141,440 matches
-
adaptate cerințelor războiului. Situația pe frontul de est a evoluat într-un mod negativ, astfel încât după ce Rusia a încheiat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale, România a fost nevoită să ceară armistițiul și apoi să fie nevoită să iasă din război și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Din fericire, refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
și să semneze o pace separată în condiții umilitoare, în primăvara lui 1918. Din fericire, refuzul regelui Ferdinand, care a amânat la nesfârșit gestul formal de a semna acest tratat, a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
a făcut posibilă reînceperea ostilităților în ultimele două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
două zile ale războiului, prezervând în acest mod statutul României de stat beligerant la Conferința de Pace de la Paris. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
beligerant la Conferința de Pace de la Paris. După ofensiva încununată cu succes de la Salonic care a avut ca rezultat scoaterea din război a Bulgariei, România a reintrat în război pe 10 noiembrie 1918, cu doar o zi mai înainte ca războiul să se încheie în vest. Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării din Basarabia a proclamat unirea cu România cu o majoritate a voturilor. Pe 14 octombrie, reprezentanții populației din Bucovina a votat pentru unirea cu Țara (unirea realizându-se pe
Participarea României în campania anului 1918 () [Corola-website/Science/332779_a_334108]
-
Armata română era destul de mare - circa 500.000 de militari, organizați în 20 divizii. Starea Armatei României în anii premergători declanșării războiului era una precară, fapt care avea să aibă repercusiuni grave în viitor, având în vedere că ea avea menirea de a materializa deciziile factorului politic. Organismul militar românesc era la sfârșitul unei lungi perioade de pace, de aproape patru decenii
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
unei miliții înarmate decât ale unei armate moderne. Calitatea de membru în Tripla Alianță, apărea în ochii regelui și a decidenților politici ca fiind suficientă pentru asigurarea securității, mai ales că evenimentele internaționale nu au evidențiat mult timp iminența unui război, chiar și regional. Urmarea a fost că, armata nu a reprezentat un obiectiv prioritar pentru guvernările care s-au succedat în acest timp, astfel că evoluția sa a fost una lentă. Pregătirea și dotarea armatei a fost unul dintre domeniile
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
succedat în acest timp, astfel că evoluția sa a fost una lentă. Pregătirea și dotarea armatei a fost unul dintre domeniile care au suportat cele mai semnificative reduceri bugetare în această perioadă. Dimitrie A. Sturdza, care era și ministru de război în 1901, justifica aceste reduceri, spunând că "decât o mare oștire nepregătită, este mai bine să avem una numai de 100.000 oameni, dar bine pregătită". Rezultatul după aproape 15 ani a fost doar că am avut o mică oștire
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
plan secundar, astfel încât la declanșarea crizei balcanice din 1912, percepția generală era că România nu avea instrumentul adecvat pentru a-și îndeplini obiectivul politic propus. Nicolae Iorga aprecia că o acțiune militară era dificilă, întrucât „"noi nu puteam purta un război, neavând nimic în adevăr gata"”. Deși s-au încercat niște eforturi paliative în anii 1912-1913, disfuncțiile structurale nu au putut fi remediate, ele manifestându-se pe timpul campaniei din sudul Dunării, din "1913". "Amalgamarea unităților permanente și nepermanente, insuficiența armamentului, munițiilor
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
armamentului, munițiilor și echipamentului, slaba organizarea a serviciilor, inclusiv a celor sanitare, pregătirea modestă a unei părți din corpul ofițeresc etc. sunt numai câteva din caracteristicile acțiunii militare la sudul Dunării". Lecțiile identificate din participarea la cel de-Al Doilea Război Balcanic nu au fost urmate de o analiză serioasă și responsabilă a tuturor aspectelor, iar măsurile întreprinse au fost departe de necesități. Sub impactul lecției severe primite în campania la sudul Dunării în 1913 și a izbucnirii în anul următor
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
