13,823 matches
-
consumăm așadar alimente sănătoase, ca să ne putem bucura de viață. Amintiți-vă că stimularea reflexă vă va revitaliza glandele și organele, pentru a avea un organism sănătos și a fi fericiți. Toate alimentele pe care le consumăm cu atâta poftă străbat un anume traseu prin corpul nostru. Iată o hartă ușor de urmărit, care ne va facilita înțelegerea etapelor sistemului digestiv. Rețineți că acesta este doar unul dintre sistemele remarcabile ale organismului nostru. Există alte nouă, care lucrează împreună pentru ca dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
zona reflexă corespunzătoare în interiorul zonei interioare a palmei și de-a lungul marginii osoase a încheieturii. Hemoroizii sunt vene umflate în rect și în jurul anusului. Observați pe harta A și pe harta zonelor de energie că rectul și anusul sunt străbătute de meridianul zonei 1, prin urmare vom acționa în principal asupra punctelor reflexe ale acesteia. Ultimul segment al intestinului gros poartă denumirea de rect. Anusul este orificiul prin care sunt eliminate materiile fecale. Pentru tratamentul hemoroizilor, vom acționa asupra ambelor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
cumplită. Odată cu înaintarea în vârstă, această afecțiune se agravează. Rectul este umflat și inflamat și coboară din ce în ce mai mult. În acest caz metoda reflexologiei are rezultate incredibile. Se folosește același tratament ca în cazul hemoroizilor. Când aplicați tratamentul reflexogen, energia vindecătoare străbate toată zona lombară. Am suferit ani de zile de hemoroizi și uneori credeam că voi sângera până mor. De multe ori, mă trezeam și făceam treabă toată noaptea, fiindcă aveam dureri atât de mari, încât nu puteam să stau întinsă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
im s\n\tatea glandelor sexuale" Încheieturile mâinilor adăpostesc punctele reflexe ale ovarelor, uterului și trompelor uterine - la femei și punctele reflexe ale testiculelor, penisului și prostatei - la bărbați. Pe harta zonală de la pagina 47 vom vedea cum meridianul 1 străbate centrul penisului, al prostatei și al uterului. Observăm că glanda pituitară influențează aceste organe aflate în centrul corpului, pe când glanda pineală, tiroida și suprarenalele influențează ovarele și testiculele. De vreme ce Mama Natură a crezut de cuviință să mute punctele reflexe ale
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
degetul mare este plasat pe interiorul încheieturii, chiar sub degetul mare al mâinii opuse. Pe harta A de la pagina 43 putem identifica poziția exactă a acestor organe, iar pe harta E de la pagina 47 vom vedea cum zonele de energie străbat arătătorul și mijlociul, trec prin aceste organe și ajung la degetele de la picioare. Observăm, de asemenea, că străbat și glanda pituitară, localizată în cap. Foto 36: Masarea corectă a punctului reflex al prostatei și penisului la bărbați și al uteruluila
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
pagina 43 putem identifica poziția exactă a acestor organe, iar pe harta E de la pagina 47 vom vedea cum zonele de energie străbat arătătorul și mijlociul, trec prin aceste organe și ajung la degetele de la picioare. Observăm, de asemenea, că străbat și glanda pituitară, localizată în cap. Foto 36: Masarea corectă a punctului reflex al prostatei și penisului la bărbați și al uteruluila femei. Foto 37: Masarea corectă a punctelor reflexe ale ovarelor la femei și ale testiculelor la bărbați. Masarea
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
reflexologiei, calea naturală spre sănătatea perfectă și veți avea și dumneavoastră o viață mai plină și mai fericită, pe care o veți trăi în deplină sănătate. Reflexologia în țările subdezvoltatetc "Reflexologia `n ]\rile subdezvoltate" Mulți dintre tinerii și pensionarii noștri străbat oceanul pentru a duce lumină și alinare celor care se luptă să supraviețuiască în țările subdezvoltate. Sper că vor lua cu ei cunoștințele de reflexologie, pentru a arăta și altora modul prin care un act natural îi poate ajuta să
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
