17,773 matches
-
pentru victorie. Flacăra olimpică aprinsă după un anume ceremonial în Olympia este cea care este purtată de torța olimpică și care va arde în stadionul olimpic pe perioada desfășurării Jocurilor Olimpice. Flacăra olimpică este simbolul soarelui și al vieții, al focului furat de Prometeu. Este aprinsă la Olympia sacră, pe locul vestigiilor olimpice din antichitate, pe ruinele templului zeiței Hera. La fiecare ediție a Jocurilor Olimpice, flacăra se aprinde de la soare cu o oglindă parabolică și apoi este purtată de atleți cale de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Mitropolitului Dosoftei: „Adecă eu, monah Ionichie... scriu și mărturisesc...precum am dăruit niște viișoare ce-am avut la Vlăd(i)cen(i), în dealul Mândrul...Și dania mea, aceasta, s-au făcut denaintea s(fi)nției sale părintelui mitropolitul Dosoftei...” Furat de frumusețea limbii atâtor documente, era cât pe ce să uit a vorbi despre biserica satului, cu hramul Sfântul Nicolae. Din pisania așezată deasupra ușii de intrare aflăm că: „În anul mântuirii 1908 s-a ridicat acest sfânt locaș cu
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Numai că nu vreau să te întorci în groaznica ta cameră: ți-ar fi frig și te-ai teme; o să te culci în patul meu, cu cearșafuri albe și frumoase, schimbate azi-dimineață!... Am de scris toată noaptea, și dacă mă fură somnul, o să mă întind pe canapea... Bună seara! Nu-mi mai vorbi. Piciul se culcă, nu se mai împotrivește... Tot ce i se întâmplă i se pare un vis. Ce de-a evenimente într-o singură zi! Să fi fost
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
dispărea] în fum, apoi, ieșind din umbră, se ivi [se ivea] din nou de cealaltă parte a văii [...]. Urcau [urcară] amenințători, gravi, netulburați; în răstimpul dintre tirul flintelor și al artileriei se auzea [se auzi] un tropot puternic. Pentru că erau [fură] două divizii, formau două coloane: în dreapta era [fu] divizia Wathier, în stânga divizia Delord. De departe ți se părea [păru] că vezi doi șerpi uriași de oțel îndreptându-se spre creasta podișului. Străbătu [străbătea] câmpul de bătaie ca un miracol 123
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
considerat necesar să-i ofere cititorului sentimentul unei enunțări deosebite. Acest personaj MOC nu poate fi un locutor, ci doar suportul unui punct de vedere, după cum se întâmplă și în următorul fragment din Gervaise: În anul acela, decembrie și ianuarie fură deosebit de aspre. Era un ger de crăpau pietrele. După Anul nou, zăpada zăcu trei săptămâni pe stradă fără să se topească. Ceea ce nu împiedica însă ca treburile să meargă mai departe, ci dimpotrivă, căci iarna este cel mai mănos anotimp
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
ca de cale cu pestelci și cu sandale, ca să-i fie mai ușor, socotea în gând de zor: "Banii din vânzarea nouă, am să-i vâr în niște ouă; patru cloște am să pui și-am să scot atâția pui. Fură gaia opt sau nouă, însă tot rămân destui și, vânzându-i frumușel, am să-ngraș și un purcel; iar cu banii de pe el, cumpăr vacă și vițel. Uite, parcă-l văd cum sare Prin cioporul de mioare!...". Și sărind și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o lacrimă, chiar dacă nu se vedea. De atâția ani de pribegie prin țară și printre oameni, mi le-am îndrăgit deopotrivă și le păstrez în fărâma lor din suflet și necazurile și bucuriile, căci ale mele sunt, nu le-am furat de la nimeni. Familia, marele ei drum, pentru mine reprezintă centrul vieții. Într-o toamnă la Sirete, unde niciun tren nu vine, o fetiță tinerică s-a îndrăgostit de mine. Soția s-a căsătorit nu cu un medic, ci cu un
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
atașamentului, însă nu un idealist. Vă reamintiți, desigur, acel text în care deplânge degradarea spirituală și morală care face victime până și în rândul țăranilor din Maramureșul voievodal. A.S.: Vă referiți la textul în care relatează despre țăranca ce "mai fură" de la "Colectiv"? R.D.M.: Exact. Așadar iubește Maramureșul, dar nu îl idealizează; își păstrează luciditatea. A.S.: Sau poate iubește Maramureșul ancestral și valorile lui profunde, subliniind pervertirea acestora sub influența societății comuniste. R.D.M.: Cu siguranță! Pentru că numai atunci când iubești ceva sau
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
