13,867 matches
-
Dobb, Maurice, 1973, Theories of value and distribution since Adam Smith: Ideology and economic theory, Cambridge University Press, Londra. EBRD, 2000, Transition Report 2000: Employment, Skills in Transition, Londra. Eyal, G.; Szeleny, I.; Townsley, E., 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Frydman, Roman; Rapaczinski, Andrej; Earl, John S., 1993, The Privatization Process in Central Europe, CEU Press, Budapesta, Londra, New York. Gorbaciov, Mihail, 1994, Memorii, Editura Nemira, București. Guvernul României, 2004, România în anul 2004, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Cu alte cuvinte, dacă un membru al unui grup are ceva resurse, atunci au toți. Agențiile de ajutor au ignorat însă acest mod de funcționare a grupului, intepretând stocarea hranei de către liderii grupurilor ca fiind un comportament de „capturare de către elită” a unor resurse ale grupului, reducând, astfel, cultura grupului la o problemă de corupție. Din cauza faptului că resursele au fost împărțite de grupurile „vulnerabile” cu seniorii/managerii lineajului, asociațiile de ajutor nu au putut aprecia cu exactitate necesarul pentru evitarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetării de teren în acest context este demonstrarea unor legături între diferite domenii sociale (de exemplu, economie și religie) care nu sunt vizibile de la nivel macrosocial. O altă contribuție a cercetătorilor de teren este și înțelegerea organizării, intereselor și strategiilor elitelor locale și a birocrațiilor de la diferite niveluri un aspect esențial pentru reușita proiectelor de dezvoltare. În fine, contactul direct cu comunitatea-țintă poate oferi un feedback rapid asupra desfășurării și impactului proiectului. „Așa nuă, așa daă”: suprainovație, reforma drepturilor de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a multor terenuri agricole de către cei bine plasați politic. Departe de a fi un proces simplu de replicare a situației de dinaintea colectivului, restituirea pământului a produs conflicte, aranjamente dubioase, tensiuni, violență, enervare, inovație și reconstituirea unor inegalități economice și politice. Elitele locale, în special primarii, au căpătat o putere aparte. Contrar imaginilor standard despre lumea rurală, între satele României există diferențe enorme care țin de ecologie, istoria regimurilor de proprietate, nivel de dezvoltare, istorie locală sau componență etnică. Din cauza acestor factori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
urban, marea majoritate a acestor proprietari formează un grup de minirentieri, prea puțin angajați direct în munca directă a pământului. În aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic. Comunitatea din Montegrano era însă dominată de capitalul social. Relațiile sunt cele care ierarhizează și lumea Mafiei și Fanarul secolului al XVIII-lea, și, în bună măsură, societățile de sub regimurile comuniste de inspirație sovietică. De la Stalin la Gorbaciov, istoria elitei politice din URSS este una a relațiilor dintre clanuri. La mai toate nivelurile societăților din estul Europei, capitalul relațional determină, alături de cel uman, stratificarea socială (Eyal, Szelenyi, Townsley, 2001). Tranziția aduce cu sine convertirea capitalului social în capital economic, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
zi ce trece. Instituțiile administrării societății, inclusiv cele de natură politică, erau, în bună măsură, lipsite de legitimitate prin însăși originea lor. Sistemul politic era cel impus de sovietici, și nu cel ales de cetățeni sau, cel puțin, de o elită locală. După 1989, dificultățile inerente, costurile sociale ale reconstrucției, corupția și performanțele economice scăzute, mult mai vizibile prin prisma libertății presei și a circulației persoanelor, au contribuit la menținerea și formarea unor niveluri ridicate de neîncredere în instituțiile statului. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
S94-S120. Coleman, James, 1990, Foundations of Social Theory, Harvard University Press, Cambridge, Mass. Collier, Paul, 1998, „Social Capital and Poverty”, Social Capital Initiative, working paper nr. 4, World Bank. Eyal, Gil; Szelenyi, Ivan; Townsley, Peter, 2001, Capitalism fără capitaliști. Noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, București. Foucault, Michel, 1991, „Governmentality”, în Graham Burchell, Colin Gordon, Peter Miller (coord.), The Foucault Effect: Studies in Governmentality with Two Lectures by and an Interview with Michel Foucault (pp. 87-104), Harvester Wheatsheaf, Londra. Friedrichs
