13,955 matches
-
alb\, alb\ ca z\pada, Cu fii, solda]i sau [efi, merg`nd cu un pas sigur, O soart\ clement\ s\-i ocroteasc\ ve[nic Recoltele de aur pe-un sol virgin [i pur (n.tr.). 1 O, Doamne, ce veste bun\, Ce bucurie ne umple inimile, ~n sf`r[it se n\ruie citadela ~n care sclavul geme de durere! Un popor `[i ridic\ fruntea Al dreptului stindard purt`ndu-l Prieteni, e zi de s\rb\toare, Pe palatele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aici. Alții, printre care majoritatea traducătorilor occidentali, l-au transferat că semnificând „Cel care își impune voința”, aspect al divinității rareori subliniat de Biblie. Am putea relevă cazul profetului care se vede constrâns să-și îndeplinească misiunea neplăcută de a vești nenorocire, dar și aici pare a fi vorba mai degrabă de conștiință lui decât de constrângere divină: „M-ai ademenit, Doamne, și m-am lăsat ademenit; ai fost mai tare decât mine și m-ai biruit! Sunt luat în râs
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ale politicii ungare din perioada interbelică, anunța în după- amiaza zilei de 30 august, la orele patru și un sfert, "uriașul succes și uriașul rezultat obținut la Viena". Șeful secției pentru literatură din Radio, remarcabilul eseist Cs. Szabó László, aflase vestea în timpul vacanței de la lacul Balaton și a evocat-o într-una din cărțile sale minunate astfel: " După-amiaza devreme m-au trezit niște bătăi în ușă. Oradea, Clujul, Târgu-Mureș sunt ale noastre! Cred că am bâiguit ceva fără importanță. N-am
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
răspândeau raze lungi și roșii. Aerul vuia de un zgomot sălbatic, un zgomot fără păsări, un cântec tomnatic de jale al copacilor. Nu mai știu ce am strigat. Mă împleticeam pe drum, intrasem în stuf până la glezne, îmi înghițeam lacrimile. Vestea - în sfârșit! - mi-a ajuns la inimă"8. Cs. Szabó a plecat imediat spre capitală, de acolo a urmat calea armatei, și, împreună cu Pluhár István, cunoscutul reporter sportiv, a transmis corespondențe despre momentul în care trupele armatei ungare au trecut
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
astfel știrea, într-o maghiară stâlcită, părintelui tânărului K.A., de 19 ani: "Acum suntem maghiari". La care cel oprit în drum i-a răspuns: "Am fost și până acum". Modul în care tânărul avocat Cs. J. din Miercurea Ciuc primește vestea trădează multe despre complexitatea anilor care au urmat: "Mă întâlnesc cu doi evrei, unul judecător la tribunal, (...) un judecător evreu extrem de inteligent, celălalt inginer șef al județului, Szántó Albert. (...) Numai ce ies din birou și aud: S-a făcut", îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
asta primul. Așa a fost"9. Natural, în rândul românilor domina amărăciunea, dezamăgirea și furia: Nația română este sfâșiată de vecini dușmănoși. Este o nedreptate strigătoare la cer, o crimă împotriva umanității și civilizației; ne-am fi așteptat ca, la vestea acestei barbarii, toată lumea să se revolte, toată lumea să ne ajute să salvăm existența nației sau măcar cineva să se sensibilizeze la vederea tuturor nenorocirilor care ne-au lovit. Dar nimeni nu se mișcă, nimeni nu protestează, noi singuri ne zbatem
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
tămăduitor, licuricii cu lămpașe. Volumele La curțile dorului și Nebănuitele trepte reiau motive lirice anterioare, adăugându-le o mai intensă nostalgie în prelungita depărtare de țară, după plaiurile natale, dar și imagini cu tot mai dese note locale (Olarii, Mânzul, Veste) și cu trimiteri spre credințe străvechi. E sensibilă și o abandonare treptată a formelor prozodice libere, în favoarea celor regulate, cu preferință pentru metrica populară. În asemenea versuri ritmate sunt scrise mai toate poeziile din lunga perioadă când autorul a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
la dosar") și noblețea și eroismul lipsit de ostentație al profesorului neamț Vogelbach, presupus "dușman al poporului". Spre surprinderea unui bun cetățean, profesorul s-a arătat, de pildă, intrigat de perseverența unui străvechi procedeu ofensiv românesc: Când i-am adus vestea că podul de fier a fost aruncat în aer [...] s-a înfuriat peste măsură, a răcnit la mine... L-am întrebat de ce se supără, ca odată cu prăbușirea podului a fost distrusă și jumătate de tren, un tren cu produse pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de om, chiar cel de la cafenea", că eroul nu este cel care "a luptat cu intransigență împotriva coaliției burghezo-moșierești" (vol. I, p. 426) și că nu s-a conformat imaginii șablonizate deja, a unui Caragiale care la Berlin, la aflarea veștilor despre răscoala din țară ar fi plâns, și-a fi mușcat pumnii și ar fi înjurat. Ridicolul întâmplărilor este redat prin raportare la stenograma unei discuții despre cea de-a treia versiune a piesei, purtată la 30 iunie 1952, în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și Cele 70 de noi mistere ale lumii antice, Editura RAO, p. 101-104. 