bolnav de cancer, să audă câte zile mai are de trăit, începe să-și numere orele. Deja e la pământ când i se pune un astfel de diagnostic, dar să-i mai zici și când moare... e îngrozitor. Deja iai furat și ultimele picături de forță și nu mai luptă pentru că începe tortura lui sufletească. A luptat cum a putut până în ultimele clipe să nu arate spaima din suflet și tortura ce-i ardea corpul. În zilele alea am vorbit cu
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
A existat în schimb o vreme în care formele fură fond, adică ele înseși constituiau fondul, identificându-se provizoriu cu el în scopul de a-l genera. Și tot atât de adevărat este că, în orice timp, formele fură fond, așa cum ucenicul fură meseria: sunt goluri dornice, primitoare, fremătătoare, o întrupare sensibilă a spaimei de vid. Dacă vrei să ai o frumoasă alee de promenadă, trebuie mai întâi s-o trasezi, apoi să sădești puieții, în fine să aștepți preschimbarea lor în arbori
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în cazul cehilor, destul de puțin în Budapesta și cu mult mai mult în rest). Cu privire la aceasta Rupnik a stabilit multe criterii ce permit analizarea ambiguității. În planul culturii intelectuale, al valorilor, al religiei, Europa Centrală este un fel de "Occident furat", după formula lui Milan Kundera.83 În schimb, în domeniul economic și social se caracterizează printr-o înapoiere ce poartă urmele adînci ale iobăgiei tardive, prin absența dinamicii capitaliste de anvergură și prin supremația statului asupra societății. Există și cîteva
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
anonimatul provinciei și care-și creau mediul lor, cercul lor de discuții, cafenelele, librăriile lor, constituind în cele din urmă o clasă socială critică dotată cu o structură ierarhică aparte. Dar țelul său imediat consta pur și simplu în a fura statul de sub stăpînirea vechii elite, această cucerire părînd capabilă nu atît de a transfera suveranitatea unui nou corp politic, cît de a-i asigura acestuia stăpînirea asupra instrumentului de îmbogățire de vreme ce aceasta încă nu se putea concepe, în Franța, în
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
adoratorilor Franței milenare. Acest proces se hrănește la început din imageria militaristă a lui Paul Déroulède (1846-1914), combatant învins în 1870 care, în 1872, va publica Cîntecul soldatului. Proclamînd în gura mare datoria imperioasă de a recuceri provinciile din est furate de Germania, această culegere poetico-cocardieră dezvoltă o mistică a armatei "armata este marea patroană care ne botează pe toți ca francezi"280 erijată în postura de ferment al naționalității. Chiar dacă după 1879 va urma o traiectorie facțioasă, va face campanie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a trimis o scrisoare deschisă României literare, unde, plin de ironie, înșiruia, într-o amețitoare dare de seamă a bibliografiei consultate, volume care tratau istoria, filosofia, istoria religiilor, alchimia, demonologia, astrologia sau chiromanția 38. Ironic, Eugen Barbu afirma că a furat câte ceva din toate volumele menționate 39. Romancierul consemna, în finalul scrisorii sale, faptul că lectorii fuseseră avertizați asupra caracterului cărții în "Avertismentul" acesteia. Tot în final, făcând referire la bagajul cultural aflat în posesia lui Fănuș Neagu, cel care declanșase
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
erau sociologi, el a crezut că ei pot face față la tot felul de cursuri. Au făcut un curs de metode și tehnici, un curs de sociologie urban-rurală, un curs de demografie. Au venit pe lângă mine acești asistenți, care să fure de la mine, să continue. Dar asta nu era o soluție. A adunat și profesori de geografie, care habar n-aveau despre ce e vorba. I-a pus pe studenți să învețe care sunt cei mai înalți munți, să-i știe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de timp". Deci, problema prescripției extinctive nu se poate pune în condițiile al. 1 al art. 1909 din Codul civil de la 1864. La alineatul 2, însă, același articol adaugă că: "Cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru poate să-l revendice, în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat de la cel la care-l găsește, rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are". Prezumția de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
alineatul 2, însă, același articol adaugă că: "Cel ce a pierdut sau cel căruia i s-a furat un lucru poate să-l revendice, în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau când i s-a furat de la cel la care-l găsește, rămânând acestuia recurs în contra celui de la care-l are". Prezumția de proprietate, în favoarea posesorului unui bun mobil este reiterată de art. 935 din noul Cod civil care prevede că: "Oricine se află la un
