15,959 matches
-
sunt culturale, iar numele de care uzează aparțin istoriei, totuși, semantic vorbind, el nu desemnează nimic: nici în trecut, și nici în viitor. (Patapievici, Zbor în bătaia săgeții) Din punct de vedere semantic, noțiunea de Stat s-a format din verbul latin "statuo", care înseamnă "a pune, a așeza, a întemeia" (Drept constituțional) 3.2. Adverbul și expresiile lexicale adverbiale de mod - câteva observații asupra preferinței pentru o anumită lexicalizare Așa cum s-a putut întrevedea și anterior, între adverbialele descrise se
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
cea mai veche, numită Asura. Ea se află în conflict cu zeii tineri. Aceștia și-au însușit puterile sacre în urma conflictului mitologic. De zeul varuṇa se leagă două noțiuni religioase foarte importante: ṛta și măyă. Ṛta este participiul trecut al verbului „a se adapta”. Numește „ordinea lumii, ordine cosmică, liturgică și morală în același timp”. Termenul este invocat de mai bine de 300 de ori în Rig Veda. Făurirea lumii s-a făcut potrivit lui Ṛta, zeii acționează după Ṛta, stăpânind ritmurile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
regulile de scriere corectă a cuvintelor, de punctuație și de așezare în pagină. 2. Scrie câte un cuvânt cu înțeles opus pentru cuvintele: limpede, niciodată. 3. Descrie, în 2-3 rânduri, imaginea bunicii, așa cum reiese din fragmentul dat. 4. Transcrie trei verbe la timpuri diferite din textul dat și precizează-le. 5. Alcătuiește două propoziții în care substantivul fusul să îndeplinească funcții sintactice diferite de cea din textul dat. 6. Analizează cuvintele subliniate în textul dat. 7. Rescrie din text o propoziție
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
tainic, plaiuri. 2.Scrie un enunț, în care cuvintele frunte și dor să aibă alt sens decât în text. 3.Scrie patru termeni din familia lexicală a cuvântului pădure. 4.Scrie două enunțuri în care să folosești alte sensuri ale verbului a (se) strânge, decât cel folosit în text. 5.Explică în 3-5 rânduri înțelesul următorului fragment extras din text: O lume ciudată pare că prinde ființă supt stele. B. Limbă și comunicare 6.Precizează valoarea ca parte de vorbire a
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
aripi bate Plutind tăcută-s sus”. (G. Coșbuc, Pastel) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1. Gășește cuvinte cu înțeles opus pentru: adoarme, se- ntunecă, apus, nopții. 2. Scrie două enunțuri în care să folosești sensuri diferite ale verbului a bate (altele decât în text). 3. Scrie enunțuri în care cuvintele / structurile următoare să se scrie diferit decât în textul dat: c-a, iar, mai. 4. Explică în 3-5 rânduri înțelesul celei de-a doua strofe din textul dat
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
ai studiat, precizând ce funcții au aceste cuvinte ca părți de propoziție. 6. Precizează ce valoare are ca parte de vorbire cuvântul haine și scrie un enunț în care să devină altă parte de vorbire. 7. Precizează timpul și persoana verbului dă, folosit în text și include-l într-un enunț în care să fie folosit la timpul viitor, persoana a II-a. 8. Scrie un enunț după următoarea schemă. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
vorbire directă în vorbire indirectă. 2. Scrie cuvinte cu același înțeles pentru: a înșela, valoare, aști, a pretinde 3. Scrie enunțuri în care următoarele cuvinte să se scrie diferit: altfel, sau, n-ai 4. Scrie două enunțuri adecvate în care verbul a (se) face să aibă sensuri diferite B. Limbă și comunicare: 5. Transcrie din text o propoziție dezvoltată, apoi transform- o în propoziție simplă 6. Precizează valoarea cuvintelor subliniate în text, atât ca parte de vorbire cât și de propoziție
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
sensuri diferite B. Limbă și comunicare: 5. Transcrie din text o propoziție dezvoltată, apoi transform- o în propoziție simplă 6. Precizează valoarea cuvintelor subliniate în text, atât ca parte de vorbire cât și de propoziție. 7. Precizează timpul și persoana verbului să pretinzi și include-l într-un enunț în care să-l folosești la persoana a III-a timpul trecut. 8. Scrie o propoziție după schema următoare. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 12-15 rânduri cu titlul Minciuna are
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
alt înțeles decât în text. 3. Explică înțelesul propoziției ,,Atâta alb și roz își răsfăța risipa,/că m-am gândit un înger c-a trecut/și-n ramura lui și- a frânt aripa”. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie trei verbe la timpuri diferite din textul dat și precizează-le. 5. Analizează cuvintele subliniate din textul dat. . Alcătuiește o propoziție după următoarea schemă. 7. Rescrie textul de mai jos corectând greșelile, indiferent de natura lor: Toți copii sau adunat în curtea
