15,855 matches
-
asigurată prin însăși natura publică a modului de dobândire. În acest sens Curtea sa mai pronunțat, spre exemplu, prin Decizia nr. 73 din 8 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, statuând că aceste excepții sunt justificate de natura modului de dobândire a dreptului real, nesusceptibilă de publicitate imediată. În prezenta excepție de neconstituționalitate se invocă ipoteza adjudecării unui bun imobil prin licitație publică, ca modalitate de dobândire a unui drept real
DECIZIE nr. 1.049 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) sintagma "vânzare silită" din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248477_a_249806]
-
noiembrie 2011, Curtea a reținut că aceste dispoziții constituționale sunt lipsite de relevanță, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obținută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituțional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. Cele statuate prin deciziile menționate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 1.052 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248480_a_249809]
-
jurisprudenței Curții Constituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 705 din 5 iulie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 9 august 2012, Curtea a examinat critici de neconstituționalitate identice cu cele formulate în prezenta cauză, statuând că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, ci, mai degrabă, o previzionare inexactă a efectelor Legii nr. 119/2010 , fapt care nu reprezintă un aspect de neconstituționalitate. Tot din perspectiva efectelor generate de actul
DECIZIE nr. 1.052 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248480_a_249809]
-
de contribuție, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituționalitate invocate. În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin mai multe decizii Curtea, reiterând cele statuate în jurisprudența sa anterioară (spre exemplu, deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, nr. 38 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIE nr. 1.052 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248480_a_249809]
-
să atingă obiectivele propuse. De altfel, în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională și prin Decizia nr. 203 din 29 noiembrie 1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, în care a statuat că "nu intră în competența sa posibilitatea de a se pronunța asupra aprecierilor, dintre care unele neavând caracter juridic, referitoare la faptul dacă legea supusă controlului de constituționalitate își poate atinge scopul pentru care a fost inițiată și adoptată, și
DECIZIE nr. 1.010 din 27 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248490_a_249819]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a luat în considerare și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene în domeniul libertății de a presta servicii. Cu acel prilej, Curtea a reținut că jurisprudența europeană statuează, în esență, următoarele: - în domeniul reglementării jocurilor de noroc, statele membre dispun de o marjă foarte largă de acțiune; - obiectivul principal urmărit de reglementarea națională trebuie să fie lupta împotriva criminalității, mai precis protecția consumatorilor de jocuri de noroc împotriva
DECIZIE nr. 973 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
fiecare persoană care intră în cazinou, indiferent dacă aceasta participă ori nu la jocurile de noroc, sau de la jucători în cazul jocurilor de noroc de tipul slot-machine. În ceea ce privește raportarea la prevederile constituționale ale art. 56, Curtea reține, astfel cum a statuat în jurisprudența sa constantă, că regula generală în materia impozitelor și taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia "Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat
DECIZIE nr. 973 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (4)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248516_a_249845]
-
atât timp cât nu are un caracter jurisdicțional." În același sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat și prin Decizia nr. 121 din 9 februarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 8 martie 2010, în care a statuat că "instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție, cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești". De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin
DECIZIE nr. 1.041 din 5 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 151 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248536_a_249865]
-
a statuat că "instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție, cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești". De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 23 iunie 1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere contra Belgiei, precum și prin Hotărârea din 26 aprilie 1995, pronunțată în Cauza Fischer contra Austriei, că imperative de suplețe și eficacitate, pe deplin compatibile
DECIZIE nr. 1.041 din 5 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 151 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248536_a_249865]
-
critica potrivit căreia există o neconcordanță între prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2009 și dispoziții din alte acte normative, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită. Astfel, în jurisprudența sa constantă, instanța de contencios constituțional a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea unui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezultă din această comparație la dispoziții ori principii
DECIZIE nr. 985 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248526_a_249855]
-
să consolideze situația economică a țării și să mențină în efectivitate bugetul public național. De asemenea, prin Decizia nr. 257 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 20 aprilie 2010, Curtea a statuat că nu se poate reține înfrângerea prevederilor constituționale ale art. 139 alin. (1) de către dispozițiile de lege criticate, deoarece ordonanța de urgență este un act normativ cu putere de lege până la o eventuală respingere de către Parlament. În speță, Ordonanța de
DECIZIE nr. 985 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248526_a_249855]
-
lege până la o eventuală respingere de către Parlament. În speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2009 a fost aprobată prin Legea nr. 227/2009 . Cât privește noțiunea de "lege" utilizată în Constituție în art. 139 alin. (1), Curtea a statuat în jurisprudența sa că aceasta are în vedere un sens larg ce acoperă ansamblul dispozițiilor normative cuprinse în Legea fundamentală și actele normative ce formează dreptul intern, precum și mai multe înțelesuri în funcție de distincția ce operează între criteriul formal sau organic
DECIZIE nr. 985 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248526_a_249855]
-