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
însă bunurile de acest fel au ieșit din posesiunea proprietarului fără voia sa : prin furt, pierdere, tâlhărie, piraterie sau ca urmare a unor cazuri fortuite sau de forță majoră, revendicarea lor de către proprietar este posibilă după cum urmează: dacă bunul este furat sau găsit, aplicabil este termenul de 3 ani prevăzut de al. 2 al art. 937 din noul Cod civil (care se referă expres la lucrul furat sau pierdut). Celelalte bunuri ieșite din patrimoniul proprietarului, fără voia acestuia (altele decât cele
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reușit să-i taie tendoanele mâinilor și ale picioarelor, 1-a urcat pe umerii săi și 1-a purtat într-o grotă în Cilicia. Typhon a ascuns tendoanele într-o blană de urs, dar Hermes și Egipan izbutiră să le fure. Zeus și-a redobândit puterea și 1-a zdrobit pe gigant 10. Motivul furtului unui organ vital este destul de cunoscut. Dar, în versiunea hittită, Dragonul nu mai este monstrul terifiant care se întâlnește la numeroase mituri cosmogonice sau lupte pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
pe care Indra - supranumit purandara, "distrugătorul de cetăți" - le asedia și le dărâma cu sutele. Luptele au avut loc înainte de compunerea imnurilor, căci amintirea lor e puternic mitologizată. Rig Veda mai menționează și o altă populație vrăjmașă: pani, cei care fură vaci și resping cultul vedic. E probabil ca Hariyupâyă, oraș pe malurile râului Ravi, să fie identic cu Harappa. În plus, textele vedice fac aluzie la ruinele (arma, armakd) locuite de "vrăjitoare"; ceea ce arată că arienii asociau orașele ruinate cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
West, Hesiod's Theogony, pp. 18 sq.; P. Walcot, Hesiod and the Near East, pp. 27 sq. 4 M. L. West, op. Cit., 379 sq. 5 Apollodor, Bibi., 6, 3 istorisește că, înainte de a fi fost doborât, Typhon a reușit să fure tendoanele Iui Zeus, motiv ce reamintește de un mit hittit: lupta dintre zeul furtunii și dragonul Illuyankas; cf. § 45. Vezi însă West, op. Cit., p. 392. 6 Se poate interpreta mânia Gaiei și ca o reacție împotriva violenței și cruzimii lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acest lucru implica abandonarea alimentației vegetariene din epoca de aur. Pe de altă parte, înșelăciunea lui Prometeu 1-a ațâțat pe Zeus împotriva oamenilor, și acesta nu i-a mai lăsat să se folosească de foc17. Dar șiretul Prometeu le fură zeilor focul din cer, ascunzându-1 într-o tulpină de soc (Theog., 567; Munci, 52). Întrucât Zeus se hotărăște să-i pedepsească, atât pe oameni cât și pe protectorul lor, Prometeu a fost pus în lanțuri și un vultur îi devora
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este dătătorul de bunuri prin excelență (Odiseea, 8, 335): despre orice șansă se spune că ea este un dar al lui Hermes. Dar, pe de altă parte, el este întruchipare a tot ce implică șiretlic și viclenie. Abia născut, el fură turmele fratelui său Apollon; de aceea el a devenit tovarășul și protectorul hoților. Euripide îl numește "domnul celor care lucrează noaptea" (Rhesus, 216 sq.). Dar, dacă patronează furtunile și aventurile galante nocturne, el este și protectorul turmelor și al călătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care - preoți, profeți, popor - se lasă amăgiți de securitatea iluzorie a activității lor religioase (7: 1-15; 26: l sq.). Nu vă nădăjduiți în cuvintele amăgitoare: "Aici este biserica lui Dumnezeu!"" (7: 5). În zadar aleargă la Templu cei care au furat, au ucis, au comis adulter, au jurat strâmb, au adus tămâieri Iui Baal, zicându-și: "lată-ne izbăviți!", ca apoi "să facă iar toate ticăloșiile". Căci Iahve nu este orb (7: 9-11). Domnul le amintește soarta sanctuarului din Silo, distrus
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mai evidentă. Vârsta de fier e o întoarcere spre tehnicile declamatorii, tranzitive ale poeziei Ardealului, spre tematica poemelor lui Goga, deși iese în evidență aspectul profund personal al lamentației ("Ia seama că mâine/ cocorii de seară/ vor duce și luna,/ furând-o din țară", Jale de început de noiembrie; "Inima mea - e-o carte care arde,/ un bocet/în mijlocul Patriei", Inima mea în anul 1940). Motivul plânsetului tinde să devină laitmotivul grupajului de texte. Tudor Arghezi publică romanul Lina (1942) și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]