14,274 matches
-
decizii managerial duc la chestionarea factorilor care influențează interpretarea cauzală pe care o fac managerii. Genul este considerat unul din acești factori. Astfel, performanțe similare în muncă sunt atribuite în mod diferit în cazul femeilor/al bărbaților, iar aceste diferențe tind să favorizeze în general bărbații. Cercetările arată că o performanță de succes a unui bărbat este atribuită mai degrabă abilităților lui profesionale, pe când o performanță de același nivel la o femeie este văzută mai degrabă ca rezultat al efortului depus
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
angajați. Aceste date trebuie corelate cu următoarele date: aproape 1 din 2 manageri muncește zilnic peste programul normal de lucru și peste 58% dintre manageri consideră că angajații care muncesc peste program sunt mai apreciați de conducere. În general, managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine? 98% dintre manageri consideră că managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine. C. Valori versus comportamente Opinii despre femei și bărbați care devin bariere în luarea deciziilor optime/corecte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
peste programul normal de lucru și peste 58% dintre manageri consideră că angajații care muncesc peste program sunt mai apreciați de conducere. În general, managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine? 98% dintre manageri consideră că managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine. C. Valori versus comportamente Opinii despre femei și bărbați care devin bariere în luarea deciziilor optime/corecte privind angajarea și promovarea la locul de muncă Aspecte cheie care ne ajută să analizăm
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cele tehnice și în conducerea organizațiilor sunt preferați bărbații. mulți angajați * Consideră că mai ales bărbații manageri iau decizii și își asumă riscuri, în timp ce femeile manager au relații bune cu colegii și șefii și dezvoltă competențele angajaților. * În general, managerii tind să angajeze persoanele cu care comunică mai bine. * Bărbații conduc mai bine afacerile decât femeile. * Pe bărbați îi motivează competiția în mai mare măsură decât pe femei. * În general, bărbații sunt mai buni directori de firmă/companie decât femeile. * angajată
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
consideră că sunt preferați bărbații pentru pozițiile de top management. Aproape 25 dintre femeile din Italia, comparativ cu 50 dintre femei le din România consideră că bărbații sunt preferați pentru a lucra în top managementul unei firme. În general, managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine? 98% dintre angajați consideră că managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine la fel ca și în România. B. Valori versus comportamente Opiniile despre profesii, sarcini sau orientări în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Italia, comparativ cu 50 dintre femei le din România consideră că bărbații sunt preferați pentru a lucra în top managementul unei firme. În general, managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine? 98% dintre angajați consideră că managerii tind să angajeze persoane cu care comunică mai bine la fel ca și în România. B. Valori versus comportamente Opiniile despre profesii, sarcini sau orientări în muncă. Datele acestui studiu relevă faptul că mulți angajați: * Consideră că mai ales bărbații manageri
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lucrării să fie cât mai cuprinzătoare, deoarece este necesară abordarea implicațiilor matematicii din cât mai multe unghiuri de vedere (raportul matematică - arte și raportul matematică - muzică, de-a lungul evoluției muzicii). Permanent, suntem în contact cu informația care, din ce în ce mai mult, tinde să devină mai abstractă și impune o cultură generală cât mai bogată și mai aprofundată. În arte și în special în muzică, matematica și-a făcut simțită din plin prezența în special în ultimele decenii ale secolului al XX-lea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
țărănimii imobile de odinioară acum era necesară mîna de lucru interschimbabilă. Astfel, rațiunea economică s-a unit cu cea politică. Să nu neglijăm faptul că în aceeași perioadă o mișcare națională se manifestă și în Germania și în Italia, care tind spre statutul de Stat-Națiune, rezultînd de aici unificarea politică a acestora, desăvîrșită în 1870 și respectiv 1871. Acest context istoric și politic oferă posibilitatea unei disocieri între două concepții asupra națiunii și naționalismului, generînd astfel o dezbatere îndelungă și controversată
