15,766 matches
-
evreu la munca câmpului” <endnote id="(127, pp. 89-90)"/>. Astfel de zicale acoperă, de regulă, realitatea istorică, având În vedere faptul că evreilor le era interzis prin lege să dețină pământ În proprietate : „Jidovii sunt opriți deapururea de a cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani [= robi] nu se poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită de a ține În posesie moșii” (Regulamentul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpăra moșii” (Codul Calimachi, Iași, 1817) ; „Dobândirea proprietății de moșii, vii și țigani [= robi] nu se poate cuveni decât fețelor de rit creștin” (Codul Caragea, București, 1818) ; „Nația jidovească, după vechiul obicei, va fi oprită de a ține În posesie moșii” (Regulamentul Organic, Iași, 1832) <endnote id="(535, pp. 61 și 400 ; 536, p. 24)"/>. „Cristianismul predominator - spunea un personaj evreu Într-un text de la sfârșitul secolului al XIX- lea -, În loc să ne Îmbrățișeze, ne-a torturat și nu ne-a dat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cât niște cepoaie ;/ niște dinți colțați, cât teslele de mari ;/ testiculele, cât niște ulcioare ;/ penisul gros, cât un drug ;/ posteriorul, cât hornul casei !” <endnote id="(184, p. 49)"/>. Există o voluptate a sperierii evreului fie cu apariția lupului (de exemplu, Moș Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel pe evreica Malca ; <endnote id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidovi” sunt orbiți tocmai de această lumină puternică : Câți numa-l vedea [pe Isus], Orbia și bolnăvia <endnote id="(22, p. 292)"/>. La fel se Întâmplă cu „jidovii” care Îl caută pe „fiuțul sfânt”, ca „să-l taie” : - Dare-ar Moș Crăciun să deie, Jidovimea să orbească, Pe fiuț să nu-l găsească ! Dumnezeu de o voit Și jidovii de-o orbit Pe fiuț nu l-or găsit <endnote id="(714, p. 140 ; 181, p. 288)"/>. În fine, În colindele românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte, că Îndată te poticnești” <endnote id="(179)"/>. Această superstiție are și un cores pondent paremiologic : „Nici cu dracu’ să șuguiești, nici cu popa să te Întâlnești” <endnote id="(32, p. 527)"/>. O preia și Ion Creangă, În „povestirea glumeață” Moș Nichifor Coțcariul, publicată În 1877. Căruțașul crede că a găsit justificarea magică pentru ghinioanele care s-au succedat În timpul călătoriei sale cu evreica Malca : „Se vede că azi-dimineață mi-a ieșit Înainte vrun popă, sau dracu’ știe ce !”. După cum se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este vorba doar de niște evrei” (254, p. 124). Este o prejudecată depreciativă pe care a surprins-o și Ion Pas, În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În groapă, ei stau cu fața În jos”, ca strigoii (100
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o prejudecată depreciativă pe care a surprins-o și Ion Pas, În nuvela Binder groparul, publicată În 1927. „El e jidov și [dacă e ucis] nu-i nici un păcat”, spune moș Radu, un gropar dintr-un târgușor nord - moldovenesc. Evident, „moș Radu era antisemit” - spune autorul nuvelei ; el „dădea asigurări că jidanii se hrănesc cu sânge de creștin și că, În groapă, ei stau cu fața În jos”, ca strigoii (100, p. 150). 267. The Jew in the Modern World. A
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vaietă mama” (441, p. 19). 455. Léon Poliakov, Istoria antisemitismului, Editura Hasefer, București, vol. I-II, 1999, și vol. III-IV, 2000. 456. I. Peltz, Calea Văcărești, prefață de Ion Simuț, Editura Minerva, București, 1989 (prima ediție, 1933). 457. Ion Creangă, „Moș Nichifor Coțcariul”, În vol. Ion Creangă, Povești, Amintiri, Povestiri, Editura Eminescu, București, 1980. 458. Constantin Racoviță-Cehan, domnitor În Țările Române la jumătatea secolului al XVIII-lea, care se droga cu afion și vin pelin (139, p. 66), a murit pentru că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiască a fost maltratată la sediul prefecturii Poliției Capitale, sediul Corpului Muncitoresc legionar din calea Călărași nr.37. Au fost devastate și jefuite 25 de locașuri de cult; au fost incendiate locașurile de cult evreiești: Templul spaniol, sinagoga din Calea Moșilor, Templul Fraterna, au fost arse sulurile sfinte, cărțile de rugăciuni, odoarele cultului. Au fost jefuite și incendiate în Calea Dudești și Calea Văcărești și cartierele acestora, magazine ateliere, locuințe. un număr mare de evrei au fost arestați și torturați. Între