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cuvintele: se sting, ciudată. 2. Alcătuiește o propoziție în care să folosești cuvântul a (se)șterge cu un alt înțeles decât în text. 3. Explică înțelesul secvenței „apa albastră a cerului”. B. Limbă și comunicare 4. Transcrie un substantiv, un verb, un adjectiv și un pronume alcătuite din două silabe. 5. Selectează din text două substantive diferite care numesc anotimpuri și precizează funcția lor sintactică. 6. Alcătuiește o propoziție în care verbul a se roti să fie la timpul viitor, persoana
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
B. Limbă și comunicare 4. Transcrie un substantiv, un verb, un adjectiv și un pronume alcătuite din două silabe. 5. Selectează din text două substantive diferite care numesc anotimpuri și precizează funcția lor sintactică. 6. Alcătuiește o propoziție în care verbul a se roti să fie la timpul viitor, persoana a II-a, plural. 7. Rescrie o propoziție simplă din text. Realizează, pornind de la aceasta, o propoziție dezvoltată, apoi analizează, la alegere, un cuvânt care intră în alcătuirea propoziției obținute. II
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
comunicare 4. Transcrie trei substantive care sunt părți de propoziție diferite și precizează-le. 5. Precizează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele îl și caldul. 6. Alcătuiește o propoziție despre anotimpul identificat în textul dat, după schema: P(verb)+S(subst.)+Atr.(adj.)+C(subst.)+Atr.(adj.)+Atr.(subst. 7.Exemplifică, în propoziții, scrierea corectă a structurilor. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să realizezi portretul unui prieten. În compunerea realizată de tine, vei
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
frunzelor, și dezmierda mâhniri fără de frunte și sfâșieri fără de mâini. ̋ B.Limbă și comunicare 4. Construiește patru enunțuri, în care substantivul arome să fie, pe rând, părți de propoziție diferite. 5. Extrage, din text, un substantiv, un pronume, un verb și un adjectiv. 6. Alcătuiește schema propoziției. ̋Monica se tupilase după trunchiul unui măr domnesc. ̋ Vei preciza partea de vorbire și partea de propoziție pentru fiecare cuvânt. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
̋ (Mircea Sântimbreanu, Recreația mare ) Scrie răspunsuri pentru următoarele cerințe: A. Înțelegerea textului 1.Scrie câte un cuvânt cu înțeles asemănător (sinonim) pentru termenii: să dezleg, misterul, îndoială, plimbare. 2. Scrie două enunțuri în care să folosești alte sensuri ale verbului a (se) strânge, decât cel folosit în text. 3. Explică ce înțelege autorul prin ̋coperțile uscate, ca niște aripi jumulite, fără puteri... ̋. B.Limbă și comunicare 4. Identifcă în text patru părți de vorbite diferite. Menționează-le 5
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
cuvintele care și lunăsă aibă sens diferit decât în textul dat. 3. Selectează trei elemente prin care este descris jocul cu portocala. B.Limbă și comunicare 4. Extrage, din textul propus, câte una din următoarele părți de vorbire: substantiv, adjectiv, verb și numeral. 5. Contruiește o propoziție în care cuvântul noaptea să fie o altă parte de propoziție decât în text. Precizeaz-o. 6. Precizează partea de propoziție a cuvintelor subliniate în textul dat. 7. Alcătuiește o propoziție despre pădure, după schema
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
diferite. 6.Precizați funcția sintactică (parte de propoziție) a substantivului pașii și realizați două enunțuri în care să aibă alte două funcții sintactice diferite. 7.Identificați în text câte un cuvât pentru fiecare parte de vorbire studiată (substantiv, adjectiv, pronume, verb), realizând analiza corespunzătoare. II. Scriere imaginativă Scrie o compunere de 10-12 rânduri, în care să realizezi portretul unei persoane dragi ție, având în vedere atât trăsăturile fizice, cât și trăsăturile sufletești. În compunerea realizată de tine, vei avea în vedere
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