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de posibilitatea de a beneficia de pe urma participării. Din acest punct de vedere, analiștii mișcărilor sociale au recunoscut, de obicei, importanța liderilor ca organizatori (McAdam, McCarthy, Zald, 1988) și au făcut distincție între trei tipuri de participanți ai mișcărilor: lideri (sau elite), membri și aderenți. Folosind limbajul teoriilor mișcărilor sociale, liderii sunt cei care au o contribuție importantă la procesele de atribuire colectivă și la organizarea acțiunii colective (McAdam, McCarthy, Zald, 1988). În plus, liderii extrag beneficii adiționale din participare. Cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa locuințelor, educație, progresul tehnologic - amplificate, în bună măsură, de război) au forțat elita științifică și pe cea politică să le recunoască oficial și să le abordeze strategic. Teama că acești factori ar putea afecta ireversibil un segment tot mai larg de indivizi, împiedicând, astfel, participarea lor la procesul productiv, ceea ce, în timp, ar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este un aspect al societăților moderne dezvoltate pus în discuție și de Giddens (2001). Recursul la schemele private de asigurare, ca și retragerea din sfera publică a unui segment de privilegiați exprimă, în accepțiunea lui Lasch, preluată de Giddens, „revolta elitelor”, ca formă de excluziune voluntară a celor bogați de la viața și obiectivele societății. Giddens atrage, astfel, atenția asupra faptului că excluziunea socială se petrece la ambele capete ale distribuției veniturilor, cu efecte la fel de nedorite asupra dezvoltării societății. Rezultatul acestor retrageri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ai majorității (societatea civilă), deoarece beneficiarii acestui tip de suport nu vor participa niciodată la luarea vreunei decizii; sunt stigmatizante prin faptul că arată în permanență ce poți deveni dacă nu accezi la o calificare profesională adecvată; forțează crearea unei elite universitare overclass. Generatoare sau nu de inegalitate la nivelul societății, „fixarea” indivizilor pe segmentul locurilor de muncă periferice, ocazionale, temporare și slab remunerate prin natura lor face ca la momentul pensionării aceștia să nu poată beneficia, mai ales în sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
la inflație. Căutând să identifice trăsături distinctive ale inegalităților contemporane la nivel individual, Treanor arăta ( HYPERLINK http://web.inter.nl.net/users/Paul.treanor http://web.inter.nl.net/users/Paul.Treanor) că, acum 1 500 de ani, indivizii aparținând elitei justificau situația lor favorabilă prin moștenirea primită din generație în generație. În schimb, privilegiatul zilelor noastre își explică situația favorabilă prin faptul că, în viitor, se va putea adapta la schimbări mai repede decât ceilalți. Prin urmare, inegalitatea contemporană se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
slabe de sine, nu mai este decât un pas până la stigmatizare și autostigmatizare. Dincolo de efectele în plan personal ce pot fi contabilizate drept costuri individuale, menținerea școlilor segregate are efecte asupra întregului grup etnic al romilor prin întârzierea consolidării unei elite roma bine educate care să poată reprezenta interesele acestei etnii. Educația fiind un bun public, costurile cele mai importante asociate menținerii școlilor segregate sunt costurile sociale. Costul social cel mai vizibil al ignorării segregării romilor în educație este crearea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
indicativ), 471 Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE / 5 PREFAȚĂ / 9 STUDIU INTRODUCTIV / 11 LISTA DE DOCUMENTE / 53 LISTA ABREVIERILOR DIN DOCUMENTE / 101 DOCUMENTE / 115 INDICE DE NUME / 905 In aceeași serie au mai apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Biserica și elitele intelectuale interbelice, Constantin Mihai Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV XIII), Ioan Marian Țiplic Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență, Frederick Kellogg India
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care diferitele regimuri de putere care s-au succedat la cârma politică a societății românești și-au pus în acțiune programele de antropogenie politică. După cum vom