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este necesar a se pune ordine în sfera argumentelor pe care le vehiculează liderii de opinie, atît în sensul sprijinirii identităților comunitare sau pluraliste, cît și în acela al reabilitării solidarității republicane universaliste. E drept că și unii și alții tind să omită unele fapte semnificative, discursurile lor o dovedesc. Însă obiectivul nostru nu este de a intra cu adevărat în aceste dispute, ci de a reexamina acele tipuri de societate care sînt sau au fost refractare naționalismu-lui, fie în sensul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Revenind la principiul, uitat o vreme "Să dai Cezarului ce-i al Cezarului" și "Lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu" Biserica preconiza un împărat supus supremației divine. În realitate, după cum bine a observat istoricul german Otto Hintze, Biserica va tinde să-și asume "magicul și sacrul" în propriul folos, eliberînd astfel societățile occidentale de limitări care "opreau drumul raționalității și al intensificării activităților economice și sociale".76 Dincolo de aceasta, printr-un efect pervers al tacticii sale, care consta în a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Poloniei, de exemplu, Moscova este simbolul statului barbar. Din punctul de vedere al rușilor, Polonia s-a raliat lumii romano-germanice percepută ca fiind eretică. Desigur, ambele viziuni rămîn abuzive, strict mentale, reciproc repulsive. Reperul obiectiv al acestei Europe Centrale, ce tinde a deveni occidentală însă fără să posede cu adevărat atributele occidentalității, ar trebui să fie cu totul altul. Pentru Jacques Rupnik spre exemplu, Mitteleuropa se definește tocmai prin distanța dintre subiectivitatea imaginarului centro-euro-pean și substanța reală care îl contrazice: "Paradoxul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Simpla relevare a acestui paradox însă nu ne ajută prea mult în ipoteza definirii identității, în special mentale, a Europei Centrale în raport cu Vestul și, cu-atît mai mult, cu Estul. Ungaria, Republica Cehă de astăzi, Polonia, Slovenia, Croația și Slovacia au tins mereu spre Occident, deși știau că obiectul dorinței lor rămîne îndepărtat și iluzoriu, mai mult sau mai puțin (prea puțin în cazul cehilor, destul de puțin în Budapesta și cu mult mai mult în rest). Cu privire la aceasta Rupnik a stabilit multe
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai ales, spațiul celor trei foste provincii romane, Tarasconul, Bétique și Lusitania. Pe de altă parte, in-vazia musulmană nu trebuie interpretată nici ca o irupție ma-sivă de elemente arabe sau berbere, nici ca un fenomen de islamizare sistematică ce tinde la o diferențiere socio-culturală distinctă între prelungirea europeană a Imperiului musulman și o Spanie a regatelor creștine. Berberii stabiliți aici în secolul al VIII-lea vor rămîne destul de puțini și nici grupurile de sirieni și de arabi pe care le
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
este, dimpotrivă, recunoașterea permanentă a pluralității intereselor, necesitatea imperioasă de a o salva chiar cu prețul unor compromisuri, față de un bun comun supus unor situații limită, pe care Locke le precizase deja riguros. Pentru Locke, acest bun comun nu poate tinde decît la a prezerva cadrul în care binele personal al fiecărui cetățean ar putea fi mai bine servit. În caz contrar, acest bun decretat de către o majoritate devine finalitate colectivă conform modelului democratic, fiind de la sine înțeles că regimurile politice
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
argumentarea politică a națiunii. Cu toate acestea, se cuvine să lăsăm deoparte circumstanțele franceze și revoluționare, pentru a-i atribui un sens mai general, precum Eric Hobsbawm. După el "însăși acțiunea de democratizare, adică de transformare a supușilor în cetățeni, tinde să producă o conștiință populistă care, din anumite puncte de vedere, se deosebește cu greu de patriotismul național sau chiar șovin, căci dacă "țara" este oarecum "a mea", atunci poate fi considerată cu mai multă ușurință preferabilă celei a străinilor
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
agresiune să pară în ochii conaționalilor un război de legitimă apărare. O altă explicație se referă la aventurismul lui Napoleon, la mișcarea infernală pe care el a de-clanșat-o antrenînd victimele Franței într-un război de distrugere totală. Mecanismul războinic nu tinde în mod deliberat să însuflețească ardoarea națională a poporului. Însă poate fi luat drept expedient miraculos. Războiul este "funcțional". El oferă mai mult decît un simplu derivativ dificultăților interioare ale unui regim amenințat. În mod evident, el constituia calea cea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