15). Structurile conforme regulilor normei literare, și anume cele din care articolul nehotărât lipsește, sunt mai frecvente în poziția de nume predicativ, dar se înregistrează și în pozițiile argumentale (mai ales în cea de complement sau de subiect al unui verb pasiv, corespunzător complementului direct din construcția activă). Structura grupului nominal de acest tip este variată: România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și indivizibil [nume predicativ; grupul include modificatori adjectivali de tip categorial] (Constituția: 5) România este membră a Uniunii Europene [nume predicativ; grupul include un genitiv] Dintre acestea pondere mai însemnată au: feldspații (60%), amfiboli, și piroxeni, cuarț [complement direct (antepus verbului); grup nominal cuantificat] (S. Popescu, Geografie: 6) [funcții] de nutriție prin care se realizează schimb de materie și energie cu mediul [subiect; structură nominalizată, incluzând un substantiv abstract verbal și complementele sale] (M. Huțanu, Biologie: 3) În cursul unui proces
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
și în CLRA; vezi și IV: 328) 2.9. Probleme de acord 2.9.1. Potrivit normei literare actuale, în structurile care conțin substantive cu sens cantitativ (vezi supra 2.6.1) sau (grupări cu) numerale având comportament substantival, acordul verbelor și al adjectivelor se orientează după forma constituentului cantitativ sau după forma substantivului cuantificat, ambele construcții fiind corecte, dar exprimând semnificații diferite: se vede o mulțime de oameni [subiect singular, exprimând o entitate colectivă; grup nominal cu semnificație cantitativă intrinsecă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
semnificație cantitativă intrinsecă], se văd o mulțime de oameni [subiect plural, exprimând mai multe entități; grup nominal cuantificat] (GALR II: 87). Uneori, se ezită între aceste două tipuri de acord. Astfel, acordul se realizează, greșit, cu termenul cuantificator, deși semnificația verbului sau a adjectivului sugerează raportarea sintactică (directă/indirectă), mai degrabă, la substantivul cuantificat: zeci de milioane de euro care ar fi trebuit cheltuite [corect euro... cheltuiți] (Rlib, 2008, nr. 5572: 1, col. 2). Alteori, în locul acordului gramatical, cu termenul cantitativ
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
utilizarea nejustificată a determinantului nedefinit niște (2.3.1.1.c); − evitarea lui niște în registrul cult (2.3.1.4); − redundanța, realizată prin cumul de mărci (2.8, 2.10). Un fenomen de asemenea vechi este ezitarea în ce privește acordul verbelor, al adjectivelor și al determinanților cu grupurile nominale cuantificate sau care includ substantive având semnificație cantitativă (2.9). 5.3. Productivitatea unor tipare este astăzi în creștere. Se extind, mai ales, grupurile nominale care includ adjective sau substantive cu sens
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
I. Substantivul și adjectivul (forme, tipare flexionare, substantivizări speciale) II. Pronumele și numeralul (flexiune, forme și uz discursiv) III. Verbul (forme, tipare flexionare) IV. Adverbe și semiadverbe V. Conectori intra și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) VI. Construcții, grupuri sintactice, structuri clișeizate, tipare discursive VII. Concluzii ale monitorizării unor posturi de radio și de televiziune
[Corola-publishinghouse/Science/85030_a_85816]
-
și fenomene discursive, ultimele fără a fi examinate în sine și pentru sine, ci pentru reflexele lor gramaticale. Pe de o parte, sunt prezentate fenomenele gramaticale în dinamica lor actuală (productivitatea actuală a diverselor tipare flexionare ale substantivului și ale verbului; frecvența deosebită a anumitor forme gramaticale, proliferarea anumitor tipare sintactice, concurența diverselor clase și forme, stadiul actual al variației literare libere, raportul dintre normă și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
curent în numeroase articole ale volumului de față. 4.2. Dinamica limbii actuale poate fi abordată pur descriptiv, prin examinarea direcțiilor de evoluție, a concurenței dintre fenomene, a ponderii diverselor clase și forme (așa cum apare în capitolele destinate substantivului și verbului), sau poate fi abordată normativ/prescriptiv, prin examinarea relației dintre normă și uz și prin înregistrarea, pe baza unor operații speciale de monitorizare, a principalelor încălcări actuale ale normei lingvistice, precum și a relației acestor abateri cu evoluția limbii (așa cum apare
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
DINAMICA NORMEI LINGVISTICE. OBSERVAȚII STATISTICE ASUPRA VERBELOR DIN DOOM2 ADINA DRAGOMIRESCU 1. ASPECTE METODOLOGICE Prin analiza statistică a verbelor cuprinse în DOOM2 am urmărit actualizarea datelor extrase de Grigore Brâncuș în 1976 (Brâncuș 1976a) din prima ediție a Dicționarului explicativ al limbii române (1975). Am realizat această
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]