15,139 matches
-
pentru exactitate și stil.“101 Brian McGuiness, unul dintre cei mai cunoscuți cercetători contemporani ai vieții și gândirii lui Wittgenstein, aprecia într-un interviu că acesta ar fi avut două idealuri care se contraziceau: „idealul stăpânirii de sine depline și idealul naturaleței perfecte“101a. Se poate susține că ele nu se contraziceau deoarece primul a fost idealul de viață, iar al doilea idealul gândirii și al exprimării gândurilor. Wittgenstein a crezut în inspirație deoarece pentru el gândirea autentică era gândirea naturală
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și gândirii lui Wittgenstein, aprecia într-un interviu că acesta ar fi avut două idealuri care se contraziceau: „idealul stăpânirii de sine depline și idealul naturaleței perfecte“101a. Se poate susține că ele nu se contraziceau deoarece primul a fost idealul de viață, iar al doilea idealul gândirii și al exprimării gândurilor. Wittgenstein a crezut în inspirație deoarece pentru el gândirea autentică era gândirea naturală și, în acest sens, spontană. Doar că o clipă de inspirație trebuia să fie apoi plătită
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un interviu că acesta ar fi avut două idealuri care se contraziceau: „idealul stăpânirii de sine depline și idealul naturaleței perfecte“101a. Se poate susține că ele nu se contraziceau deoarece primul a fost idealul de viață, iar al doilea idealul gândirii și al exprimării gândurilor. Wittgenstein a crezut în inspirație deoarece pentru el gândirea autentică era gândirea naturală și, în acest sens, spontană. Doar că o clipă de inspirație trebuia să fie apoi plătită cu multe ore de chin. * * * Până în
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fapt, pe o legendă. Este o legendă care îl integrează pe autorul Tractatus-ului în curentul principal a ceea ce Rudolf Haller numește „filozofie austriacă“, o TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 175 tradiție de gândire ale cărei caracteristici distinctive sunt empirismul, adoptarea idealurilor de excelență ale științelor naturii și atitudinea critică față de limbaj, care favorizează un demers de factură analitică.80 Dintr-o asemenea perspectivă se pierde tocmai ceea ce conferă în cea mai mare măsură originalitate și radicalitate acestei scrieri. Cei care o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
accentuată dacă acceptăm supoziția că în Tractatus este elaborată o teorie filozofică pretinzând, ca orice teorie, că pătrunde dincolo de fenomene și dezvăluie structuri profunde.24 În acest caz, Tractatus-ul va putea fi socotit tot atât de reprezentativ pentru o gândire inspirată de idealul științei ca și marile opere ale filozofiei tradiționale 25. Pears apreciază că acea critică a esențialismului care străbate îndeosebi prima jumătate a textului Cercetărilor vizează și Tractatus-ul, în măsura în care se acceptă că scrierea postulează o realitate subiacentă, situată dincolo de fenomene. Pears
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tot ceea ce scriu este: există a priori o ordine în lume, și dacă da, în ce constă ea?“ („Tagebücher 1914-1916“, în L. Wittgenstein, Werkausgabe, Bd. I, Suhrkamp Verlag, 1984, p. 145.) 25 Iată o caracterizare pe care o dă Wittgenstein „idealului științei“ în filozofie: „Filozofii au în mod constant în fața ochilor metoda științelor naturii și sunt tentați în mod irezistibil să pună întrebări și să răspundă la ele în felul științelor naturii. Această tendință este adevărata sursă a metafizicii și îl
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucruri pe care le știe toată lumea. La capătul unei lungi suite de asemenea descrieri ei se vor aștepta să întâlnească considerații sistematice, adică ceva «cu adevărat filozofic». Așteptări care vor fi însă dezamăgite.“ (M. Flonta, „Dincolo 248 GÂNDITORUL SINGURATIC de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București. Filozofie, 2003, p. 6.) 63 Vezi Wittgenstein und der Wiener Kreis, pp. 67-69. 64 Ibidem, p. 48. 65 Ibidem, pp. 115-118. 66 L. Wittgenstein, Philosophische Bemerkungen, în Werkausgabe, Bd. II
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
facem un pas cât de mic în această direcție. Îndemnul lui Wittgenstein „Nu gândi, ci privește!“17 poate fi înțeles astfel: nu te lăsa dominat de obișnuințe ale gândirii, explorează alternative! Filozofia merge pe o cale greșită atunci când, inspirată de idealul științei, își propune să depășească aparențele, să dezvăluie ceva ascuns, să formuleze principii care unifică și explică ceea ce este particular și contingent. Pentru a înțelege cum funcționează limbajul și gândirea noastră nu avem nevoie să cercetăm decât ceea ce stă deschis