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dans, că așa îi place. Ce zici! La vîrsta asta noi scormoneam în țărînă! Dar să lăsăm amintirile, deși noi avem magia lor cum poate alții (oamenii practici, pozitiviști, cum ar zice Eminescu) nu o au. Copilăria noastră știe de Moș Crăciun, cum spui și tu în scrisoare, și pentru mine este și înainte tot Moș Crăciun, nu Moș Gerilă. Tradiția e mai puternică și cultul pentru ea este, în vremea noastră, un semn de noblețe. S-o spunem tare, căci
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să lăsăm amintirile, deși noi avem magia lor cum poate alții (oamenii practici, pozitiviști, cum ar zice Eminescu) nu o au. Copilăria noastră știe de Moș Crăciun, cum spui și tu în scrisoare, și pentru mine este și înainte tot Moș Crăciun, nu Moș Gerilă. Tradiția e mai puternică și cultul pentru ea este, în vremea noastră, un semn de noblețe. S-o spunem tare, căci defectul nostru cel mai mare este de a nu face caz niciodată de puținele noastre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
deși noi avem magia lor cum poate alții (oamenii practici, pozitiviști, cum ar zice Eminescu) nu o au. Copilăria noastră știe de Moș Crăciun, cum spui și tu în scrisoare, și pentru mine este și înainte tot Moș Crăciun, nu Moș Gerilă. Tradiția e mai puternică și cultul pentru ea este, în vremea noastră, un semn de noblețe. S-o spunem tare, căci defectul nostru cel mai mare este de a nu face caz niciodată de puținele noastre calități precum fac
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu prefața și tabelul cronologic scrise de mine. în numele meu și alor mei îți doresc multă sănătate și noroc, mare liniște sufletească. Multă sănătate Anei și copiilor. Ei să ia note cît mai mari că eu sunt în tratative cu Moș Crăciun... Cu toată prietenia, Mihai Drăgan P.S. Cred că ar fi o surpriză deosebită un volum cu scrisorile lui Camilar. Bănuiesc ce interesante sunt după scrisorile cunoscute de mine către altcineva. N.B. Pe foaia alăturată încă un P.S. P.S. Deși
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Cuza”. Pedagog cu vocație, reprezenta maximum de solicitudine și generozitate. Era întruchiparea „omului cu suflet mare”, larg, deschis la problemele celorlalți (studenți și colegi de catedră). Sau, ca să le dau satisfacție și celor deprinși să pună poreclele înaintea numelor, un „Moș” accesibil („Moș” - nu ca vîrstă, ci fiindcă preda „Vechea” și avea părul alb), darnic și grabnic cu sfaturile, conciliator în cele mai diverse cazuri și situații. Așadar un intelectual nițel demodat, cu praf de cronici și psaltiri pe coatele surtucului
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cu vocație, reprezenta maximum de solicitudine și generozitate. Era întruchiparea „omului cu suflet mare”, larg, deschis la problemele celorlalți (studenți și colegi de catedră). Sau, ca să le dau satisfacție și celor deprinși să pună poreclele înaintea numelor, un „Moș” accesibil („Moș” - nu ca vîrstă, ci fiindcă preda „Vechea” și avea părul alb), darnic și grabnic cu sfaturile, conciliator în cele mai diverse cazuri și situații. Așadar un intelectual nițel demodat, cu praf de cronici și psaltiri pe coatele surtucului, care îmbina
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
după volumul: G. Ibrăileanu de Al Piru, Editura pentru Literatură, 1967. Din volum s-a omis, cu îngăduința autorului, capitolul bibliografie. Biblioteca pentru toți.” - Pe la p. 10 -11, este vorba de familia Aslan. Estella și soțul ei locuiau pe Calea Moșilor. El a fost medic șef al Capitalei... și într-o paranteză am spus (Unele informații căpătate, în toamna lui 1973, de la ing. Henri Aslan...). - La p. 14, trebuie scris astfel, pentru ca totul să fie mai clar, reproducînd cele spuse de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Filipești, satul Galbeni, acum jud[ețul] Bacău, m. 1978), autorul Dicționarului de pseudonime, București, Minerva, 1973. La mulți și fericiți ani! N.Gr. Stețcu </citation> (30) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”24 decembrie 1980”> Mult stimate domnule Călin, Moș Crăciun și Noul An 1981să vă aducă d-voastră și întregii familii numai sănătate și bucurie și roade îmbelșugate în munca pe care o depuneți. Să trăiți și să înfloriți! La anul și la mulți ani! Nicolae Gr. Stețcu P.S.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
