20,245 matches
-
și apoi presară un praf. Ăla ce este? Praf de magnetită. Iar ăsta e sînge uscat de porumbel și apoi cinci ace de arici de mare. Ce mai pui acolo? Mai pun puțin argint viu, oțet, cinci feluri de vin dulce, miere, rom. Se pun cinci fitiluri de bumbac și se ard cinci zile la rînd. Apoi veți pune acest opaiț într-un ochi de fereastră, aproape de un arbust de plop tremurător. N-am, babalawo. N-am plop de ăla cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mica bijuterie. Lui Carlos i s-a oprit respirația. A sărutat-o, a mîngîiat-o și a dat urgent examenul pentru carnet. Ce efort, cîtă umblătură! Dar sufletul îi era plin de împlinire și uneori, noaptea, se trezea și mai privea dulcea minune. În trafic era foarte prudent și acorda prioritate tuturor, chiar dacă unii îl așteptau să treacă el primul. Evident că mai întîi a arătat minunea tuturor prietenilor săi. Cu toții erau plini de admirație, erau plimbați cîțiva metri și apoi li
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și unde becurile stradale ard și ziua în amiaza mare. Deși pe drum se găsesc panouri imense care te sfătuiesc să consumi curent doar cît este necesar. Plaja este cu un nisip mășcat și cîțiva palmieri îndrăznesc să caute apă dulce la cîțiva metri de apele oceanului. Umbrare din stuf se închiriază pentru un dolar. Lume multă și variată profită de briza răcoroasă, de apa călduță și de soarele blînd al dimineții. Bătrîni venerabili au părăsit Europa friguroasă pentru a trișa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Moldova în 1588, și voievodul Petru Schiopu. - Da’ ce legătură are mănăstirea Frumoasa cu Petru Schiopu voievod? - Uite că are. Dar asta am să ți-o lămuresc mai târziu. Acum ascultă ce spune patriarhul despre voievodul Petru Schiopu: „Era om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte. Stia limba turcească, cea grecească și cea românească, pe toți îi odihnea în tot chipul, mai ales el era milostiv cât se poate față de robi, de săraci, de mănăstiri, de biserici, de
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care să răspundă unui asemenea moment, dar nu am reușit. pentru că nu mă pricep să scriu versuri, am cerut « încuviințarea » lui Eminescu, pentru a încheia aceste rânduri, cu o strofă dintr-o poezie a poetului, dedicate mamei sale : O mamă, dulce mamă, din negura de vremi Pe freamătul de frunze, la tine tu mă chemi ; Deasupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcâmi de toamnă și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul tău... Mereu se vor tot
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
o domnișoară, fiica unui avocat - Doltu, după câte îmi aduc aminte. Îmi plăcea corvada asta de poștaș amator nu numai pentru că mai făceam rost de o plimbare prin târg, dar, de fiecare dată, duduița mă servea cu câte o prăjitură, dulce sau bomboane cu ciocolată. Cum bine știi, școala era în mijlocul satului, la drumul mare, cum îi spuneam noi căii de comunicație ce tăia în două Pungeștiul - de la răsărit la apus - și era împrejmuită de o grădină. Îmi plăcea mai ales
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta la noi, răspunde Vasile la îndemnul mamei. Feciorii, amândoi, se ocupă de treabă, comunicându-și întâmplările și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
lumină corespunzătoare pentru fiecare participant la șezătoare. Pregătește două ceaune, unul pentru fiert julfa, iar celălalt pentru fiert grăunțele în amestec cu grâul, ambele bine bătute și vânturate de cojile devenite pleavă, pentru a « înflori » mai repede, dând un gust dulce și aromat, consumat cu multă plăcere de către cei ce foamea le va da « târcoale ». Toate sunt gata. E timpul să vină și cei ce și-au anunțat prezența. Primii care apar sunt : Emilia și Gică al ei. El e mai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
așa. Fără experiența nemijlocită a îndrăgostirii, fără episodul, uneori lunatec, al pierderii de sine în silueta celuilalt, iubirea rămâne o abstracțiune. Accesul direct la „amorul sacru“ e rar. Abordabil și distribuit „democratic“ e „amorul profan“: afectul imediat, incendiul lăuntric, inflamația dulce a minții și a corpului. Nu se poate delimita pieziș între eros și agape. În firea ambiguă a omului „căzut“, ele se întrepătrund euforic, uneori primejdios, alteori în chip salutar. Și totuși, idolatria iubirii, retorica facilă a unei siropoase giugiuleli