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în fața unui pod în construcție.) Voce de sus: «Lasă-l jos - lasă-l jos, îți spun - o să-l aducem pe partea aialaltă.» - «Este de neconceput, domnule coleg, că o muncă atât de complicată poate fi înfăptuită în această limbă.»“22 Idealurile de puritate, de ordine ale tradiției metafizice și științifice sunt înfățișate de Wittgenstein drept „ochelari ai gândirii“, care ascund adesea vederii noastre tot ceea ce nu li se conformează. Încetăm să ne dăm seama că suntem „orbiți de un ideal“. Cerințe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
22 Idealurile de puritate, de ordine ale tradiției metafizice și științifice sunt înfățișate de Wittgenstein drept „ochelari ai gândirii“, care ascund adesea vederii noastre tot ceea ce nu li se conformează. Încetăm să ne dăm seama că suntem „orbiți de un ideal“. Cerințe consacrate în anumite contexte, prin cercetări logice și de știință exactă, ni se înfățișează drept cerințe ale gândirii în genere. „În gândurile noastre, idealul stă ferm, de neclintit. Nu poți să treci dincolo de el; trebuie tot timpul să revii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce nu li se conformează. Încetăm să ne dăm seama că suntem „orbiți de un ideal“. Cerințe consacrate în anumite contexte, prin cercetări logice și de știință exactă, ni se înfățișează drept cerințe ale gândirii în genere. „În gândurile noastre, idealul stă ferm, de neclintit. Nu poți să treci dincolo de el; trebuie tot timpul să revii la el. Nu 270 GÂNDITORUL SINGURATIC există un «în afară»; afară nu se poate respira. - De unde vine acest lucru? Ideea stă, oarecum, ca ochelarii pe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucru? Ideea stă, oarecum, ca ochelarii pe nasul nostru și lucrurile la care ne uităm le vedem prin ei. Nu ne trece prin minte să-i scoatem.“ (Cercetări filozofice, § 103.) Multe situații imaginate de Wittgenstein ne ajută să recunoaștem că idealurile de claritate, puritate, precizie ale gândirii moderne sunt ochelari ai gândirii pe care trebuie să știm nu numai să-i punem, dar și să-i scoatem. Este un obiectiv pe care nu-l vom putea atinge formulând principii, teorii, ci
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă introspecția ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 283 constituie idealul cunoașterii în genere. Iar dacă obiectul cercetării psihologului îl constituie „lumea interioară“, psihologul este într-un anumit sens, ținând seama de certitudinea cunoașterii introspective, într-o poziție mai bună decât cercetătorul naturii. O altă intuiție care conferă un contur net
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va putea supraviețui naufragiului prieteniei lor. Pentru a evita orice ipocrizie, i se părea însă esențial să cadă de acord că ceea ce îi leagă se situează în perimetrul unor preocupări intelectuale care ar putea fi bine izolate de cel al idealurilor de viață, al emoțiilor și sentimentelor. Modul cum comunică Wittgenstein cu Russell după ce părăsește Cambridge ilustrează în genere această nouă linie de conduită. Atunci când îi dictează unele observații despre logică lui George Moore, cu ocazia vizitei acestuia în Norvegia, îl
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
O lume mai bună? Cu greu am putea găsi doi contemporani ale căror vederi asupra vieții să fie, din anumite puncte de vedere, mai opuse decât au fost cele ale lui Russell și Wittgenstein. Primul a fost profund angajat față de idealurile libertății individuale și ale solidarității umane, a crezut în progresul bazat pe educație, cunoaștere și dezvoltare tehnologică. Cel de-al doilea a fost, dimpotrivă, o persoană apolitică, atașată unei culturi apuse, punând preț pe efortul de perfecționare morală al individului
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Russell. WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 345 3. Spiritul raționalist versus „un punct de vedere religios“ În acord cu filozofia epocii luminilor și cu liberalismul secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însemna o societate bună și este, prin urmare, o chestiune de reflecție și acțiune rațională, o problemă socială, nu una individuală. Russell se distanța în mod ostentativ de reflecția centrată asupra problematicii existențiale a individului, calificând-o drept expresia unui „ideal aristocratic“ ce se cere depășit.51 Wittgenstein vorbea, dimpotrivă, oamenilor a căror stare sufletească bună sau rea nu depinde în primul rând de împrejurări exterioare, ci de ei, de gândurile lor. WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 351 Atitudinea autentic religioasă era pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
