingvistică s-a axat, în ultimele decenii, pe reluarea și continuarea editării "Atlasului lingvistic român", partea a II-a, ancheta lui Emil Petrovici (ALR II), fiind
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
alții, au fost efectuate, încă din deceniul șase, anchete directe de antroponimie și toponimie în diferite zone, precum Valea Bistriței (Bicaz), Valea Sebeșului, Porțile de Fier, Maramureș, Valea Jiului etc., publicându-se un bogat material. Ulterior, au fost demarate lucrările la "Dicționarul toponimic al României. Transilvania", anchetându-se un mare număr de puncte în județele Alba, Bihor, Cluj, Sălaj și Sibiu. Până în prezent au apărut volumele consacrate județului Sălaj, precum și Văii Hășdății și Văii Ierii, iar în continuare vor fi publicate o
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
a romanului românesc", apărut în 1982. În ultimele decenii, colectivul de istorie literară s-a concentrat pe elaborarea unor lucrări lexicografice de mare anvergură, dintre care au apărut recent câteva volume de referință. Între acestea se înscrie și colaborarea la "Dicționarul general al literaturii române".
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
a concentrat eforturile asupra cercetărilor de ordin fundamental și aplicativ vizând evoluția și dezvoltarea limbii naționale, a stării ei actuale și a istoriei ei, a graiurilor de pe teritoriul republicii, a cultivării normelor limbii literare, a stilisticii, a alcătuirii de manuale, dicționare și atlase lingvistice, a scrierii de cercetări monografice privind structura fonetică, morfologică și sintactică a limbii literare, evoluția ei istorică, stilurile ei funcționale, vorbirea orală vie, a reîntregirii și valorificării moștenirii literare, a legităților și tendințelor procesului literar contemporan, a
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
valorificării moștenirii literare, a legităților și tendințelor procesului literar contemporan, a principiilor teoretice ale istoriei și criticii literare, a relațiilor literaturii române cu literaturile europene etc. În această ordine de idei, am putea aminti următoarele studii: Curs de gramatică istorică, Dicționar etimologic, Dicționar explicativ, Istoria literaturii, cercetările monografice dedicate creației unor scriitori clasici sau contemporani și cele dedicate analizei creației populare orale. De la 1990 încoace, cercetătorii Institutului s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste și au aderat la teoriile europene moderne
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
literare, a legităților și tendințelor procesului literar contemporan, a principiilor teoretice ale istoriei și criticii literare, a relațiilor literaturii române cu literaturile europene etc. În această ordine de idei, am putea aminti următoarele studii: Curs de gramatică istorică, Dicționar etimologic, Dicționar explicativ, Istoria literaturii, cercetările monografice dedicate creației unor scriitori clasici sau contemporani și cele dedicate analizei creației populare orale. De la 1990 încoace, cercetătorii Institutului s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste și au aderat la teoriile europene moderne de cercetare
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
2.800.970 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Tudor Caranfil în "Dicționar de filme românești" scrie că "„Viața lui Spirache, funcționar al primăriei din Câmpulung, familist pașnic, e răscolită de lupta electorală. Împins de familie în arena politică, el le declară alegătorilor că nu poate face nimic pentru ei. Seduși de sinceritatea
Titanic vals (film) () [Corola-website/Science/309225_a_310554]