au fost urmate de o analiză serioasă și responsabilă a tuturor aspectelor, iar măsurile întreprinse au fost departe de necesități. Sub impactul lecției severe primite în campania la sudul Dunării în 1913 și a izbucnirii în anul următor a Marelui Război, reforma armatei române a intrat într-o cursă contracronometru pentru recuperarea întârzierilor și pentru întărirea capacității de luptă. Condițiile erau mult mai dure, deoarece, la „"1 ianuarie 1914, armata se găsea în cea mai mare lipsă de tot ce-i
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
de proporții. A fost, într-un fel, „darul otrăvit” al victoriei ușoare din vara anului 1913. Conform prevederilor art. 93 din Constituția din 1866, regele era "capul puterii armate. În această calitate el exercita "comanda de căpetenie" în timp de război. Pe timp de război acesta putea delega atribuțiile executive ale comenzii de căpetenie unui "generalisim", așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, când principele moștenitor Ferdinand a fost numit generalisim, la 24 iunie 1913 și însărcinat
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
într-un fel, „darul otrăvit” al victoriei ușoare din vara anului 1913. Conform prevederilor art. 93 din Constituția din 1866, regele era "capul puterii armate. În această calitate el exercita "comanda de căpetenie" în timp de război. Pe timp de război acesta putea delega atribuțiile executive ale comenzii de căpetenie unui "generalisim", așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, când principele moștenitor Ferdinand a fost numit generalisim, la 24 iunie 1913 și însărcinat cu conducerea operațiunilor Armatei
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
era "capul puterii armate. În această calitate el exercita "comanda de căpetenie" în timp de război. Pe timp de război acesta putea delega atribuțiile executive ale comenzii de căpetenie unui "generalisim", așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, când principele moștenitor Ferdinand a fost numit generalisim, la 24 iunie 1913 și însărcinat cu conducerea operațiunilor Armatei României în Bulgaria. Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda operativă. Sarcinile sale principale erau gestionarea
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
ale comenzii de căpetenie unui "generalisim", așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, când principele moștenitor Ferdinand a fost numit generalisim, la 24 iunie 1913 și însărcinat cu conducerea operațiunilor Armatei României în Bulgaria. Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda operativă. Sarcinile sale principale erau gestionarea bugetului, administrația armatei, controlul financiar și administrarea fondului de pensii militare. Ministerul era supus controlului guvernului și Parlamentului. Ministerul era organizat pe două Direcții Generale
Situația Armatei României la izbucnirea Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332783_a_334112]
-
A avut premiera la 15 august 2014 în Statele Unite și la 5 septembrie 2014 în România. Este o poveste politică futuristă întunecată, liniștită dar puternică în care un băiat de 12 ani trebuie să caute adevărul în lumea liberă de război, crime, boli, sărăcie și nedreptate.
Darul lui Jonas (film) () [Corola-website/Science/332814_a_334143]
-
amenințat interesele românești. În luna iunie a anului 1900 profesorul Mihăileanu, unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești este asasinat pe străzile Bucureștilor de către un comitagiu bulgar trimis de Sofia cu această misiune specială. Opinia publică românească se revoltă și un război este evitat cu multă greutate. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, România și Bulgaria ajunseră rivale. La 18/30 octombrie 1883 România aderat la Tripla Alianță printr-un tratat bilateral cu Austro-Ungaria. Tratatul prevedea ca aliați să-și acorde
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]
-
unul dintre conducătorii mișcării naționale aromânești este asasinat pe străzile Bucureștilor de către un comitagiu bulgar trimis de Sofia cu această misiune specială. Opinia publică românească se revoltă și un război este evitat cu multă greutate. În urma celui de-al Doilea Război Balcanic, România și Bulgaria ajunseră rivale. La 18/30 octombrie 1883 România aderat la Tripla Alianță printr-un tratat bilateral cu Austro-Ungaria. Tratatul prevedea ca aliați să-și acorde sprijin unul celuilalt în cazul unui atac din partea Rusiei (deși aceasta
