14,064 matches
-
mai întâlnim în literatura noastră și persoane negative șterse, tipice. Mai întâlnim încă chipuri de sabotori relativ nepericuloși, care acționează cu metode simpliste și mereu aceleași (La cea mai înaltă tensiune de Nagy Istvan), chiaburii care nu fac altceva decât răspândesc zvonuri, dau foc la o arie, sau ucid (...). Șablonul ia uneori forma autorepetării. Tendința de a se repeta pe sine însuși, de pildă, în scrisul lui Victor Tulbure. Prea adesea - îndeosebi în poeziile mai vechi - întâlnim, fie că sunt cerute
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
locomotiva cu aburi. Atunci cînd antropologii și istoricii descoperă că unelte sau practici asemănătoare au apărut în locuri și perioade diferite de timp, în general vor să știe cum au luat naștere aceste apariții separate. Au fost uneltele sau practicile răspîndite prin difuziune de la inventatorii lor la alte grupuri, sau au fost inventate independent de către grupuri diferite? Găsirea unui răspuns este deseori dificilă, poate chiar imposibilă. La fel și cu evoluția democrației în lume. În ce măsură este explicabilă răspîndirea ei pur și
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
filozofi ar fi suficientă pentru a crea și menține democrația. Și ați avea dreptate. În Partea a IV-a vom analiza cîteva dintre condițiile care sporesc șansele ca democrația să se mențină. Printre acestea se numără existența convingerilor democratice destul de răspîndite printre cetățeni și lideri, care include convingerile privind drepturile și oportunitățile necesare democrației. Din fericire, nevoia pentru aceste drepturi și oportunități nu este atît de obscură încît să fie peste puterea de înțelegere a cetățenilor de rînd și a liderilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fost să pună capăt legilor ce încriminau subminarea puterii de stat, introduse de predecesorul său, John Adams, care ar fi sufocat expresia politică. În acest fel, Jefferson a răspuns nu numai propriilor sale convingeri, ci se pare că și opiniilor răspîndite printre cetățenii americani de rînd din acea vreme. Dacă mulți cetățeni nu reușesc să înțeleagă că democrația necesită anumite drepturi fundamentale, sau nu sprijină instituțiile politice, administrative și juridice care protejează aceste drepturi, atunci democrația lor se află în pericol
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
state mici, chiar dacă fiecare ar putea fi destul de mic pentru ca cetățenii săi să se întrunească frecvent spre a-și exercita suveranitatea într-o adunare. Cetățenii țării noastre sînt prea numeroși pentru a se aduna și, mai mult de atît, sînt răspîndiți pe un teritoriu prea vast pentru ca toți să vă întîlniți fără dificultăți insurmontabile. Ce puteți face? Poate că în prezent, și din ce în ce mai mult în viitor, ați putea rezolva problema referitoare la teritoriu folosind mijloace electronice de comunicare care le-ar
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sînt negri, cu siguranță că 20% din numărul locurilor vor fi ocupate de afro-americani, dacă asta ar dori. Dar dacă lucrurile stau așa, de ce n-a fost adoptat sistemul R.P.? În principal pentru că ostilitatea manifestată față de R.P. este atît de răspîndită în Statele Unite, încît nici corpurile legislative, nici judecătorii nu i-au acordat atîta considerație încît să reprezinte o alternativă viabilă la delimitarea circumscripțiilor pe criterii rasiale. Cuvinte despre cuvinte Gerrymandering, sau trunchierea circumscripțiilor electorale în scopuri strict politice este o
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
țări. Dar în final India confirmă a treia afirmație făcută mai sus. Într-o țară în care lipsesc una sau mai multe din cele cinci condiții favorabile, democrația este riscantă, poate chiar improbabilă, dar nu neapărat imposibilă. DE CE S-A RĂSPÎNDIT DEMOCRAȚIA ÎN LUME Am început acest capitol prin a menționa cît de des s-a prăbușit democrația în cursul secolului al XX-lea și totuși, cît de mult s-a răspîndit ea către finele acestui secol. Sîntem în măsură să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
chiar improbabilă, dar nu neapărat imposibilă. DE CE S-A RĂSPÎNDIT DEMOCRAȚIA ÎN LUME Am început acest capitol prin a menționa cît de des s-a prăbușit democrația în cursul secolului al XX-lea și totuși, cît de mult s-a răspîndit ea către finele acestui secol. Sîntem în măsură să explicăm acum acest triumf: condițiile favorabile pe care le-am descris, au cunoscut o răspîndire și mai mare în multe țări. • Pericolul intervenției unei puteri externe ostile procesului democratizării a fost