căsătorită cu vreun Cantacuzino? Unde s-a născut? Cine erau părinții ei? știu că s-a căsătorit, prin 1936, cu G. Enescu. </citation> (31) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”27 decembrie 1982”> Mult stimate domnule Călin, Prin „Moș Crăciun”, acum „Gerilă”, vă transmit, domniei voastre și celor dragi, călduroase urări de sănătate, fericire și roade bogate în muncă cu ocazia Noului An 1983. „Să trăiți, Să înfloriți Ca merii, Ca perii... La anul și la mulți ani!” Nicolae
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Vă rog să primiți, împreună cu întreaga familie, călduroase urări de sănătate și viață lungă, plină de roade bogate, cu ocazia Noului An 1989, care, în curînd, va ciocăni la ușile noastre. La anul și la mulți ani! N.Gr. Stețcu [Verso:] Moș Crăciun cu barba albă Vine ca și-n alte dăți Pe la blocurile noastre și ne-aduce bunătăți. A cam obosit moșneagul, Căci de-atîtea mii de ani Poart-o traistă grea în spate Cu daruri pentru sărmani. A bătut și-n ușa
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
aduce bunătăți. A cam obosit moșneagul, Căci de-atîtea mii de ani Poart-o traistă grea în spate Cu daruri pentru sărmani. A bătut și-n ușa noastră Imediat ce a sosit. I-am deschis cu bucurie și în casă l-am poftit. Moș Crăciun, Moș Crăciun, Să mai vii și-n alte dăți, Să ne-aduci, ca în toți anii, Multe, multe bunătăți... p. conf. Trecător </citation> (39) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1990”> Mult stimate Domnule C.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
A cam obosit moșneagul, Căci de-atîtea mii de ani Poart-o traistă grea în spate Cu daruri pentru sărmani. A bătut și-n ușa noastră Imediat ce a sosit. I-am deschis cu bucurie și în casă l-am poftit. Moș Crăciun, Moș Crăciun, Să mai vii și-n alte dăți, Să ne-aduci, ca în toți anii, Multe, multe bunătăți... p. conf. Trecător </citation> (39) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”19 mai 1990”> Mult stimate Domnule C. Călin, Domniei
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cochetă prin Sahara La braț, cu scumpa-ți maică, Vara, Iar noi de dorul tău tînjim Aici, la Pontu[l] Euxin... Trecător . </citation> (42) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”22 decembrie 1992”> Mult stimate domnule Const. Călin, Moș Crăciun și Noul An 1993 să vă aducă d-voastră și celor dragi − inclusiv fiicei din Suedia − multă, multă sănătate și o viață plină numai de bucurii. Vă mulțumesc din tot sufletul pentru sfaturile pe care mi le-ați dat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
teren agricol, iar aproape alți 60.000 de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii Împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Totuși, după ce se constatase că unele moșii mănăstirești intrate În posesia statului prin efectul legii de secularizare a averilor acestor lăcașuri de cult nu dau randament numai prin arendare, s-a trecut la vânzarea lor directă și pe de-antregul. Acest fenomen s-a Întâmplat și pe teritoriile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
eveniment artistic a fost organizat de resortul cultural al CDE Huși și a fost prezentat cu repetiție În zilele de 11, 12, 13 iulie 1949. Bucuroși peste poate, responsabilii acestuia au scris În raportul lor către Centrala din București, Calea Moșilor nr.128, următoarele: „Prima și a doua seară am dat reprezentația pentru populație. Participarea a fost Într’un număr foarte mare sala fiind plină În ambele seri. În data de 13 iulie la 6 d.m. am reprezentat piesa pentru armată
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aprilie 1968, cenzorul de serviciu a modificat un titlu care i s-a părut prea reacționar, pesemne. Astfel, „Când pisica nu-i acasă...” a fost schimbat cu „Semănători imobilizate”. Articolul fusese critic la adresa unui tractorist certat cu „deciuplina”, vorba lui Moș Teacă a nemuritorului Anton Bacalbașa. Titlul anapoda Îi sărise-n ochi tov-ului Zamfirescu și pentru că urma să apară pe aceeași pagină cu „iepocala” vizită În România a valorosului prezident al faimoasei Republici Somalia, bun „pretin” cu piticul bâlbâit de la București
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]