17,517 matches
-
din anul 1457 sub numele de Găureni. Vălenii are 349 locuitori și 156 locuințe, ulițe "în sus" și "în jos", zone precum "balc", "la șușmea", "pe deal" și "în centru". Ca resurse naturale dispune de cariere de gresii. Există un sit arheologic la Vălenii - "Seliștea", la circa 300 m SE de sat - Latene, epoca română/secolul IV (Național Archaeological Record of România). Mergând prin sat se vede dealul "Raiului" cu vechile și celebrele livezi de meri. De asemenea, se spune că
Vălenii, Iași () [Corola-website/Science/301319_a_302648]
-
1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea de "Gura Văii". În 1968, comuna a trecut la județul Iași. În comuna Strunga se află situl arheologic de interes național de „la Siliște” la 200 m sud de satul Hăbășești, sit ce cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Halstatt, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și Epoca Medievală (secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
secolele al XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
XV-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1747) din satul Fedeleșeni; și
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Nicolae” (1747) din satul Fedeleșeni; și (1762) din Hăbășești.
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Găureni a luat în 1964 denumirea de "Vâlcelele". În 1968, comuna a revenit la județul Iași, reînființat. Patru obiective din comuna Vlădeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul dintre ele este situl arheologic de la „Movila Bortoasă” ( vest-nord-vest de Vlădeni), cu așezări din secolele al IV-lea, al V-lea și al XVI-lea-al XVII-lea. Celelalte trei, clasificate ca monumente de arhitectură, sunt (1826) din Borșa, și gările Vlădeni și Iacobeni
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Două obiective din comuna Tomești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de la „schitul Vlădiceni” cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Halstatt, perioada Latène, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al IX-lea-al X-lea, al X-lea-al XI-lea, al XIII-lea-al
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Două obiective din comuna Tomești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de la „schitul Vlădiceni” cuprinde urme de așezări din Epoca Bronzului, perioada Halstatt, perioada Latène, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al IX-lea-al X-lea, al X-lea-al XI-lea, al XIII-lea-al XIV-lea
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
din Epoca Bronzului, perioada Halstatt, perioada Latène, secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al IX-lea-al X-lea, al X-lea-al XI-lea, al XIII-lea-al XIV-lea și al XIV-lea-al XV-lea; situl de pe „dealul Doamnei”, aflat pe coasta de nord-nord-est, la 2,5 km de Tomești, conține așezări din eneolitic, Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), secolele al VIII-lea-al X-lea, secolele al X-lea-al XI-lea, secolele al XIII
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
să fie desființat și inclus în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost trecută la județul Iași, în alcătuirea actuală. Singurul obiectiv din comuna Țibana inclus în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monument de interes local este situl arheologic din punctul „Între Șanțuri”, pe un platou înalt aflat la nord-nord-est de satul Poiana Mănăstirii, unde au fost găsite urmele unei cetăți din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. (perioada Latène).
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
al doilea bust (realizat din piatră) în fața Primăriei, din inițiativa Partidului Democrat, reprezentat de către deputatul Petrică Movilă. Nouă obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
bust (realizat din piatră) în fața Primăriei, din inițiativa Partidului Democrat, reprezentat de către deputatul Petrică Movilă. Nouă obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
Democrat, reprezentat de către deputatul Petrică Movilă. Nouă obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
obiective din comuna Țibănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
sunt situri arheologice: situl de la „Suhatul Glodenilor” ( est de satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1784) din Griești; (secolul al XVIII-lea) din Vălenii; (1813
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
satul Glodenii Gândului); situl de la „Seliștea” ( sud-est de satul Vălenii); situl de „la Șanțuri” (marginea de nord-vest a satului Țibănești); cel de la „Cuibul Hultanului” ( nord-nord-vest de școala generală din Jigoreni); și situl de la „Grindu-Piersicărie” (1 km nord de aceeași școală. Siturile cuprind urme așezări începând cu eneoliticul final și sfârșind cu perioada medievală. Celelalte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: (1784) din Griești; (secolul al XVIII-lea) din Vălenii; (1813) din satul Jigoreni; și ansamblul conacului Petre P. Carp
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Țuțora sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: situl de „la Țăruș” (în marginea de sud-est a satului Chiperești), cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura pre-Cucuteni, faza III), eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), Latène-ul târziu, secolele al VIII-lea-al X-lea (Evul Mediu Timpuriu), și din secolul al
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Atestare 1467 ("Kukoth") Primar Gheorghe Aleodor Sobolu, PSD, din 2004 Suprafață 145,63 km² Populație (2005) 3.931 Densitate 28,05 loc./km² Amplasare 45°57′57″N, 21°12′05″E Sate Călacea, Cornești, Orțișoara, Seceani Cod poștal 307305 Sit web ro Primăria Orțișoara Călacea Comună Orțișoara Timiș Atestare 1356 Populație Cod poștal 307306 Seceani Comună Orțișoara Timiș Atestare 1337 Populație Cod poștal 307308 Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Orțișoara se ridică la de locuitori, în creștere față de
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]
-
ca monument de arhitectură, biserica a fost construită în anii 1661-1667 de domnitorul Eustatie Dabija. În rest, alte trei obiectivă din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Două din ele sunt situri arheologicecel de la „Cetățuie”, de pe malul Siretului, lângă Domnești-Târg, cuprinde o așezare din eneolitic aparținând culturii Cucuteni faza A; iar celălalt, aflat în punctul „la Brazi”, tot lângă Domnești-Târg, a fost atribuită aceleiași culturi arheologice. Monumentul eroilor din Primul Război Mondial
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
Cetatea Sucevei se află în ruine. Cetatea de Scaun a Sucevei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuită din următoarele 4 obiective: La acestea se adaugă un sit arheologic, Platoul din fața Cetății de Scaun, care este localizat la "Câmpul Șanțurilor", la marginea de est a orașului și pantele de nord ale dealului și datează din epoca medievală (sec. XIV-XVII). Acest sit arheologic are codul de clasificare SV-I-s-A-05390. În
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]