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și credințele antidemocratice au pierdut din atracția de altă dată în cea mai mare parte a lumii. Niciodată în toată istoria umanității, ideile și instituțiile democratice nu au fost susținute de mai mulți oameni. • Instituțiile capitalismului de piață s-au răspîndit de la o țară la alta. Capitalismul de piață nu numai că a dat naștere unei creșteri apreciabile a economiei și a bunăstării, dar a și schimbat structura socială prin crearea unei clase de mijloc mari și influente, în deplin acord
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
negocierea între elite . Capitolul 11. VARIETĂȚI III. PARTIDE ȘI SISTEME ELECTORALE . . . . . Sistemele electorale . Cîteva opțiuni fundamentale pentru constituțiile democratice . . . . . . . . . . . PARTEA A IV-A. CONDIȚII FAVORABILE ȘI NEFAVORABILE Capitolul 12. CE CONDIȚII DE FOND FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA? Eșecul alternativelor . De ce s-a răspîndit democrația în lume . Capitolul 13. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ FAVORIZEAZĂ DEMOCRAȚIA . Capitolul 14. DE CE CAPITALISMUL DE PIAȚĂ DĂUNEAZĂ DEMOCRAȚIEI . Prima provocare: A patra provocare: educația civică . Apendicele A. DESPRE SISTEME ELECTORALE . B. ACOMODAREA POLITICĂ ÎN ȚĂRILE DIVIZATE DIN PUNCT DE
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
luminează mama la față. Mă gîndeam eu că pare c-o să ai o fată! Vai, Becky, scumpa mea! — Nu-i așa că-i fantastic? spune Suze. O să ai o nepoată! — O să aduc din pod vechea ta căsuță de păpuși, Becky! Mama răspîndește Încîntare prin toți porii. — Și o să zugrăvesc camera de oaspeți În roz... adăugă, apropiindu-se și uitîndu-se atent la burta mea. Da, uite cum ai burta. E sigur fată. — Și uite la verighetă! spune Suze. Ridică iar panglica deasupra pîntecului
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu impermeabil cu ochii scoși din orbite, tuturor celor care vor s-o asculte. Și n-a mai rămas decît păturica! Lumea asta s-a ticăloșit de tot! — A fost furat un copil! — Acuș’ au Înhățat-o! Aud cum se răspîndește vestea În rîndul trecătorilor, ca focul Într-o pădure În flăcări. Părinții Își strîng speriați copiii În jurul lor, strigînd la ei nervoși. Spre groaza mea, spre mine se Îndreaptă doi bodyguarzi, cu stațiile de emisie-recepție pîrÎind. — La ora asta i-
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
constituit baza creării, în etapa următoare, de către colectivul de colaboratori, a șase hibrizi, omologați și puși la dispoziția cultivatorilor agricoli din întreaga țară. La ameliorarea grâului, alături de soția sa, dr.ing. Gabriela Rusanovschi, a realizat soiul Moldova 83, care a fost răspândit în producție. Rezultatele cercetărilor proprii și ale colaboratorilor săi au fost concretizate prin publicarea a peste 150 de lucrări științifice, comunicări, studii tehnologice, fiind cunoscut ca un mare specialist în ameliorarea porumbului în țara noastră. A participat cu comunicări științifice
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a afectat însă esența programului literar al revistei. Dacă în domeniul culturii, al creației cultural-artistice, ideile poporaniste au avut un rol însemnat, militând pentru afirmarea unei literaturi care să reflecte realitatea noastră specifică românească, pe tărâm politic, însă, acestea au răspândit unele aprecieri greșite, neștiințifice, care au influențat orientarea ideologică și programatică a unor cercuri politice în momentul când se impunea înfăptuirea unor fundamentale obiective general-democratice în țara noastră. Plecat din satul de răzeși moldoveni, unde și-a petrecut copilăria în mijlocul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
materiei vii, vegetale și animale - conform legii compensației. Relevant este, că doar o mică parte din substanțele conținute în plantele medicinale au proprietăți fitoterapeutice reale (0,5 mg% = 5 . 10-6g), denumite și substanțe active. Din sutele de mii de plante răspândite pe tot globul pământesc au fost izolate aproximativ 60 000 substanțe active până în prezent. Acestea sunt clasificate pe grupe după compoziția chimică, iar majoritatea au proprietăți fizice cristaline și/sau amorfe, iar peste 70 de elemente chimice intră în structurile
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
abuzuri, pe care le fac oamenii civilizați. Va accepta omenirea voluntar să le evite? Doar respectarea globală a unor prescripții de viață rațională ar permite îndeplinirea acestui nobil proiect de optimizare a vieții. Ar trebui să se revizuiască atitudinea prea răspândită de neglijare și ignorare a avertismentelor medicinei (de exemplu, interzicerea și de facto a fumatului în spațiile publice sau a unei alimentații iraționale). Supravegherea populației presupune diagnosticarea bolilor într-un stadiu latent (preclinic/subclinic). Acest obiectiv pretinde un control periodic
Fitoterapie clinică by Gabriela Anastasiu, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2094]
-
