14,670 matches
-
în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere în filozofia matematică,- Logicienii care au impus prima operă de logică matematică au fost Bertrand Russell și A.N.Whitehead (1861-1947) prin lucrarea ,Principia Mathematica.Sistemul logic construit de aceștia avea ca scop să reconstruiască matematica în mod logico-simbolic în conformitate cu concepția lui Gotlob Frege. Anton Dumitriu sintetizează trei trăsături ale sistemului logic al lui Russel: 1)este logic complet și explicit axiomatizat; 2)este primul sistem logic complet formalizat, deoarece nu ține seama decât de semne
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
este primul sistem logic complet formalizat, deoarece nu ține seama decât de semne și de regulile de operare cu acestea pentru construirea de formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
operare cu acestea pentru construirea de formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
construirea de formule;3)este perfectibil el fiind pornit cu câteva dificultăți inițiale. Problema antinomiilor. În dezvoltarea logicii și matematicii a apărut o serie de piedici paradoxale care au năruit atât fundamentele logicii cât și ale matematicii provocând neîncredere în matematică și logică.Acestea au fost paradoxele logico-matematice.Printre aceste contradicții cităm cele mai importante:1)paradoxul lui Burali-Forti 2)paradoxul lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
lui Cantor 3)paradoxul lui Russell 4)paradoxul lui Richard 5)Paradoxul lui Zermelo-König 6) Paradoxul lui Berry 7)paradoxul lui Greeling-Nelson 9)paradoxul lui Skolem 10.paradoxul lui Gödel 10)paradoxul mincinosului.Pentru depășirea acestor pericole pentru logică și matematică au fost încercate mai multe soluții, cea mai importantă fiind a lui Bertrand Russell, teoria tipurilor.Problema antinomiilor logico-matematice este unul din obstacolele cele mai mari în constituirea logicii ca știință matematică și în fundamentarea logică a matematiciii. Jan Łukasiewicz
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
treia valență, aceea de "posibil". Mai târziu se admite că între "adevărat" și "fals" există un număr nesfârșit de grade intermediare (logica fuzzy). Kurt Gödel (1906 - 1978) a întreprins ambițiosul program de considerare a logicii ca obiect de studiu al matematicii. Operațiile logice aplicabile diferitelor produse ale gândirii sunt: Definiția este operația prin care se face precis conținutul și clară sfera unei noțiuni pentru mintea unui om dat. Mai puțin riguros definiția se poate face dezvăluind înțelesul sau aria de aplicabilitate
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
schemele logice se manifestă într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice. Logica matematică Are în practica filozofică și științifică două înțelesuri: a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a.Un înțeles mai larg, anume logică expusă cu ajutorul limbajelor formalizate; din punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
punct de vedere practic prin logică matematică se înțelege aplicarea matematicii la studiul logicii formale. Logica matematică este o consecință a evoluției științei și în special a aplicării matematicii la logică. Neclaritatea și imprecizia limbajului natural au fost ameliorate prin matematică. Sub acest înțeles logica matematică este același lucru cu logica simbolică și logistica. b.Logica disciplinelor matematice Logica deontică Logica pragmatică Logica tehnică Logica inductivă Studiază formele gândirii, ce pornesc de la judecăți individuale, legate direct de fapte și obțin judecăți
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
Sensul obținerii concluziilor este de la judecățile universale către cele generale, apoi către cele particulare și în final către cele individuale. Nicholas Rescher a făcut următoarea clasificare a logicii considerând criteriul dezvoltării istorice. a.Logica tradițională b.Logica modernă ortodoxă: logica matematică clasică (bivalentă) c.Logica modernă neortodoxă: ---Logica modală ---Logica polivalentă ---Sistemele nonstandard de implicație: implicația strictă, „entailment” ș.a. ---Sistemele nonstandard de cuantificare: pluralitate, ș.a. a.Sintaxa logică b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
b.Semantica logică c.Pragmatica logică d.Lingvistica logică ---Teoria structurii ---Teoria înțelesului ---Teoria validității a.Dezvoltări matematice ►Dezvoltări aritmetice În ordine istorică aceste dezvoltări au fost primele aplicații ale logicii simbolice. Logica matematică a debutat ca o logică a matematicii. b.Dezvoltări științifice Aplicații fizice • Logica cuantică • Teoria modalităților fizice ori cauzale Aplicații biologice •Aplicații în stilul lui Woodger •Logica cibernetică Aplicații sociologice •Logica normelor • Logica evaluării Aplicații legale Procesul de matematizare precede în general procesul de logicizare prefigurând structurile
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
progrese esențiale în dezvoltarea telescopului și a observațiilor astronomice realizate de el, și în cele din urmă triumful copernicanismului față de . Alți astronomi, ca Giovanni Domenico Cassini (1625-1712) și Giovanni Schiaparelli (1835-1910) ai venit cu importante descoperiri despre Sistemul Solar. În matematică, Joseph Louis Lagrange (născut Giuseppe Lodovico Lagrangia, 1736-1813) a activat și înainte de a părăsi Italia. Fibonacci (c. 1170 - c. 1250), și Gerolamo Cardano (1501-1576) au făcut progrese fundamentale în matematică. Luca Pacioli a fost fondatorul contabilității în lume. Fizicianul Enrico
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