194 H. Matei, op.cit., p. 41; vezi și Petre K.Austin, 1000 de limbi vii, pierdute și dispărute, Editura ART, 2009. 89 ales pentru a da o veste neplăcută”195. Deși nu au o scriere a lor au născocit un sistem desăvârșit de telegrafie fără fir. Mijloacele prin care aduc la cunoștință știrile nu dau greș, indiferent de vreme. Lupta pentru existență este deosebit de aspră, și de aceea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
moarte tragică reprezintă pentru ceilalți un spectacol amuzant, fiind prilej de durere numai pentru rudele celui mort”236. Riturile de Înmormântare deosebit de variate se referă la Înhumare, incinerare, mumificare, Înmormântarea parțială și dublă, ca și abandonarea mortului În voia soartei. Vestea morții se comunică treptat, mai Întâi, În taină, la doi trei bătrâni, și după câteva ore restului tribului prin gesturi și nu verbal de teamă că spiritul se poate strecura În corpul celui care l-a pronunțat sau se poate
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai bine până la vânzarea lor În magazinele din orașe, ca și alte produse lactate. Într-un târziu ajungem la Queenstown, unde, În scurt timp se dezlănțui furtuna. Grămezi vinete de nouri posomorâți, cu frunți Îndrăznețe și amenințătoare, se iviră fără de veste și Împânziră Într-o clipă linia de Împreunare a cerurilor cu 494 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 263. 325 pământul, ce păreau imense urdii de fantome uriașe ce urcau, În rânduri strânse pe Înalte trepte de haos, spre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
imense urdii de fantome uriașe ce urcau, În rânduri strânse pe Înalte trepte de haos, spre asaltul cel mai deasupra al tăriilor cerești.... Un tunet răzleț, răsări din miazănoapte, răscoli clocotitor nemărginirile rotunde, și un ropot fără Întrerupere și nedeslușit vestea, de pretutindeni, apropierea prăpăstioasă a artileriei cerești. O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire, strecurându-se printre frunzișuri, se strânse tânguios și jalnic, În nesfârșitul umbros al depărtărilor... Vijelia Își trimisese Înainte pe cel
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a continuat explorarea Orientului Îndepărtat, fără a abandona „bănosul comerț cu aromate. Expediția comandată de căpitanul Diogo Lopes de Sequeira (1509) s-a terminat cu un eșec, fiind atacați, au fost nevoiți să lase În mâna arabilor 30 de prizonieri. Vestea victoriei portugheze de la Gōa, a determinat pe Sultanul din Malacca să adopte o altă strategie, mai Întâi eliberând prizonierii, considerând-o o „neînțelegere”. Informațiile aduse de prizonieri despre bogățiile acestor meleaguri, l-a determinat pe viceregele Albuquerque să organizeze o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de distracții se numără nord-americanii, canadienii, germanii, britanicii, japonezii, australienii și neozeelandezii. Vântul clatină Întinderea trandafirie și plină de soare a tufișurilor... O suflare de vânt răzleață și molatică, furișânduse prin ascunzătoarea-i răcoroasă de frunziș Întunecos, se abătu fără de veste prin Întinderea Înflorită din fața mea; iar sub mângâierea-i ușoară și trecătoare, florile Își plecară spre pământ fruntea lor drăgălașă, ca sub farmecul unei sărutări neașteptate. Oare ziditorul tuturor lucrurilor n-a așezat câte o 511 scânteie de viață și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de rouă, ce Îndoaie, sub greutatea-i răcoroasă și scânteietoare, fruntea Încărcată parcă de gânduri a unei flori? Din susurul tăcerii netulburate, glasuri străine și fioroase mi se păreau că se desprind În răstimpuri, și inima mea, ca Înțepată fără veste de ceva ascuțit, le Însemna pe toate cu bătăi pripite și repezi. În preajma ochilor mei și În oglinda Închipuiri mele muncite de vedenii, colinele acoperite cu ierburi sălbatice, sau șoldurile goale ale unei stânci, se Înfiripau și trăiau viața scurtă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
