14,308 matches
-
pe perioada adolescenței se pot aborda toate formele de manifestare ale vitezei. Importante pentru studenții noștri sunt cerințele care trebuie respectate în procesul de instruire pentru a putea dezvolta viteza: durata exercițiilor de viteză: 5-6 secunde până la maximum 40-43 secunde; pauzele dintre repetări: atât cât să permită revenirea funcțiilor vegetative fără a reduce starea de excitabilitate; elevii trebuie să aibă structura exercițiilor bine însușită; exercițiile pentru dezvoltarea vitezei se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
exercițiile pentru dezvoltarea îndemânării/capacităților coordinative se vor planifica la începutul lecției, când organismul elevilor este pregătit pentru efort și sistemul nervos este odihnit; nu se recomandă abordarea vitezei și a îndemânării/capacităților coordinative în aceeași lecție de educație fizică; pauzele dintre repetări: atât cât să permită revenirea marilor funcții ale organismului elevului la valori adecvate reluării efortului. Rezistența Rezistența reprezintă: „capacitatea organismului uman de a depune o activitate, un timp cât mai îndelungat, fără scăderea randamentului, în condițiile funcționării economice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dimensiunile terenului: Lungime: 20-30 metri; Lățime: 10 20 metri; Suprafața de poartă 6 metri; Lovitura de pedeapsă: 5 metri; Poarta: lățime: 3 metri, înălțime: 2 metri; b) tipul de desfășurare a jocului: două reprize a 5 minute fiecare, cu o pauză de 2 minute între reprize; c) dacă egalitatea persistă, la terminarea jocului, se va acorda o prelungire de încă o repriză a 5 minute; d) dacă egalitatea persistă și după consumarea prelungirii partidei, se va trece la executarea loviturilor de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dimensiunile terenului: Lungime: 20-40 metri; Lățime: 10-20 metri; Suprafața de poartă 9 metri; Lovitura de pedeapsă: 7 metri; Poarta: lățime: 3 metri, înălțime: 2 metri; b) tipul de desfășurare a jocului: două reprize a 7,5 minute fiecare, cu o pauză de 3 minute între reprize; c) dacă egalitatea persistă, la terminarea jocului, se va acorda o prelungire de două reprize a 5 minute; d) dacă egalitatea persistă și după consumarea prelungirilor, se va trece la executarea loviturilor de departajare, câte
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
în cercul de la mijlocul terenului. Echipa aflată în superioritate numerică (maxim 6 elevi) încearcă să păstreze mingea cu cel mult 1-2 atingeri ale mingii (preluare-pasare) iar echipa aflată în inferioritate numerică joacă liber. După 3 minute de joc urmează o pauză activă de 3 minute și se schimbă grupele. 10.Participă trei elevi care-și schimbă permanent locurile. Elevul A îi pasează lui B (1), care retransmite mingea lateral și pe poziție viitoare lui A (2) și acesta mai departe lui
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
metri; Lățime: 20 metri; Suprafața de poartă 9 metri; Suprafața de pedeapsă - 6 metri; Lovitura de pedeapsă: 7 metri; Poarta: lățime: 3 metri, înălțime: 2 metri; b) tipul de desfășurare a jocului: două reprize a 10 minute fiecare, cu o pauză de 2 minute între reprize; c) dacă egalitatea persistă, la terminarea jocului, se va acorda o prelungire de încă două reprize a câte 5 minute; d) dacă egalitatea persistă și după consumarea prelungirii partidei, se va trece la executarea loviturilor
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
și din partea părinților și a colegilor, pentru ca elevii din aceste familii să nu fie marginalizați de colectivul clasei. Cu toate acestea, atât părinții din mediul urban, cât și cei din mediul rural au menționat că, dacă solicită un profesor în pauză sau după ore pentru a afla care este situația școlară a copilului, găsesc întotdeauna înțelegere și li se răspunde. Pe fondul descris de părinți intervine lipsa de motivare a elevilor, care „văd școala ca «ceva» de care vor să scape