1835-1910) ai venit cu importante descoperiri despre Sistemul Solar. În matematică, Joseph Louis Lagrange (născut Giuseppe Lodovico Lagrangia, 1736-1813) a activat și înainte de a părăsi Italia. Fibonacci (c. 1170 - c. 1250), și Gerolamo Cardano (1501-1576) au făcut progrese fundamentale în matematică. Luca Pacioli a fost fondatorul contabilității în lume. Fizicianul Enrico Fermi (1901-1954), laureat al Premiului Nobel, a condus echipa din Chicago care a dezvoltat și a rămas în istorie și pentru numeroasele sale contribuții în domeniul fizicii, inclusiv contribuția la
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
și rezultatelor pentru peste 90 de țări, Italia are o producție peste medie de lucrări științifice (ca număr de articole scrise cu cel puțin un autor din Italia) în științele spațiale (9,75% din lucrările din lume provin din Italia), matematică (5,51% din lucrări), informatică, neuroștiințe și fizică; cea mai mică producție de lucrări, dar tot aflată peste media mondială, se înregistra în domeniile științelor sociale, psihologiei și psihiatriei, economiei și afacerilor. Statul italian derulează un sistem universal public de
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
în 1974. În 1981 s-a înființat un nou departament, Wirth devenind șeful acestuia din 1982 până în 1984, și din nou din 1988 până în 1990. Între timp, cursurile de stiință calculatoarelor continuau să fie predate, în primul rând, studenților de la matematică și de la inginerie electrică. Wirth a avut o influență puternică asupra conținutului cursurilor introductive și a dat formă la multe din cursurile avansate. De multe ori materialul sau a fost condensat în cărți care au fost traduse în mai multe
Niklaus Wirth () [Corola-website/Science/296695_a_298024]
-
că putea funcționa ca o mașină de calculat se consideră a fi mecanismul din Antikythira, datând din anul 87 î.e.n. și folosit aparent pentru calcularea mișcărilor planetelor. Tehnologia care a stat la baza acestui mecanism nu este cunoscută. Odată cu revigorarea matematicii și a științelor în timpul Renașterii europene au apărut o succesiune de dispozitive mecanice de calculat, bazate pe principiul ceasornicului, de exemplu mașina inventată de Blaise Pascal. Tehnica de stocare și citire a datelor pe cartele perforate a apărut în secolul
Calculator () [Corola-website/Science/296716_a_298045]
-
de la Vega, turnul de la Plaza del Oriente și vestigiile unui apeduct de la Plaza de los Carros. În secolul al X-lea, s-a născut Maslama al-Mayriti în Madrid, supranumit "Euclide din Andaluzia", un astronom important și fondatorul unei școli de matematică în Cordoba. După regatul musulman de la Toledo a fost cucerit de Alfonso al VI-lea de Leon și Castilia, orașul Madrid a intrat sub controlul forțelor creștine în 1085, fără ca acestea să întâmpine rezistență. Orașul și împrejurimile sale au fost
Madrid () [Corola-website/Science/296725_a_298054]
-
Greacă: Πλάτων; Plátōn) (n. cca. 427 î.Hr. — d. cca. 347 î.Hr.) a fost un filozof al Greciei antice, discipol al lui Socrate și învățător al lui Aristotel. Împreună cu aceștia, a pus bazele filozofice ale culturii occidentale. a fost interesat de matematică, a scris dialoguri filozofice și a pus bazele Academiei din Atena, prima instituție de învățământ superior din lumea occidentală. S-a născut într-o familie aristocratică, la Atena sau pe insula Egina, având ca tată pe Ariston (descendent al regelui
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
reabiliteze ("Apologia lui Socrate"), dialogurile de tinerețe purtând marca puternică a filosofiei socratice. Refugiat o vreme la Megara, îl cunoaște pe filosoful (450 - 366 î.Hr.), un alt discipol al lui Socrate. Realizează mai multe călătorii: în Egipt se familiarizează cu matematica; în Cirene intră în legătură cu matematicianul Teodor; în coloniile din Italia de Sud face cunoștință cu pitagoreicii; în Sicilia, la Siracuza este invitat de tiranul Dionysios cel Bătrân. O tradiție spune că Dionysios cel Bătrân l-a vândut pe Platon ca
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
este una dintre cele 15 facultăți din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza. Interesul pentru Informatică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași datează din anii 1958-1965, când Adolf Haimovici, Profesor la Facultatea de Matematică, a inițiat o serie de conferințe despre "Matematici aplicate în Informatică"; în 1960, profesorul Haimovici a predat primul curs de "Elemente de Informatică". În 1965 s-a înființat Secția de Mașini de Calcul în cadrul Facultății de Matematică; iar prima promoție
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]
-
este una dintre cele 15 facultăți din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza. Interesul pentru Informatică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași datează din anii 1958-1965, când Adolf Haimovici, Profesor la Facultatea de Matematică, a inițiat o serie de conferințe despre "Matematici aplicate în Informatică"; în 1960, profesorul Haimovici a predat primul curs de "Elemente de Informatică". În 1965 s-a înființat Secția de Mașini de Calcul în cadrul Facultății de Matematică; iar prima promoție a absolvit în anul 1970. Primul calculator al
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]
-
la Facultatea de Matematică, a inițiat o serie de conferințe despre "Matematici aplicate în Informatică"; în 1960, profesorul Haimovici a predat primul curs de "Elemente de Informatică". În 1965 s-a înființat Secția de Mașini de Calcul în cadrul Facultății de Matematică; iar prima promoție a absolvit în anul 1970. Primul calculator al Facultății de Matematică a fost unul analogic, pe care au fost efectuate lucrări de Analiză Numerică de către - pe atunci tânărul asistent - Călin Petru Ignat. În 1971 noua secție își
Facultatea de Informatică Iași () [Corola-website/Science/317053_a_318382]