unei legi speciale de abilitare reprezintă o condiție pentru emiterea ordonanțelor simple, iar nu și a ordonanțelor de urgență, așa cum de altfel reiese și din conținutul art. 115 alin. (1) din Constituție, referitor la ordonanțele simple. Totodată, așa cum Curtea a statuat prin Decizia nr. 214 din 13 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2012, nu pot fi reținute nici criticile referitoare la încălcarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție, având în
DECIZIE nr. 1.048 din 11 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1-3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248561_a_249890]
-
mandatului inițial de 6 ani." ... Analizând sesizarea de neconstituționalitate sub aspectul admisibilității, Curtea reține că, prin deciziile nr. 53 și 54 din 25 ianuarie 2011 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, a statuat că pot fi supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile Parlamentului, hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor de rang constituțional. Curtea a făcut, însă, o distincție clară între hotărârile care
DECIZIE nr. 1.094 din 20 decembrie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 44/2012 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248620_a_249949]
-
autor cu aceeași excepție de neconstituționalitate având aceeași motivare, dar ridicată în alt dosar. Astfel, prin Decizia nr. 723 din 5 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 6 august 2012, Curtea Constituțională a statuat că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru următoarele considerente: I. Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, potrivit cărora actul normativ criticat contravine dispozițiilor art. 115 alin. (4) și (6) din Legea fundamentală, Curtea a reținut că, în nota de fundamentare
DECIZIE nr. 979 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248611_a_249940]
-
din Constituție, îndeplinind exigențele urgenței și ale situației extraordinare. În ceea ce privește critica formulată de autorul excepției potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2012 afectează drepturi și libertăți constituționale, fiind contrară art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea a statuat că aceasta nu este întemeiată. Pentru a constata încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție în cauza dedusă judecății, instanța constituțională este chemată să aprecieze dacă drepturile constituționale invocate de către autorul excepției de neconstituționalitate au fost afectate prin adoptarea
DECIZIE nr. 979 din 22 noiembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din titlul VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248611_a_249940]
-
numai acelea aferente ultimilor ani de contribuție, astfel că apar ca lipsite de temei criticile de neconstituționalitate invocate." În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a statuat că partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o acestui articol, în noțiunea de "bun", ea reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la
DECIZIE nr. 1.086 din 18 decembrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/248645_a_249974]
-
lege. 3. În ceea ce privește susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate referitoare la faptul că statul trebuie să garanteze accesul persoanei la activitatea economică, Curtea observă că normele legale criticate au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1), care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, coroborate cu cele ale art. 45 din Constituție, potrivit cărora accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora sunt garantate de textul constituțional, însă în condițiile legii
DECIZIE nr. 834 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 101 alin. (1) lit. B şi art. 107 alin. (1) lit. A.c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247055_a_248384]
-
României, Partea I, nr. 332 din 19 mai 2010, Curtea a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) și art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, statuând că acestea sunt constituționale. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat, în esență, că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de
DECIZIE nr. 839 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247063_a_248392]
-
a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) și art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, statuând că acestea sunt constituționale. Cu acele prilejuri, Curtea a statuat, în esență, că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor
DECIZIE nr. 839 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247063_a_248392]
-
sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. De asemenea, Curtea a statuat că dispozițiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competența și procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind
DECIZIE nr. 839 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (1) şi (2) şi art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247063_a_248392]
-
art. 15 alin. (2) din Constituție privind neretroactivitatea legii. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 259 din 20 martie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 11 mai 2012, aceasta a statuat că, "în privința criticilor de neconstituționalitate ce vizează încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, textele legale criticate aplicându-se numai cu privire la drepturile salariale viitoare". Dispozițiile art. 1 din Legea nr. 118/2010 au avut
DECIZIE nr. 836 din 11 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247075_a_248404]
-
a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 10 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 prin Decizia nr. 1.426 din 25 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, prin care a statuat că, deși împrumută din caracteristicile altor contracte, contractul de leasing este un contract complex, de sine stătător, a cărui particularitate determină drepturi și obligații specifice părților contractante. Totodată, Curtea a reținut că, în analiza drepturilor și obligațiilor ce revin părților
DECIZIE nr. 856 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247062_a_248391]
-
Astfel, părțile pot stipula în contract clauze pe care le consideră mai favorabile. De asemenea, prin Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012, Curtea a statuat că pe toată durata contractului de leasing dreptul de folosință revine altei persoane decât titularului dreptului de proprietate - contractul de leasing nefiind prin sine translativ de proprietate, ci acordând locatarului/utilizatorului doar un drept de opțiune, în sensul că în
DECIZIE nr. 856 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247062_a_248391]
-
51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing. De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, spre exemplu, Decizia nr. 279 din 24 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, a statuat că problema garantării și ocrotirii constituționale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unor persoane care nu au calitatea de proprietari. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziei
DECIZIE nr. 856 din 18 octombrie 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247062_a_248391]