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
că, dacă o virtute e compromisă de dictatură, ea nu-și pierde sensul și nu e mai puțin dezirabilă. Putea foarte bine să observe și că războiul, indiferent cine îl poartă, nu e, în genere, un exercițiu de politețe. Vremurile dulci, în care contele d’Auteroche îi invita pe englezi, la Fontenoy, să tragă primii, s-au dus de mult. Pe de altă parte, în estul european, diferența dintre ocupantul german și cel, să zicem, sovietic a fost net percepută de
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
încerca să cultivăm, măcar un sezon, virtuțile feminită ții? O voce mai scăzută, o umoare mai răbdătoare, o minimală preocupare pentru flirt și seducție. Am avea multe de învățat de la partenerele noastre: cum se valorifică un compromis, cum se profită dulce de pe urma unui conflict consumat, cum se fentează galeș încăpățânarea adversarului, cum se tace, cum se vorbește în dodii, cum se înjură cu zâmbetul pe buze, cum se ucide din priviri, cum se mimează umilitatea, cum se exercită puterea cu consimțământul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
vedete mai picante: „Daniela Crudu a părăsit matinalul Neatza după scandalul cu Leo din Strehaia“, „Borcea vrea ca Marcel Pavel să-i cânte la nuntă melodia Frumoasa mea“, „Sânziana Buruiană și Laurette i-au dat cadou Andreei Tonciu un penis dulce“, „În ce scandal a mai fost implicat Sorin Marica, iubitul Andreei Spătaru“, „Miracolul din decolteu: cum i-au crescut Andreei Bălan niște sâni gigantici“. Suntem, de asemenea, informați că Simona Sensual nu poate dormi pe burtă din cauza silicoanelor, că „prințul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
decât interlocutorul său, de vreme ce sub orice banalitate descoperă un abis.) „Drăguț“ e jucăria unui anumit tip de feminitate. El trebuie să arate că cea (cel) care îl rostește e o fire delicată, emotivă, gata să guste, cu ochii umezi, fleacuri „dulci“, gesturi „fine“, oameni „atenți“. „Drăguț“ exprimă femeia adultă în regim de copiliță. Adjectivul tinde spre substantiv: „Sunteți un drăguț!“ riști să auzi dacă faci o elementară manevră de politețe. Totul se poate salva prin această încăpătoare categorie: există băieți drăguți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
însă, nu știu să prețuiască o persoană civilă. C. Cei mai mari stăpâni ai Moldovei sunt înzestrați cu bunuri în Bucovina și sunt obișnuiți să fie tratați în toate împrejurările scurt, în felul militar și boierii privesc Bucovina drept un dulce loc de refugiu și de asemenea drept o pildă cu cele mai blânde instituții ale Preailustrei noastre case domnitoare, încât, chiar și cei care nu sunt nicidecum supuși jurisdicției locale, sunt devotați cu deosebită căldură și aplecare Preaînaltei case domnitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
exemplu trist în această privință s-a petrecut, înainte de plecarea mea, cu câteva familii numeroase, care se refugiaseră din Moldova în Bucovina noaptea cu animalele lor, cu avutul lor obișnuit, cu intenția de a-și stabili pentru vecie domiciliul sub dulcea guvernare a Majestății Voastre; câteva zile mai târziu au fost deposedați fără multă vorbă de animalele lor, de către vameșul autorizat în astfel de probleme, devenind victime triste ale celei mai profunde mizerii, procedură în cursul căreia eu sau oricare alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
deosebită considerație, Corneliu Loghin * Dragii mei, colegi și colege, vă îmbrățișez din suflet pe toți ! Deși locuiesc de atâția ani în capitala țării și am muncit în unitățile sanitare ale acestui oraș, printre străini, sufletul meu a rămas același față de dulcea noastră Bucovina, de fapt unde m-am născut și mi-am petrecut copilăria și prima tinerețe. Colegilor noștri care nu mai sunt printre noi le aduc un pios omagiu. Felicitări colegului nostru, Sorea Niculai, care a întreprins această temerara acțiune
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93344]
-
la autohtonul pelin al trecerii primei treimi a anului adăugăm obligatoriile „ierburi amare“ ce Însoțeau Paștele Vechiului Testament, oarecum apropiat În timp, deși mai grăbit, căci În Mediterana primăvara vine mai repede, am putea atribui amarului o doză de transcendent. Dulce și transcendentală amăreală pe care o oferă Însă și banala păpădie, a cărei modestie fizică e desigur compensată de un primat În transcendent. Cui i-l datorează? În principal taraxacosterolului și lactucopicrinei, ca și suratele ei. Dacă ar fi numai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