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și stilistic ale limbii române. I. Nivelul fonetic / fonologic al limbii române Repere teoretice 1 I.1. Unități fonetice/ fonologice În funcție de nivelul la care sunt reperate, unitățile fonetice/ fonologice 2 sunt segmentale (sunetul și fonemul), respectiv suprasegmentale 3 (accentul, intonația, pauza, ritmul), fiecare având anumite elemente de specificitate. I.1.1. Unități fonetice/ fonologice segmentale Sunetul este cea mai mică unitate sonoră a comunicării verbale, orale; este realizarea concretă în vorbire a unui anumit fonem. Fonemul, pe de altă parte, reprezintă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este stabil, fiind în număr finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
simplu, persoana a III-a singular), pară (substantiv sau adjectiv, genul feminin singular) vs. pară (verb, modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a singular) etc. Intonația realizată "prin îmbinarea variațiilor de înălțime cu intensitatea și durata sunetelor, cu pauzele, tempoul și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și ritmul vorbirii și cu alte elemente fonice, legate de timbrul sunetelor și de culoarea vocii: mirată, emoționată, nedecisă etc." (Turculeț, 1999, p. 256) este cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cea care generează curba melodică a mesajului oral, reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reprezentată în scris prin semne de punctuație. Pauza este concretizată în întreruperea, contextuală, a fluxului sonor (cf. Iordan & Robu, 1978, p. 175), marcă a diferențierii unităților comunicative ale mesajului; în comunicarea scrisă, pauza este reprezentată prin blanc. În afara rolului obișnuit, pauza facilitează decodarea corectă de către interlocutor a structurilor omofone: cumsecade cum se cade, cu minte cuminte etc. Ritmul/ cadența 13 reflectă, în principiu, contextual, anumite particularități ale locutorului (stare fizică/ psihică, raportarea la timpul alocat transmiterii mesajului, intenție comunicativă etc.); vezi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lasă pe mine, al'fel < altfel), prin lipsa unei silabe (dom'le < domnule) sau a unor cifre ('89 < 1989), respectiv în cuvinte/ structuri împrumutate din alte limbi: (O'Neill, five o'clock, Mc Donald's); * blancul: valorificat pentru a marca pauza dintre cuvinte; are rol deosebit în diferențierea omofonelor: odată o dată, niciodată nici odată, nici o dată; * bara oblică: utilizată în structuri cu unități de măsură (km/h, metri/secundă), respectiv în delimitări de ordin lingvistic (de exemplu, pentru a delimita elementele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuvânt): util/ă, copi/i/i, scri/se/se/m, agre/ez/i; * punctul: valorificat cu valoare de semn de ortografie în abrevieri: a.c. (anul curent), et al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional. Semnele de punctuație 22 din limba română sunt: * punctul marcă a sfârșitului unei construcții enunțiative: Plouă.; * semnul întrebării marcă a sfârșitului unei construcții interogative: Unde? sau
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o cuprinse neliniștea; totul i se părea atât de ciudat, încât își spuse..." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * punctele de suspensie marcă a unui enunț neterminat ("Ia, acu mi-e timpul..." Ion Creangă, Capra cu trei iezi) sau a unor întreruperi/ pauze/ "bâlbâieli" în comunicare ("A, nu... știu unde ai rămas... la-a-a... Zâna Florilor..." Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de dialog marcă a începutului replicii unei persoane/ unui personaj, a începutului vorbirii directe: "Bunico, e rău să nu ai copii
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Roșie, și-ți aduc cozonac și-o sticlă de vin." (Frații Grimm, Scufița Roșie); * construcții eliptice: "Și partea asta, a mea!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul); * construcții repetitive: "A fost odată un împărat mare, mare..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica); * linia de pauză corespondentă, la nivel funcțional, a virgulei, marcă pentru: * raportul de incidență: "Mâine au spus ei plecăm și nu ne mai putem întoarce decât peste un an." (Hans Christian Andersen, Lebedele); * raportul de subordonare: "Căprioara își aruncă picioarele în fugă fulgerătoare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lexicale acceptate, în general, în literatura de specialitate sunt cuvântul și expresia 32. II.1.1. Cuvântul Cuvântul reprezintă 33 unitatea dintre un conținut (concretizat într-unul sau mai multe sensuri) și o formă (sonoră/ scrisă) izolată, de obicei, prin pauze/ blanc de restul componentelor unui mesaj; la nivel funcțional, cuvântul îndeplinește un anumit rol în context. Conținutul este concretizat, în cazul cuvântului monosemantic, într-un singur sens (aspirină "nume dat acidului acetilsalicilic", teoremă "afirmație al cărei adevăr se demonstrează prin