am vrut să renunț să-l mai obosesc, dar eseistul nostru nu s-a lăsat, mi-a dovedit cine avea ultimul cuvânt în casă! Glumesc, era un om nefiresc de atent cu femeile, inclusiv cu soția, ceea ce nu e prea răspândit la bărbatul român, cel mai adesea bădăran. Dorin Popa: Pe Doamna Olimpia Paleologu, pe Doamna Pia am divinizat-o! Liviu Antonesei: Da. De altfel, și Doamna a înțeles că se plictisea bolnav în pat și că o discuție pe o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vărsătoriu de sânge nevinovat". Nu rămânem noi în mitologia istoricilor romantici, începând cu Bălcescu, cu imaginea construită despre Mihai Viteazul? Continuăm să-l socotim prim realizator al idealului unității naționale, în vreme ce a fost, de fapt, un condotier ambițios, tip foarte răspândit în epocă, din Italia până în Țările de Jos. Iar vulgata colectivă în care ne complacem, cu sprijinul neprecupețit al specialiștilor, e plină legiune de asemenea exemple. Noi nu aspirăm să "trăim în basme și să vorbim în poezii", ci facem
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
romancierei. Totuși, nu se întâlnește decât întâmplător explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea degringoladei sociale, a degradării umane sub presiunea formelor urâtului găsește în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
le influența prin magia gestului. Lucrurile acestea se referă mai ales la degetul mic, deoarece în franceză, în asemenea situații se spune: remuer le petit doigt. În lumea frigiană, iar mai târziu, și la alte popoare ale bazinului mediteranian, era răspândit gestul compus din degetul arătător și cel mic ridicate, iar restul degetelor strânse în pumn, ca semn al Încornoratului, folosit în unele țări, de pildă, în Italia, și ca mijloc apotropaic împotriva deochiului. Probabil, tot o funcție de ajutor, de a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
viță-de-vie). Frunza de smochin, trilobată în vârful ei, foarte asemănătoare cu crinul regal din emblema regilor Franței, figura un principiu masculin și falic. Fructul smochinului (smochina) era asociat mamelei și figura un principiu feminin, iar combinația frunzei și a fructului, răspândită în vechea cultură ebraică, simboliza îmbinarea celor două principii opuse și complementaritatea lor fecundă. Despre substratul rușinos al frunzei de smochin (fig, figa) ne vorbește următoarea întâmplare din istoria anecdotică a Europei: Împăratul romano-german Frederic I Barbarossa (1123-1190), după ce a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
sau confesiune, exprimându-se punctul de vedere oficial al acesteia. Mass-media, în accepțiune generală, reunește toate metodele de transmitere către receptori a unor mesaje; audiența este vastă și eterogenă, dispersată geografic 34. Mass-media35 desemnează mijloacele de comunicare în masă care răspândesc un mesaj, ce are ca efect principal formarea unei viziuni unanim acceptate de opinia publică 36. Există numeroase definiții ale termenului de opinie publică, oferite atât de către filosofi, cât și de sociologi. Ca și în cazul conceptului de comunicare, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
administrării ei. O consecință a sporitei centralizări și ierarhizări a instituției Sfântului Scaun a fost aceea că ecourile activității sale reverberează în toate colțurile lumii 49. Mass-media în general și presa în special constituie una din modalitățile moderne de a răspândi viziunea, valorile și mesajul creștin, dar și de a răspunde criticilor care s-au adus Bisericii. Folosirea acesteia presupune existența unui "public" educat, știutor de carte. La cei care nu au cunoscut privilegiul alfabetizării, mesajul ajungea în mod indirect, prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un cler și instituții de învățământ și de caritate autohtone, naționale și regionale. Practic, a fost înființată o "infrastructură" umană cu rolul de a beneficia de informațiile cuprinse în cărți, broșuri, ziare, reviste, provenite de la Vatican și de a le răspândi în comunitățile respective. Relațiile Vaticanului cu autoritățile politice erau importante, deoarece transmiterea mesajului dorit depindea în mare măsură de stabilirea acestor legături. Analiza care vizează un aspect sau o instituție din cadrul Bisericii Catolice trebuie plasată într-un cadru temporal bine
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
este vorba de ordine religioase); astfel, capucinii din Aix au folosit dreptul de a crea comunități religioase. Ulterior s-a înființat o "école libre", care sfida deschis sistemul centralizat al l'Université. Episcopii francezi nu erau de acord cu ideile răspândite de L'Avenir. Din cauza presiunilor, în noiembrie 1831, Lamennais a cerut ajutorul Romei. A fost primit de însuși Papa Grigore XVI, în luna martie a anului următor. La 15 august 1832, Papa a promulgat enciclica Mirari vos63, în care principiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]