atunci când o parte a corpului lor este paralizată sau când unele membre le-au fost amputate. Voi începe să răspund la aceste întrebări prin a vă ruga să vă uitați la harta zonală de la p. 47. Veți vedea că meridianele străbat corpul pe toată lungimea sa, din creștetul capului până în vârful degetelor de la mâini și de la picioare. Chiar dacă nu vă puteți mișca o mână sau un picior sau dacă acestea lipsesc, liniile merg până la capătul mâinii sau al piciorului. La persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sa, din creștetul capului până în vârful degetelor de la mâini și de la picioare. Chiar dacă nu vă puteți mișca o mână sau un picior sau dacă acestea lipsesc, liniile merg până la capătul mâinii sau al piciorului. La persoanele cu membre amputate, meridianele străbat corpul și se opresc acolo unde se termină membrul amputat. Punctele reflexe se află în terminațiile nervoase. S-ar putea să fie congestionate, dar există. Este important să ne privim corpul ca pe un adăpost temporar al sufletului nostru nemuritor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
împărtășaniei, conține în sine porunca euharistică: "Să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea" (Luca, 22:19). Aceeași centralitate o atribuim memoriei și în conștiința națională. Memoria este la fel de substanțială națiunii aceasta este teza fundamentală a acestei cărți, o teză ce străbate de la un capăt la altul argumentul lucrării de față. Comemorarea morților și a eroilor trecutului care și-au dat duhul pe câmpurile de luptă pentru întruparea în realul politic a idealului național sau și-au pus viața în slujba înfăptuirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trezească mai curând fiorul național, deși continuă să fie ferm ancorat în morala creștină. Abecedarul lui Pleșoianu din 1828, de exemplu, este un deschizător de drumuri în acest sens, fiind primul instrument didactic care conține un puternic accent ideologic, fiind "străbătut de un patriotism românesc înflăcărat" (Ghibu, 1975, p. 115). Scopul său nu mai este doar acela de a crea subiecți morali, cu frica lui Dumnezeu, ci și de a forma subiecți patrioți și cetățeni activi în viața societății. Primul abecedar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1908. Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 Sursa: calcule proprii după Bibliografia Românească Modernă 1831-1918, 4 volume Saturația la care se ajunge în intervalul 1870-1900 în privința pieței manualelor școlare de istorie națională oglindește tendințe mai ample ce străbat de la un capăt la altul întreaga economie simbolică a bunurilor culturale livrești. Acesta este intervalul decisiv în care este reperabilă "decolarea" producției de opere literare originale românești, pe pista turnată din traduceri din opere occidentale. Lansarea a fost propulsată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Abecedarele publicate ulterior își pierd orice conținut patriotic, revenind la formula anterioară a cărților cu mesaje aproape totalmente religioase. Spre exemplu, Școlaru sătean sau Cărticica coprinzătoare de învățături folositoare, publicat de Ion Gherasim Gorjan în 1840 la București nu este străbătut de niciun curent patriotic, conținutul cărții fiind saturat cu rugăciuni, dialoguri morale care glosează pe marginea principiilor religioase, sfaturi morale, cartea cuprinzând și o pascalie. Nici în preajma unirii principatelor literatura didactică abecedariană nu suferă modificări dramatice. Abecedariǔ pentru scólele începătóre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul a fost mai întâi legalizată prin Edictul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui F. Aaron, aflat în prima generație de intelectuali ardeleni care au descălecat în spațiul extra-carpatin, pulsează de un naționalism incipient. Reperabile sunt ideile de unitate națională politică sub aceeași autoritate și principiul naționalității care constituie firele roșii ce străbat de la un capăt la altul narațiunea istorică a principatului Țării Românești. Pentru prima dată în istoriografia românească este fără echivoc identificabil un "naționalism retrospectiv" (Smith, 2002, p. 32) explicit și manifest, constând în proiectarea în trecut a ideii și aspirației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