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identității naționale, iar punctul exact al tranziției de la conștiința etnică la cea națională este dificil de localizat pe axa timpului. În al doilea rând, după cum am arătat mai sus, chiar dacă identitatea națională este clar cristalizată în conștiința intelectualilor și a elitelor politice, de aici și până la "naționalizarea" corpului social în întregul său e cale lungă, presărată de obstacole mentalitare și reziduurile identităților tradiționale. Transformarea țăranilor, ignoranți față de propria lor naționaliate, în cetățeni patrioți, care rezonează identitar cu ideea de națiune, vine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Turda, care a avut ca efect excluderea românilor ortodocși din nobilime. Condiția necesară impusă pentru deținerea titlului de nobil a devenit confesiunea catolică. Nobilii români care au trecut la catolicism și-au păstrat statutul dar au fost asimilați treptat în elita maghiară (de exemplu Iancu de Hunedoara, provenit dintr-o familie de origine română). Prin Decretul de la Turda, "națiunea" română, de religie "schismatică", a fost, așadar, exclusă din structurile politice ale Transilvaniei, situație ce avea să definească balanța forțelor etnice în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politic a rămas miminal. În schimb, chiar dacă pe planul luptei politice pentru emancipare petiționarismul s-a dovedit a fi un instrument steril, efectele sale pe planul cristalizării conștiinței naționale a românilor din Transilvania a fost decisiv. În lupta sa politică, elita ardeleană, prin elaborarea de argumente istorice sofisticate a căror veracitate au susținut-o cu pasiune monomanică, s-a conectat ferm de trecut, construind pe parcurs liniile de forță ale unei memorii colective ce avea să devină memoria națională a neamului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai târzie de "națiune etnică" în cadrele de cuprindere ale căreia erau asimilați toți membrii unui popor în baza descendenței etnice comune indiferent de locația acestora pe scara socială "națiunea politică" desemnează o categorie socio-juridică în cadrul orânduirii feudale alcătuită de elita socială a unui neam, înzestrată cu privilegii politice ce îi îndrituiesc pe membrii acesteia să participe la luarea deciziilor politice. O astfel de înțelegere a ideii de națiune avea ca implicație excluderea iobăgimii din rândurile națiunii politice, aceasta din urmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
având totuși o foarte firavă nobilime), acesteia îi era refuzat statutul de națiune. O națiune de iobagi era nu doar o contradicție în termeni, ci și o aberație conceptuală în logica politică a orânduirii feudale. Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Greenfeld, 1992, pp. 4-5). Un al treilea sens s-a cristalizat odată cu emergența înțelegerii conceptului de "națiune" ca "reprezentanți ai autorității politice și culturale" (Greenfeld, 1992, p. 5), prin care s-a făcut tranziția de la sensul eclezial la sensul de elită socială. După cum vom vedea, în scrierile incipiente ale cărturarilor ardeleni din secolul al XVIII-lea, "națiune" înseamnă tocmai acest sens de elită socială (politică, eclezială și culturală), cuprinzând numai reprezentanții masei populare și nu și pe aceasta. Poate cel mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și culturale" (Greenfeld, 1992, p. 5), prin care s-a făcut tranziția de la sensul eclezial la sensul de elită socială. După cum vom vedea, în scrierile incipiente ale cărturarilor ardeleni din secolul al XVIII-lea, "națiune" înseamnă tocmai acest sens de elită socială (politică, eclezială și culturală), cuprinzând numai reprezentanții masei populare și nu și pe aceasta. Poate cel mai important salt semantic a fost înregistrat prin trecerea de la sensul III ("națiunea ca elită") la sensul IV ("națiunea ca popor"). Momentul de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
XVIII-lea, "națiune" înseamnă tocmai acest sens de elită socială (politică, eclezială și culturală), cuprinzând numai reprezentanții masei populare și nu și pe aceasta. Poate cel mai important salt semantic a fost înregistrat prin trecerea de la sensul III ("națiunea ca elită") la sensul IV ("națiunea ca popor"). Momentul de tranziție poate fi localizat spațio-temporal la începutul secolului al XVI-lea în Anglia. Aici și acum "națiunea" a fost sinonimizată cu "poporul". Greenfeld (1992) numește acest proces "naționalizarea poporului" (p. 6), proces
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru geneza și evoluția naționalismului românesc sunt înțelesurile ulterioare, de aceea, în continuare, reflectorul analitic va fi fixat pe emergența acestor noțiuni în spațiul cultural românesc. Pe parcursul secolului al XVIII-lea s-a produs tranziția de la sensul III, națiunea ca elită reprezentativă pe plan eclezial, politic și socio-cultural, la o formă embrionară a sensului IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza conținutului petițiilor semnate de Inocențiu Micu-Klein indică faptul că episcopul unit a operat cu două accepțiuni diferite ale termenului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]