femeilor în contextul Bisericii domestice Bisericile domestice au fost un factor decisiv în cadrul mișcării misionare creștine, întrucât ofereau spațiu, susținere și un ghid efectiv pentru comunitate. Bisericile domestice au fost locul în care primii creștini celebrau Cina Domnului și predicau vestea cea bună. Din punct de vedere teologic, comunitatea este numită „casa lui Dumnezeu”, „noul templu” în care locuiește Duhul. Deoarece între convertiții bogați și importanți se aflau și femei (Fap 17,4-12), ele au o parte importantă în fondarea, susținerea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în curs de desfășurare. Însă nu tocmai în aceasta constă plăcerea pe care o simt locuitorii avizi de reuniuni? Poate că nu vor să fie asociați la decizii, cât să ia cunoștință de acestea înaintea celorlalți și să poată răspândi veștile proaspete fără a trebui să-și asume vreo responsabilitate. Pentru majoritatea municipală, avantajele consiliilor de cartier se dovedesc a fi multiple. În primul rând, prezența primarului ar dovedi interesul acestuia pentru locuitorii orașului și personalizarea relației cu aceștia. Apoi, propensiunea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mod firesc, pornind de la acestea, așa cum ansamblurile mecanice pot fi înțelese, cunoscîndu-li-se doar părțile. Înainte de a trece mai departe, vom cita cîteva exemple de stări individuale. Aflat în starea sufletească provocatăde o frumoasă dimineață de primăvară, primesc dintr-o dată o veste tristă. Totul se adună acum, pentru mine în jurul știrii; conținutul ei îmi absoarbe toate gîndurile; amestecul său în unele relații ce-mi sînt scumpe mi se înfățișează în linii mari; tot ceea ce dădea mai înainte valoare vieții dispare din conștiință
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
vroia să limiteze semnificația la predominarea unei categorice însușiri temperamentale. Atunci cînd în As you like it, ducele Frederick este numit "humorous", calitatea la care se gîndește autorul trebuie să fie, potrivit contextului, încăpățînarea. Cînd Hamlet promite, printre altele, la vestea sosirii actorilor, că "the humorous man" își va putea juca rolul în liniște, este avut în vedere, probabil, cel pe care noi l-am numi un actor de caracter, în special unul ce reprezintă caractere bizare, extravagante. Dowden (în ediția
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
răstit Baba-Iarna, scuturându-și cojoacele de nea și țurțurii de gheață. S-a uitat împrejur și a văzut ghiocelul. Tu erai? Dacă vreau, te îngheț la noapte! - Nu vă mâniați, Babă-Iarnă și Moș-Omăt, a răspuns Ghiocelul. Soarele mi-a trimis veste printr-o rază jucăușă să mă arăt lumii și am ieșit. Peste noapte, Baba-Iarna și Moș-Omăt au chemat Gerul și Crivățul în ajutor. - Unde ești, Ghiocelule? au strigat cei doi. Nai înghețat? Mai cutezi să te arăți? - Mi-a fost
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
nemilos; conte= titlu de noblețe, mare senior, conducător al unei provincii; cută= boală care se manifestă prin umflături ale articulațiilor, însoțite de dureri violente; Cerințe: 1. Răspundeți la întrebări: a) Ce modalitate folosește Cedric pentru a-i comunica prietenului său vești despre el? b) Cine era Cedric? c) Ce lucruri îl impresionează în mod deosebit pe Cedric, la curtea contelui? d) Ce însușiri ale bunicului reies din scrisoare? 2. Transcrieți formula de început și formula de încheiere folosite de copil în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Regele dus spre-amurg! Lăsînd puterea, Redus la aparentă! Toate astea Într-un izbuc! Ei, Edmund! Ce e nou? EDMUND (Ascunde scrisoarea): Cu voia domniei voastre, nimic. GLOUCESTER: De ce-ncerci așa de grăbit să ascunzi scrisoarea aceea? EDMUND: N-am nici o veste, milord. GLOUCESTER: Ce hîrtie citeai? EDMUND: Nimic, milord. GLOUCESTER: No? What needed then that terrible dispatch of it into your pocket? The quality of nothing hath not such need to hîde itself. Let's see. Come, if it be nothing
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
within.] OSWALD: He's coming, madam; I hear hîm. GONERIL: Puț on what weary negligence you please, You and your fellows. I'd have it come to question. If he distaste it, let hîm to my sister, EDGAR: Mă vei vești curînd? EDMUND: Te voi sluji în treaba asta. (Iese Edgar) Un tată prea credul și-un frate nobil, Din fire-așa departe-a face rău, Că nici nu-l bănuie: pe cinstea-i proastă A' mele intrigi călăresc ușor. Mi-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Curan. CURAN: Și cu tine, șir. Am fost la tatăl domniei-tale și i-am dat de știre că ducele de Cornwall și Regan, ducesa lui, vor fi aici la dînsul astă-seară. EDMUND: Cum așa? CURAN: Nu știu. Ai auzit ce vești umblă, vreau să spun, ce se șoptește, pentru că nu-s decît vorbe spuse la ureche. EDMUND: Eu? Nu; rogu-te, care sînt? CURAN: N-ai auzit de-un război apropiat între ducii de Corn wall și Albany? EDMUND: Nici un cuvînt
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]