admirarea de isprăvile lui cele minunate, nu-i tăgăduia titlul de MARE. Viața politică a lui a fost un fenomen iute trecător; a fost supusă la mii de greutăți, și a întâmpinat piedici îndărătnice; cu toate acestea duhul său a străbătut prin toate, a triumfat despre toate: prin lucrările sale cele viteze a interesat omenirea, a tras la sine recunoștința, și s-a alăturat în rândul bărbaților celor mari. Cu energia caracterului său celui deosibit, cu tăria brațului său celui nebiruit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe Petru Maior, Iorga postulează teoria sintezei triale a etnogenezei românești. Plecând de la premisa că în perioada migrațiilor "rasele se amestecară: cutare aveà un tată barbar și o mamă romană sa din potrivă", marele istoric ajunge la concluzia că "Slavii, străbătuți de înrâurirea noastră, s-au contopit cu noi" (Iorga, 1910, pp. 27, 29). Prin Iorga se face tranziția completă de la puritatea latină înspre formula triptică substrat-strat- adstrat: "Elementul tracic vechiu, elementul romanic suprapus și elementul slav infiltrat pe urmă se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la un capăt la altul. Stilul e deci o "forță, care ne depășește, care ne ține legați, care ne pătrunde și ne subjugă" (p. 4). Unitatea stilistică pe care o imprimă acțiunea fecundatoare a "stilului" nu își are originea în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de recreație culturală, s-a numărat neîndoielnic nu doar în rândul "bătăliilor mistagogului" cum l-a caracterizat T. Vedinaș (2008) pe Mircea Eliade ci a electrizat întreaga generație '27. Pentru aceasta, "itinerariul spiritual" pe care și-l asumau a-l străbate avea ca destinație finală tocmai o rezidire, prin cultură, a sinelui. Cel din urmă element al modelului european al societății naționale (apusean și răsăritean deopotrivă) este mitul statului ca arma organizațională înarmată a națiunii. Necesitatea națiunii de a se înarma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și în interiorul unui singur manual. Lucrarea lui O. Tafrali (1935) constituie un exemplu elocvent în acest sens. Având ca principii călăuzitoare "sobrietatea și preciziunea în expunere, fără înfloriri retorice sau poetice" (p. 3), manualul destinat clasei a VIII-a este străbătut de un spirit critic, pe alături necruțător. Cu privire la "Ideea Unirii Principatelor", Tafrali introduce distincția critică între "conștiința unității [etnice a] neamului" și "ideia unirei [politice]". Urmează apoi o adevărată lecție de istorie critică: Am văzut cum unii din marii noștri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răscopt în mustul ortodoxiei" (Stăniloae, 1939, pp. 67-68). Sublimitatea expresivă a metaforei mustului în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
simbolic de independență își continuă impetuos cariera pe aceleași coordonate stabilite în perioada anterioară. Alături de tema unității, motivul independenței capătă o importanță sporită. În fapt, întreaga istorie națională este concepută a fi funcție de oscilațiile independenței politice: "Istoria națională arată etapele străbătute pentru realizare, întâi pe baza unor obscure instincte, apoi pe acea a sentimentelor, călăuzite de luminile rațiunii, a neatârnării unui popor" (Patrașcanu, 1937, p. III). Istoria românilor devine așadar istoria luptei de neatârnare. După ce G.R. Melidon (1876) a reperat un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o mare influență asupra desvoltării societății pe teritoriul patriei noastre" (Roller, 1952, p. 56). Sistemul social românesc este astfel dislocat din aria de influență a Bizanțului retrograd, intrând sub sfera culturii slavone, reprezentanta progresismului în istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din ianuarie-februatie 1933" (Roller, 1952, pp. 604, 620), în care s-a afirmat Gh. Gheorghiu-Dej ca lider incontestabil al mișcării proletariatului. Procesul conducătorilor luptelor de la Atelierele Grivița, în frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
special. Din ea pot fi degajate o serie de topoi mitoistorice: originea daco-romană, ponderea majoră având-o elementul traco- dacic; continuitatea neîntreruptă a poporului român și mai ales a statalității (fie ea și sub forma "statului neorganizat"); suflul naționalist ce străbate întreaga istorie alături de lupta pentru dreptate socială; voința de unire a românilor, a cărei producere stă sub semnul legilor obiective ale dezvoltării istorice; rolul mișcării muncitorești în crearea României moderne și în special a Partidului în împlinirea destinului social-național. Am
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]