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]
-
sud-estul Europei și reușește să primească o soluție convenabilă la „Chestiunea Dunării”. O dată cu trecerea timpului, în alianța României cu Puterile Centrale au apărut numeroase fisuri. Problema românească din Ungaria, în special. opinia publică românească a devenit din ce în ce mai ostilă față de Austro-Ungaria. Războaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianței României cu Austro-Ungaria. În al Doilea Război Balcanic, acțiunile României nu au primit sprijinul contat din partea Imperiului Habsburgic, care avea ca obiectiv principal atragerea Bulgariei în Tripla Alianță. În același timp
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]
-
alianța României cu Puterile Centrale au apărut numeroase fisuri. Problema românească din Ungaria, în special. opinia publică românească a devenit din ce în ce mai ostilă față de Austro-Ungaria. Războaiele balcanice au constituit testul cel mai sever al alianței României cu Austro-Ungaria. În al Doilea Război Balcanic, acțiunile României nu au primit sprijinul contat din partea Imperiului Habsburgic, care avea ca obiectiv principal atragerea Bulgariei în Tripla Alianță. În același timp, s-a produs o încălzire a relațiile oficiale dintre România și Franța după ce aceasta a susținut
Politica externă a României în anii premergători izbucnirii Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/332805_a_334134]
-
ministrului Hans Daniel Ludwig Friedrich Hassenpflug el a dus o politică reacționară, care l-a făcut foarte nepopular. A fost obligat să accepte cerințele conducătorilor Revoluției din Martie dar a reintrodus Hassenpflug în 1850, după ce revoluția a fost zdrobită. În Războiul austro-prusac (1866) a ales să stea de partea Austriei. Capitala sa Kassel a fost ocupată de Prusia, și, ca o consecință a refuzului său de a negocia, a fost transferat ca prizonier la Stettin la 23 iunie. Hesse-Kassel a fost
Frederic Wilhelm, Elector de Hesse () [Corola-website/Science/332792_a_334121]
-
George Holt Thomas în 1916. Folosind o flotă de foste avioane militare DH.4 A biplane, care au fost modificate de către Royal Air Force pentru a transporta doi pasageri în fuselaj, a operat zboruri de ajutorare între Folkestone și Ghent. După război, la 15 iulie 1919, compania a zburat un zbor doveditor peste Canalul Mânecii, în ciuda lipsei de sprijin din partea guvernului britanic. Efectuat de Lt. H Shaw într-un DH.9 între RAF Hendon și Paris - Le Bourget Airport, zborul a durat 2
Companie aeriană () [Corola-website/Science/332813_a_334142]
-
și Köln. În 1920, ele s-au întors la Royal Air Force. Alți concurenți britanici s-au grăbit să urmeze - compania Handley Page transport a fost înființată în 1919 și a folosit un avion transformat din un bombardier pe timp de război, cu o capacitate de 19 de pasageri, pentru a oferi pe ruta Londra - Paris transport de pasageri. Primele companii aeriene franceze au apărut, de asemenea, și a început să ofere concurență pentru același traseu. Societatea Generală a Transporturilor Aeriene ("Société
Companie aeriană () [Corola-website/Science/332813_a_334142]
-
Perlepe - d. 1982, București, soția academicianului, filolog, folclorist și numismat Pericle Papahagi); Mihail Magiari (n. 1901, Salonic - d. 1983, București) și Constantin (Cociu) Magiari (n. 1907, Salonic - d. 1927, București). În anul 1913, ca urmare a celui de al doilea război balcanic și a anexiunii de către România a județelor Durostor și Caliacra, familia Magiari urmează soarta multor mii de familii aromâne și migrează către nord cu intenția de a se stabili în România, dar fluctuația frontului din primul război mondial o
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]
-
al doilea război balcanic și a anexiunii de către România a județelor Durostor și Caliacra, familia Magiari urmează soarta multor mii de familii aromâne și migrează către nord cu intenția de a se stabili în România, dar fluctuația frontului din primul război mondial o împinge până în Ecaterinograd, în Rusia. Sfârșitul războiului găsește familia Magiari în Silistra, unde Mihail, care absolvise cursurile de drept și știinte economice, deschide un birou de avocatură. Curând urmează recunoașterea unui bun renume profesional, o activitate politică ce
Mihail Magiari () [Corola-website/Science/332830_a_334159]