14,359 matches
-
în toată lumea 80 de milioane de dolari, iar filmul a fost nominalizat de 61 de ori la festivalurile internaționale de film, reușind să câștige 31 de premii dintre care 7 premii Goya (premii acordate de Academia de Arte și Științe Cinematografice din Spania). "Lăură" (Belen Rueda) hotărăște să se mute cu familia ei în clădirea care adăpostea orfelinatul în care ea crescuse cu intenția de a-l renovă și de a deschide aici un centru social dedicat copiilor cu sindromul Down
Orfelinatul () [Corola-website/Science/324523_a_325852]
-
laică, celebrată atât de către creștini cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moș Crăciun”. Există numeroase producții cinematografice referitoare la Crăciun. Aceasta este o listă de filme lansate în cinematografe care sunt în întregime, sau în mare parte, despre sărbătorea Crăciunului. Filmele din această listă prezintă întotdeauna referiri importante la simboluri ale acestei sărbători, cum ar fi reuniuni
Listă de filme de Crăciun () [Corola-website/Science/324581_a_325910]
-
de televiziune română. Mama sa, Malu Iosif a fost balerina, iar acum este coregraf colaborator al trupei lui Dan Puric, iar tatăl său, Emil Popescu, a fost actor la opereta. Această a absolvit, în 1988, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale" din București, clasa profesorilor Olga Tudorache și Florin Zamfirescu. A debutat în 1985 în filmul Moromeții, în rolul "Ilincăi". A avut un mare rol în piesa "Străini în noapte", în regia lui Radu Beligan. Începând cu stagiunea 2002
Emilia Popescu () [Corola-website/Science/324629_a_325958]
-
Daniel Craig în rolurile principale. Filmul conține scene suplimentare scrise de frații Wachowski și regizate de James McTeigue. Dave Kajganich a adaptat pentru scenariu romanul "Jefuitorii de trupuri" scris de autorul Jack Finney în 1955. Filmul este a patra adaptare cinematografică a acestui roman. În timp ce se întoarce pe Pământ, o navetă spațială explodează și fragmentele desprinse aduc un virus extraterestru care rescrie ADN-ul uman. În Washington, psihiatrul Carol Bennell observă modificarea comportamentului unuia dintre primii săi clienți, apoi cel al
Invazia (film) () [Corola-website/Science/324633_a_325962]
-
378 milioane $, "Psycho" cu 371 milioane $, "The Texas Chainsaw Massacre" cu 315 milioane $, și seria de filme "Child's Play" cu circa 200 milioane $. Cu toate acestea, trebuie remarcat că doar patru din cele nouă filme "Hellraiser" au fost lansate cinematografic, celelalte continuări apărând direct-pe-video. Legenda
Hellraiser () [Corola-website/Science/324723_a_326052]
-
de autor din două perspective: toate operele originale și derivate de creație intelectuală, așa cum sunt definite de art.7 și art.8, în cazul în care difuzarea lor se face prin mass-edia; operele referitoare la mass-media, respectiv operele publicistice, operele cinematografice și fotografice, scenariile, traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, muzica și aranjamentele muzicale. Sunt cuprinse, de asemenea, în cadrul operelor mediatice bazele de date, programele de calculator, producțiile difuzate pe internet, de orice natură.”
Etică jurnalistică () [Corola-website/Science/324778_a_326107]
-
scris de Nicolae Dragoș și Mihai Stoian, fiind inspirat după romanul "Castelul din Carpați" al lui Jules Verne. De asemenea, au colaborat pe post de consilieri Petre Codreanu și Milică Naghici. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București, cu concursul organelor de partid și de stat din județele Sibiu și Iași și al Muzeului Tehnic „Prof. Ing. D. Leonida”. Filmările s-au desfășurat la Iași (clădirea Teatrului Național din Iași este folosită pentru reprezentarea Operei italiene), la
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că filmul "Castelul din Carpați" este un film "„deși neunitar stilistic - oscilând între un «film istoric» și o «ficțiune romantică» -, conține pagini cinematografice de atmosferă, străbătute, vizual și auditiv (cu contribuția operatorului Valentin Ducaru și a compozitorului Lucian Mețianu), de un insinuant «mister sentimental», accentuat de principalii interpreți (balerina Maria Bănică și Cornel Ciupercescu), de ceilalți protagoniști ai intrigii”. Criticul Tudor Caranfil nu
Castelul din Carpați (film din 1981) () [Corola-website/Science/326090_a_327419]
-
Pro; desene de arhitect Cristina Popescu; - "Darul Ioanei" - 2007, roman, Editura Polirom; - "Greuceanu. Roman (cu un) polițist" - 2007, roman, Editura Paralela 45; Premiul Asociației Scriitorilor din București; 2010 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Fire and Ice. Cronica dragonilor", adaptare cinematografică - 2008, Editura RAO; - "Arunc-o pe soră-mea din tren!" - 2009, roman, Editura Cartea românească; - "Carol I, un destin pentru Romania", reconstituire istorică împreună cu Ion Bulei, Editura RAO, 2009; - "În absența tatălui" - 2009, roman, Editura Leda; 2013, traducere din italiană
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Realizarea primului film din serie, "Drumul oaselor", i-a fost încredințată regizorului Doru Năstase, care regizase cu succes cu un an în urmă filmul "Vlad Țepeș". Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Muzica este interpretată de Orchestra Radioteleviziunii Române dirijată de Sile Dinicu. Inițial, Florin Piersic trebuia să-l interpreteze în film pe boierul Pană Grădișteanu. El a slăbit și și-a lăsat barbă și mustață pentru acest rol, schimbându-și
