14,112 matches
-
iar în partea de vest de Pârâul Padeșului, care unindu-se formează Râul Rușchița. Între anii 1884-1960, exploatarea marmurei de la Rușchița s-a făcut într-o carieră în formă de clopot răsturnat, astfel formându-se "Cariera Gropan" care a atins adâncimea de 130 metri. În anul 1960 s-au deschis platformele de exploatare ale actualei cariere. Inițial, exploatarea se făcea în felii orizontale, descendent și cu fâșii longitudinale. În prezent, tăierea marmurei se face cu „filo" și cu haveze cu discuri
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
anul 1678 în satul Codreni, care în prezent ține de comuna Gurbănești din județul Călărași. Este înscris în Lista monumentelor istorice din județul Călărași cu codul LMI , deși din 1985 se află sub apele acumulării Mostiștea, la aproximativ 10 metri adâncime. Prima biserică de pe amplasamentul schitului a fost construită din lemn, în anul 1661, de pan Dona Pepano, boier de rangul al doilea, apropiat de stolnicul Constantin Cantacuzino. În lucrarea "Mărturii românești peste hotare", istoricul Virgil Cândea amintește faptul că negustorul
Schitul Codreni () [Corola-website/Science/327168_a_328497]
-
să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
Benson stated that Benson's voice had a unique "sweetness" and "youthfulness". Când a înregistrat partea vocală pentru "Part of Your World", Benson a rugat ca luminile din studio să fie scăzute, pentru a crea sentimentul că se află în adâncimea mării. "Part of Your World", inițial numit de compozitorul Howard Ashman "I Want", era să fie tăiat din varianta finală a filmului, după ce Jeffrey Katzenberg s-a gândit că încetinea povestea, dar Ashman și Keane au insistat să-l păstreze
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.122 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală aflată la o adâncime cuprinsă între 35 și 784 m, ce adăpostește structuri submarine formate din nisipuri și carbonați. Aria protejată încadrată în bioregiune pontică a apelor teritoriale ale Mării Negre, conservă un habitat natural de tip: "Structuri submarine create de scurgeri de gaze" și
Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe () [Corola-website/Science/330641_a_331970]
-
marginale ale lacurilor de câmpie puțin adânci. Preferă vegetație de tip "Potamogeton" (broscăriță, limba apei), "Myriophyllum" (peniță), "Ceratophyllum" (cosor), "Elodea" (ciuma apei), "Egeria" etc; Trăiește în apele cu un pH: 6.0 - 6.5, duritate totală (în grade germane) 5 - ?, adâncime 0 - ? m, temperatură 5-24 °C. Nu sunt cunoscute subspecii valide în prezent. Kux și Libosvârsky (1957) au descris o subspecie ("Umbra krameri pavlovi") din Delta Dunării, dar acest lucru a fost revizuit ulterior (Barus și Libosvârsky 1983). Nu au fost
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
fixați pe mai multe oase: premaxilar, vomer, palatine, oasele faringiene și limbă. Maxilarul fără dinți. Falca inferioară proeminentă. Falca superioară este formată din maxilare și premaxilare. Ochii sunt moderat lărgiți, așa cum este tipic pentru văzul peștilor răpitori din apele de adâncime mică. Au o singură înotătoare dorsală scurtă situată deasupra înotătoarei anale. Înotătoarea adipoasă lipsește. Înotătoarele neperechi (dorsală, caudală și anală) sunt deplasate, de obicei, în partea posterioară, dând corpului aspectul unei săgeți, ca o adaptare a peștilor răpitori care se
Esocide () [Corola-website/Science/330694_a_332023]
-
nevertebrate bentonice, mai ales cu polichete, moluște, crustacee și arici de mare (echinide). Importanța acestei familii pentru pescuit este datorită mai mult bogăției sale în specii decât abundenței particulare a unora dintre ele; cele mai bune randamente sunt obținute la adâncimi de 30-100 m. Acești pești sunt obiectul unui pescuit semi-industrial și artizanal prin intermediul unor instrumente foarte variate. Valoarea lor comercială este, de obicei, foarte mare. Captura totală de sparide înregistrată în regiunea centrală din vestul Oceanului Atlantic între 1995 și 1999