The Origin and Spirit of Logical Positivism“, în (eds.) P. Achinstein, St. P. Barker, The Legacy of Logical Positivism, The John Hopkins Press, Baltimore, 1969, p. 3.) 74 Identificând drept trăsături distinctive ale „filozofiei austriece“ cerința caracterului științific și acceptarea idealurilor științelor naturii, empirismul și atitudinea critică față de limbaj, Rudolf Haller lasă să se înțeleagă că ele pot fi regăsite în gândirea tânărului Wittgenstein. (Vezi R. Haller, Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze zur österreichischen Philosophie, Editions Rodopi, Amsterdam, 1986, pp. 38-39
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
of California Press, Berkeley and Los Angeles, 1967. Publicații ale autorului despre filozofia lui Wittgenstein „Cum se poate vorbi cu sens despre ceea ce este cert și ceea ce este îndoielnic?“, în L. Wittgenstein, Despre certitudine, Humanitas, București, 2005, pp. 9-46. „Dincolo de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București, Filozofie, 2003, pp. 3-19. „În ajutorul cititorului“, în L. Wittgenstein, Tractatus LogicoPhilosophicus, Humanitas, București, 2001, pp. 25-73. „Înțelegerea filosofică: «A vedea mai bine»“, în (ed.) M. Flonta, Gh. Ștefanov, Ludwig
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
au mai lucrat Andrei Mureșianu (1838-1849), Simion C. Mărgineanu (în 1875), Ștefan Bobancu (1884-1889), Traian H. Pop (din 1890), Grigore Maior (1890-1900), precum și Ion Pop-Reteganul, Teofil Frâncu și G. Bogdan-Duică. Programul politic a fost, de la primul număr, susținerea consecventă a idealurilor naționale ale românilor. Din această cauză gazeta a suferit în mai multe rânduri suspendări, iar redactorilor li s-au intentat numeroase procese de presă. Prima suspendare a survenit ca urmare a evenimentelor revoluționare din 1848, între 17 martie și 1
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287192_a_288521]
-
cele sufletești. Pentru o mai bună armonie între corpul fizic și suflet este ceva și pentru curățirea duhului omului și sfințirea sa prin coborîrea Sfîntului Duh (Rugăciunea Lui IISUS). Cercetarea reprezintă amestecul în diverse proporții a unor gînduri bune, speranțe, idealuri, dorințe, fapte bune ce se adună în un popor pe mai multe generații, spiritul poporului Român. Asemeni cum lumina este compusă din mai multe raze diferite prin amestecul acestora se realizează proporția optimă pentru a apare o scînteie. Depide de
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
a apare o scînteie. Depide de fiecare din noi pentru a întreține această scînteie, de a menține această lumină. Rolul primordial în aceasta îl are Adevărata Credință(credița ortodoxă ), ce î-l reîntregește pe om. În momentul în care aceste idealuri sunt călcate în picioare, dispar gîndurile și visurile frumoase, dispare acea scînteie ce dă viață. Capitolele referitoare la evoluția spirituală sunt dedicate numai și numai creștinilor ortodocși ce practică rugăciunea inimii. Aceste secrete sunt incluse în capitolul A fi creștin
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de la Serna (n. 14 iunie 1928 - d. 9 octombrie 1967), mai cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che, a fost un revoluționar de stânga, lider al regimului comunist cubanez și insurgent sudamerican. footnote>, nu luptau pentru un ideal revoluționar, pentru o idee de libertate, ci luptau pentru un ideal caracteristic națiunii americane, U$D (banul), pentru orgoliul Administrației de la Washington. Măcelul din jungla vietnameză, teama acestor mercenari de localnici și natura potrivnică a invadatorilor, a lăsat multe sechele
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
cunoscut sub porecla sa de Che Guevara sau el Che, a fost un revoluționar de stânga, lider al regimului comunist cubanez și insurgent sudamerican. footnote>, nu luptau pentru un ideal revoluționar, pentru o idee de libertate, ci luptau pentru un ideal caracteristic națiunii americane, U$D (banul), pentru orgoliul Administrației de la Washington. Măcelul din jungla vietnameză, teama acestor mercenari de localnici și natura potrivnică a invadatorilor, a lăsat multe sechele în societatea americană. La fel ca acel scelerat colonel Claude B.
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
A fost constituită în anul 1993, are sediul tot la Istanbul și reunește un număr de 76 de parlamentari din cele 12 țări membre ale organizației. Adunarea parlamentară are, în principal, următoarele responsabilități: 1. de a prezenta cetățenilor statelor membre idealurile și scopurile organizației; 2. de a susține adoptarea unei legislații naționale care să permită cooperarea între statele aflate în acest areal geografic; 3. de a susține parlamentele naționale în eforturile de democratizare și consolidare a diplomației parlamentare; 4. de a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]