compensație, de parcă n’ar fi fost loc, câteva plante și-au luat rădăcinile pe spinare, tentând Europa... Una a fost trestia de zahăr. Deși o insidioasă dulce, ea n’a putut ajunge aici: s’a ciocnit de o alta, tot dulce, sfecla, undeva pe țărmul răsăritean al Mediteranei. Și, ca la biliard, trestia a deviat spre Africa de nord, iar sfecla a ricoșat spre Europa unde, după o existență nu prea spectaculoasă, abia În pragul secolului XIX, avea să devină cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
forma și culoarea florilor, planta ne seduce și pe noi, spre a o Îngriji... Și toate acestea ca o servitute a nemișcatei plante, căreia culoarea, parfumul și nectarul nu-i folosesc; iar servitutea continuă Într’un fruct colorat, parfumat și dulce, care seduce un cărăuș al seminței. Seducție Între regnuri...; adică acela vegetal seducând animalul, inferiorul pe superior. Mă abțin Însă să generalizez când e vorba de unul singur... Desenul de pe grăunciorul de polen e caracteristic speciei. De ce? Tot ipotetic, imitând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unde iubirea lui pentru căldură și rezistența la secetă, deși Îi trebuie multă apă pentru cele 25-40 de tone la hectar de fructe, depășite doar de castravete În proporția de apă, de mai bine de 90%, 95 chiar. Dar e dulce și asta pentru că are relativ multe zaharuri - până la 10%, cât merele - dar și pentru că acestea sunt În principal fructoză și zaharoză, cele mai dulci zaharuri, mai puțin glucoză ca la majoritatea fructelor. Însă aici, prietenul nostru e cam hâtru. Căci
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar de castravete În proporția de apă, de mai bine de 90%, 95 chiar. Dar e dulce și asta pentru că are relativ multe zaharuri - până la 10%, cât merele - dar și pentru că acestea sunt În principal fructoză și zaharoză, cele mai dulci zaharuri, mai puțin glucoză ca la majoritatea fructelor. Însă aici, prietenul nostru e cam hâtru. Căci oferă celor pe care-i corupe pentru a-i răspândi semințele zaharuri, păstrând pentru sine, În semințe, grăsimi, aproape jumătate din substanța lor uscată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Căci și omenirea a avut una. Pe atunci ascultam povești, nu cu vreun „Pentium III“, ci cu un Împărat căruia cele trei fete Îi dovedeau iubirea, după feleșag, gătindu-i bucate cu zahăr, cu miere - În fond zahăr invertit, mai dulce! - ori - meritul mezinei - cu sare. Aste bucate i-au plăcut Împăratului. Și cât de păgân n’aș fi, trebuie să recunosc că și Biblia e plină de sare. Sare linge și boul. Însă doar omul și-a pus Întrebarea de ce
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
când câteva organisme unicelulare au găsit cu cale să formeze un organism pluricelular, izolându-se În spatele unei piei, au făcut-o Împreună cu oleacă din marea acelui moment, lichidul interstițial de astăzi care păstrează cu sfințenie compoziția aceleia, cu mult mai dulce decât aceea de astăzi. Vorbeam de stress? Păi, În fața lui suntem complet dezarmați, căci doar plantele au capacitatea de a selecta, din largul evantai de variante izotopice ale apei pe aceea „dorită“; animalul nu, rămânând dependent de ceea ce au ales
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar și excrementele, semn că el nu era vânat, ci hălăduia printre colibe. Carnea de câine nu e atât de competitivă; mai ales că nici nu-și vinde pielea cu una cu două, și-și cunoaște prea bine „aliatul“. Mai dulce e aceea de porc, oaie, capră... Și așa, câinele și-a aflat alt rost: de păzitor al turmei ori țarcului În care omul le asigură traiul cu cele obținute pe ogor ori fâneață. Așa, haita de câini, decimată, controlată numeric
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Poate că evoluția Înseamnă și creșterea entropiei. Și atunci, supremul evoluat, specia umană, ar trebui să fie și supremul factor entropic. Sau, acum, supremul călător. Lucru pe care nu l’a băgat În seamă - dimpotrivă, căci răul, păcatul, e mai dulce și mai lesnicios decât binele, virtutea - atunci când nu s’a mai mulțumit să contemple culmea dealului ci a Îndrăznit să călătorească dincolo de ea, unde a Întâlnit un altul, la fel de izolat dar și oleacă altfel. Cu care s’a amestecat, fie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]