Sparide () [Corola-website/Science/330700_a_332029]
-
dorsale sau este întreruptă pe peduncul caudal. Au de obicei 23-42 vertebre. Vezica înotătoare prezentă. Colorație: de obicei vie, de multe ori diferă în funcție de sex și se modifica cu vârsta. le sunt comune în apele calde și temperate, trăind la adâncimi mici sau mijlocii (de la țărm până la cel puțin 120 m), adesea în zona intercotidale și, uneori chiar, în ape salmastre. Habitatele lor sunt variate, de la nisip și stânci goale până la ierburi de mare sau recife coraliene, dar sunt rare în
Labride () [Corola-website/Science/330706_a_332035]
-
și Pacific, unele specii ca "Elagatis" și "Naucrates" sunt găsite de obicei aproape de suprafață, iar altele (în special juvenilii) au o distribuție continentală și trăiesc mai ales în lacurile cu ape salmastre, râuri de coastă și estuare. Se întâlnesc la adâncimi de la 1 m la peste 200 m. Carangidele se întâlnesc în habitate asociate cu diverși corali și recife stâncoase care variază de la fundul apelor (acoperite cu nisip, pietriș, nămol, bancuri cu alge și ierburi marine, blocuri de roci stâncoase și
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
7 la fiecare 33 ani, în timp ce cele cu magnitudinea (peste) 7,5 la fiecare 80 de ani. În România, se întâlnesc două categorii de cutremure, si anume: Activitatea seismică cea mai puternică din România se concentreză în această zonă, la adâncimi intermediare de 60-200 km, într-o placă subdusă veche, aproape verticală. Cutremure importante din această regiune: Depresiunea Bârlad este o depresiune de subsidența situată la NE de Vrancea, în platforma Scitica, și reprezintă prelungirea către NV a Depresiunii Predobrogene. Cutremure
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
centrul Depresiunii Transilvaniei, se află această zonă seismogenă. Cutremure importante din această regiune: Articol principal: Lista de cutremure în România Cutremurul din Vrancea din anul 1802, care a avut loc în ziua 26 octombrie 1802 a fost un cutremur de adâncime, cu o magnitudine de 7,9 - 8,2 grade pe scara Richter cu epicentrul în zona Vrancea.A fost cel mai puternic cutremur vrâncean care a fost înregistrat. A fost simțit din Moscova până în Istanbul. În București s-au prăbușit
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
Turnul Colței s-a rupt de la jumătate. Cutremurul din 1940 a fost un cutremur cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, produs la ora 3:39 din 10 noiembrie 1940, cu epicentrul în zona Vrancea la o adâncime de circa 133 km. A fost primul mare cutremur din România contemporană.A durat 3 minute. Efectele lui au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1000 de morți și
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși. Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zona seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Undă de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii. Cutremurul din 1986 a fost un cutremur cu magnitudinea de 7.1 grade pe scara Richter.A afectat România, Bulgaria, Șerbia, Republica Moldova și Ucraina.A distrus
Seismicitatea României () [Corola-website/Science/330765_a_332094]
-
specimenului, pot paraliza prada care trece prin apropiere sau se apăra împotriva unui eventual prădător. Se hrănesc cu pești mici și nevertebrate (polichete, crustacee) care trăiesc pe funduri. Trăiesc în regiunile platoului continental pe fundurile moi ale oceanelor, până la o adâncime de 1000 m, adesea sunt îngropați în nisip sau mâl. Sunt pești vivipari, aplacentari. Înotătoarele ventrale ale masculilor formează organe de acuplare numite pterigopodii.