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
copil, a scrie, frumos, repede etc.; * sens gramatical: și, să, pe, va etc.; * sens logic: da, nu, ba; * sens stilistic: numai, doar etc. Forma cuvântului este concretizată, după cum am arătat supra, într-o unitate fonică de obicei, accentuată, separată prin pauze/ blanc de restul componentelor unui enunț. Vezi, de exemplu, pentru comunicarea scrisă, blancul dintre cuvintele enunțului: Vremea este foarte frumoasă. Ca structură, forma cuvântului poate reflecta fie moștenirea sau preluarea acesteia dintr-o altă limbă (structură simplă: eu, derby), fie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vorbire: a o lua la sănătoasa (locuțiune verbală), în fața (locuțiune prepozițională), sinapsa trimite către succesiunea determinant determinat, succesiune interpretată unitar (bună ziua) etc. Formal, expresia este alcătuită din mai multe cuvinte, așadar nu se mai poate vorbi despre izolarea ei prin pauze de restul componentelor enunțului; "izolarea" este asigurată de sens și de funcționalitate: Și-a dat seama de greșeală și a luat-o imediat la sănătoasa. (după cum se observă în exemplul anterior, pot fi inclusiv intercalate, într-o expresie, alte cuvinte
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
băiatul.), propoziții secundare incidente (Mâine, după cum s-a spus la știri, va fi miting.), fraze incidente ( Hai și tu/, o rugă băiatul pe sora lui, dorind/ să aibă companie.) etc. Construcțiile incidente sunt întotdeauna izolate prin virgule, prin linii de pauză sau prin paranteze de restul comunicării (de planul comunicării propriu-zise): "Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu școlerului) ce înțăleji tu prin curbă, o linie curbă?" (I. L. Caragiale, Un pedagog de școală nouă); "Ah! Bubico zic eu în sine-mi
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modificări de conducere, de format sau de direcție, Ț.B. parcurgând un deceniu de activitate constantă, de o seriozitate deplină. Și totuși, la sfârșitul numărului 4-6/1938, directorul-proprietar Axente Banciu publică un Avis care motivează încetarea apariției ca o necesară „pauză de reculegere”, ceea ce indică speranța unei posibile reluări a revistei. Rubricile sunt „Cronica externă” (sporadică), „De la Astra”, „Reviste”, „Cronică”, „Bibliografie” (un inventar al aparițiilor editoriale românești și străine), „Dări de seamă” (numeroase recenzii), „Diverse”. Solidă este partea de istorie și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
vezi cap.2). Sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și procesul de decolonizare din următorii ani au reușit aproape să dubleze numărului democrațiilor (de la 20 de țări democratice în 1940, la 36-40 în anii 1960-1970). După câțiva ani de pauză, în ultimii douăzeci de ani ai secolului XX se ajunge, gradual, la depășirea următoarei dublări. Astfel se produce o creștere numerică care cunoaște abia recent o accelerare semnificativă. Fără îndoială, din această perspectivă exclusiv temporală, se pot remarca două elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
discutăm contribuie la mersul într-o direcție doar aparent diferită; acea autonomizarea statului (de care am amintit) conferă o mare forță instituțiilor politice tocmai în ceea ce privește actorii sociali care le susțin. În acest sens, ea contribuie la consolidarea regimului. Momente de pauză sau de "involuție" a procesului de consolidare derivă, de obicei, din apariția dezacordurilor în interiorul coaliției dominante care nu se referă atât la structurile politice, cât la deciziile de fond care trebuie adoptate, sau la modalitățile de formare a fracturilor fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]