interpreții acestui nou concept de națiune formată din ființe vii și nu din "supuși ai legilor" cum voia Sieyès. De aici încolo acestă interpretare o va concura pe aceea național-liberală a abatelui legislator cît și viziunea eshatologică a iacobinilor ce tindeau să substituie omului obișnuit, Omul nou, supus complexului de relații sociale pînă la nivelul identificării sale cu Statul. Viziunea este profund diferită. Pentru Herder și Fichte, nu statul este acela care reprezintă Națiunea sau care trebuie să organizeze societatea. Dimpotrivă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Italiei implică dispariția posesiunilor teritoriale ale Papei și ale statelor pontificale. Pe de altă parte, unificarea Germaniei ridică două probleme, ambele religioase: mai întîi, faptul că populațiile protestante consideră că numai Prusia poate fi promotorul viitorului stat național, în timp ce catolicii tind spre Austria; mai tîrziu, după formarea noului imperiu german sub hegemonia prusacă se va isca problema coabitării celor două comunități confesionale. Astfel, sfîșiat între cele două direcții contrarii, național-catolicismul se dă la fund, pentru a reapare mult mai tîrziu sub
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de a subzista: cei care le populează continuă să-și conceapă patria ca pe un fel de caleidoscop politic. Germanii se referă la Italia printr-o formă de plural (italian semnificînd Italiile, așa cum am spune Americile). Chiar mulți dintre italieni tind să-și imagineze același lucru 263 de vreme ce omogenizarea lor lingvistică este mai puțin avansată decît cea a Germaniei. Mazzini este iacobin. Însă masa mare a compatrioților săi cultivă mai curînd un vis "herderian" de fraternitate etnică și culturală. Pe deasupra, clivajele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
regimurilor decadente despre care Tocqueville spusese că erau mai bune decît cele ce aveau să le înlocuiască. În rest, majoritatea populației germanofone a Austriei se simțea în mai mare măsură național-germană, fascinată fiind de vigoarea noului Reich de la Berlin. Ea tinde în egală măsură către antisemitism, poate și ca reacție față de poziția pe care o căpătase o "burghezie de Stat" evreiască pe care împăratul Franz-Josef începuse să o integreze în mica nobilime. Cît depre locuitorii Regatului Ungariei, aceștia se consideră pur
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu revoluția proletară va bulversa numeroasele regate ale Imperiului. Acestea vor asista la propagarea unei efervescențe naționaliste ce părea improbabilă cu cî-teva luni în urmă doar și care, bineînțeles, nu avea nimic în comun cu fervoarea patriotică austro-ungară, fiindcă, dimpotrivă, tindea să dezmembreze Imperiul. Din luna mai a anului 1917, 222 de intelectuali cehi adresează un memoriu deputaților refe-rindu-se pentru prima dată la o "națiune cehoslovacă" pe care ei o concep în sînul unei "Europe democratice, alcătuită din statele libere și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
antrenamentului naționalist descoperă, în sfîrșit, că acestea nu se tem deloc de mecanismul fortuit ce se dezvoltă în perioada Primului Război Mondial. Acesta nu se va raporta decît datorită unei comodități de limbaj la dreptul la autodeterminare și la principiul ce a tins să erijeze poporul sau națiunea, devenită sinonimul său, în deținător al autorității ultime în locul unui monarh sau al unui grup dominant. În realitate, populațiile Europei Centrale și Orientale ezitau să rupă cu trecutul pentru a se pune sub egida unui
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
să le rupă și de asemenea, cu o convingere democratică încă liberă și pluralistă. Problema se va descîlci începînd cu 1934, la inițiativa Partidului comunist francez care se preocupă într-un alt mod de pagubele provocate de acest amalgam care tinde să strivească cu aceeași ostilitate pe democrații moderați, pe socialiști și pe naziști, toți repudiați în aceeași clasă a "trădătorilor sociali". În mai 1935, semnarea pactului franco-sovietic va confirma faptul că schimbarea se prefigurează de acestă dată la Moscova, urmînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
flamanzi, valonilor. Și în acest caz, instrumentul dezvoltării revendicărilor flamande îl constituie particularismul lingvistic și cultural. În plus, aici se implică și elementul religios, clerul fiind vreme îndelungată depozitarul identității lingvistice a Flandrei opunîndu-se astfel unei burghezii a "fransquillon-ilor" care tinde, pînă în 1930, să adopte franceza. Dar și în acest caz, sentimentul de umilire culturală a căpătat amploare abia în momentul rupturii dintre Belgia francofonă și Belgia neerlandofonă, adică, atunci cînd cea dintîi, conser-vîndu-și hegemonia politică, și-a păstrat preponderența
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
strădui să dedramatizeze revendicările basce și catalane, bana-lizîndu-le în cadrul unei regionalizări extinse la nivelul a cinci-zeci de provincii spaniole. Astfel, ceea ce ar fi putut trece drept o recunoaștere a vocației separatiste cu totul particulară a Catalaniei și a Țărilor basce tindea să se transforme într-o descentralizare la îndemîna tuturor. O Spanie a autonomiilor s-a născut în urma acestei menevre tactice, parcă din greșeală. Pro-iectul nu se va realiza însă fără complicații. Pentru a îndepărta riscul unei restabiliri unilaterale și ilegale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]