Torpediniforme () [Corola-website/Science/330835_a_332164]
-
nucleului Pământului este numit zona nucleu-manta sau era numit "discontinuitatea Wiechert-Gutenberg" sau din cauza discontinuității sale numit Stratul-D (cu o grosime 200 - 300 km) fiind cercetat prin metode seismologice. Stratul nucleului intern situat cel mai central în interiorul Pământului întinzându-se în adâncime între 5.100 și 6.371 km. este constituit dintr-un amestec solid de fier și nichel. Presiunea din acest strat atinge milioane de bari și temperaturi între 4000 și 5000 °C, temperaturi asemănătoare celor din petele solare. Unele ipoteze
Nucleul Pământului () [Corola-website/Science/330850_a_332179]
-
celor din petele solare. Unele ipoteze presupun că asemănător Soarelui și în centrul Pământului ar exista hidrogen comprimat sub formă solidă (având o structură metalică) care ar putea proveni ca materie primă din Soare. Stratul nucleului extern fiind situat între adâncimile de 2.900 și 5.100 km, se află într-o starea de agregare fluidă constituit dintr-o topitură de fier și nichel care probabil conține urme de sulf și oxigen, aici fiind temperaturi de cca. 2900 °C. Această topitură
Nucleul Pământului () [Corola-website/Science/330850_a_332179]
-
calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. În Marea Neagră se întâlnește o singură specie: luciul ("Sphyraena sphyraena"), originar din Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Sunt pești pelagici sau demersali, cei mai mulți dintre ei trăiesc în apele de lângă țărm de mică adâncime: golfuri, estuare sau în vecinătatea recifelor de corali; unele specii trăiesc la suprafața în largul oceanelor sau până la adâncimi de 100 m sau mai mult. Juvenilii "Sphyraena barracuda" se găsesc de obicei în mlaștinile cu mangrove și estuarele râurilor. Baracudele
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
sphyraena"), originar din Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Sunt pești pelagici sau demersali, cei mai mulți dintre ei trăiesc în apele de lângă țărm de mică adâncime: golfuri, estuare sau în vecinătatea recifelor de corali; unele specii trăiesc la suprafața în largul oceanelor sau până la adâncimi de 100 m sau mai mult. Juvenilii "Sphyraena barracuda" se găsesc de obicei în mlaștinile cu mangrove și estuarele râurilor. Baracudele sunt răpitori lacomi și activi, se hrănesc în principal cu pești, mai rar cu moluște și crustacee. Comportamentul gregar
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
specii sunt aproape uniform colorate). Înotătoarele sunt de obicei de culoare închisă. Sunt pești marini, epipelagici sau mezopelagici, răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. De obicei trăiesc în ape foarte adânci, la adâncimi de la 150 până la 500 m, pe taluzul continental și în largul oceanului. le înoată foarte repede. Unele gempilide, de ex. "Rexea solandri", formează bancuri, în timp ce altele, de ex. scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Unele specii migrează la suprafață pe
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
solz sau complet absente. Înotătoare caudală este mică și bifurcată sau absentă. Corpul este de obicei argintiu, ușor mai închis pe spate. Trăiesc în mod obișnuit în apele profunde ale platoului continental și a taluzului de la suprafață până la 1600 m adâncime. Sunt răpitori rapizi și voraci și se hrănesc cu pești, calmari și crustacee. Au importanța economică, mai multe specii sunt pescuite local. Familia cuprinde 3 subfamilii, 10 genuri și 44 specii. Pești predominant mari (până la 1-2 m lungime totală). Corpul
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
pectorale semitransparente. Sunt pești marini bentonici sau bentopelagici, răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Trăiesc în mod obișnuit în apele profunde ale platoului continental și a taluzului de la suprafață până la 1600 m adâncime; unele specii nu depășesc 450 m adâncime și sunt uneori comune în apele de coastă de mică adâncime. Sunt înotători rapizi și prădători voraci. Se hrănesc cu pești, calmari și crustacee. Juvenilii și peștii imaturi se hrănesc în mare parte
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
bentopelagici, răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Trăiesc în mod obișnuit în apele profunde ale platoului continental și a taluzului de la suprafață până la 1600 m adâncime; unele specii nu depășesc 450 m adâncime și sunt uneori comune în apele de coastă de mică adâncime. Sunt înotători rapizi și prădători voraci. Se hrănesc cu pești, calmari și crustacee. Juvenilii și peștii imaturi se hrănesc în mare parte cu krilli ("Euphausiacea"), crustacee planctonice mici și
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
Atlantic, Indian și Pacific. Trăiesc în mod obișnuit în apele profunde ale platoului continental și a taluzului de la suprafață până la 1600 m adâncime; unele specii nu depășesc 450 m adâncime și sunt uneori comune în apele de coastă de mică adâncime. Sunt înotători rapizi și prădători voraci. Se hrănesc cu pești, calmari și crustacee. Juvenilii și peștii imaturi se hrănesc în mare parte cu krilli ("Euphausiacea"), crustacee planctonice mici și pești mici. Icrele și alevini sunt pelagici. Au importanța economică. Se
Trihiuride () [Corola-website/Science/330883_a_332212]
-
localitatea vâlceană Golești, nu departe de un drum circulat, într-o râpă. Se pare că tezaurul a fost îngropat în urmă cu șase secole, într-un burduf de piele, care s-a descompus în pământ. Tezaurul era îngropat la o adâncime de vreo 25-27 de centimetri. Descoperitorul a anunțat imediat autoritățile culturale și acestea au recuperat tezaurul monetar. Potrivit legii române, descoperitorul are dreptul la 30% - 45% din valoarea tezaurului descoperit. Domnitorul moldovean Ion Vodă, dorind să pregătească economia țării pentru
Aspru () [Corola-website/Science/330071_a_331400]