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme au fost regizate de Doru Năstase, iar următoarele două de Gheorghe Vitanidis. Regizorul acestui ultim film al seriei a fost Mircea Moldovan. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934) - creditat pe generic drept Carol Könich, muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a activat pe post de consultant istoric. Costumele purtate în film de Marga Barbu au fost realizate de Lidia Radian
Totul se plătește () [Corola-website/Science/326202_a_327531]
-
Haiducii" au avut parte de un mare succes la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Pe post de consultanți au activat lt. col. N. Ucrain (consilier militar) și prof. Szabolcs Cseh (consilier de lupte). "Misterele Bucureștilor" a fost ultimul film din seria Mărgelatu, care a fost regizat de Doru Năstase. Regizorul a murit la 29
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
la filmele "Întoarcere din iad" și "Misterele Bucureștilor". Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă o mutare a accentului de la aventurile personajului principal Mărgelatu și a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci, tabloul ei vivant, tulburător și deosebit de cinematografic”", lărgind unghiul de vedere al situației politice din anii de dinaintea Revoluției de la 1848 prin introducerea unui complot de culise orchestrat de fauna interlopă din mahalale. Este introdus în prim plan un personaj nou, Buză de Iepure, care apăruse pentru o
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
a regizat următoarele două filme din serie: "Masca de argint" (1985) și "" (1986). În "Colierul de turcoaze", cuplul justițiar Mărgelatu - Buză de Iepure a deținut un rol mai complex în acțiune. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Istoricul drd. Carol König (n. 1934), muzeograf la Muzeul Militar Central din București, a activat pe post de consilier. În acest film, actorul Florin Piersic a jucat pentru prima oară alături de fiul său, Florin Piersic Junior. Venit să-i
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
să fi început în timpul realizării filmului. Relația lui Charles cu Sarah se dezvoltă până la consumarea ei, iar logodna și reputația lui Charles sunt distruse, în timp ce actorii se lupta cu greutatea aventurii lor. Cartea a fost publicată în 1969. Adaptarea sa cinematografică a fost un proces îndelungat, cu drepturi de realizarea a filmului trecând pe la mai multe persoane înainte de finalizarea procesului de finanțare și a alegerii actorilor. Inițial, Malcolm Bradbury și Christopher Bigsby l-au abordat pe Fowles pentru a sugera o
Iubita locotenentului francez (film) () [Corola-website/Science/326224_a_327553]
-
filmul se învârte în jurul violului unei fete tinere și a arestării violatorilor și apoi a uciderii lor ulterioare de către tatăl fetei, Carl Lee Hailey. Restul filmului se concentrează pe procesul pentru crimă al lui Carl Lee Hailey. La lansarea sa cinematografică, "Vremea răzbunării" a fost privit ca un succes comercial, având încasări de aproape 110 milioane dolari la casele de bilete din SUA. Două rasiști albi, Billy Ray Cobb (Nicky Katt) și Pete Willard (Doug Hutchison) dau peste o fetiță negresă
Vremea răzbunării (film) () [Corola-website/Science/326242_a_327571]
-
în martie 1974. Filmul a intrat în faza de producție la 22 aprilie 1974 cu titlul de lucru „Pasărea Phoenix”. Filmările au avut loc în perioada 18 iulie - 16 decembrie 1974. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Efectele optice au fost realizate de Mircea Sterescu, Nicolae Novac și Erich Gierling, iar machetele de Enache Hărăbor. Filmările combinate și trucajele sunt creația operatorului Alexandru (Alecu) Popescu, fratele regizorului. Regizori secunzi au fost Constantin Dicu și Ovidiu Georgescu
Comedie fantastică (film) () [Corola-website/Science/326255_a_327584]
-
Într-un articol publicat în "România literară" nr. 2 (24) din 12 iunie 1969, Iulian Mihu îi împărtășea jurnalistului Al. Racoviceanu opinia sa cu privire la ecranizarea romanului: "„Pentru mine acest film va fi rezultatul unei îndelungate munci de cercetare și studiu cinematografic. Dacă nu mi s-ar părea exagerat, l-aș numi „filmul vieții mele”. De la „Viața nu iartă”, pe care l-am realizat în 1956 împreună cu Manole Marcus, n-am mai avut curajul și certitudinea artistică pe care o am acum
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
regizorul „s-a apropiat de universul romanului cu un manifest simț creator, interpretându-l, prelungindu-l, cinematografizându-l în spirit călinescian, punând accent - fără a desconsidera trama propriu-zisă - pe realizarea portretelor de grup, în atmosfera de epocă reconstituită cu mijloacele frescei cinematografice”. Criticul laudă intuiția regizorului de a distribui în rolul lui Felix un tânăr neprofesionist (scenograful Radu Boruzescu) care i-a conferit personajului "„inocențele și stângăciile unei tinereți reale”". Atmosfera, pusă în valoare de decoruri, de imaginea în Graphys color și
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
personajele interpretate de actorii inspirat aleși par a fi figuri de ceară provenite din Muzeul Grévin. Petre Rado constată că filmul pune accentul mai mult pe atmosfera de la începutul secolului al XX-lea, decât pe analiza psihologică a personajelor, opera cinematografică fiind "„un film singular prin frumusețea lui, un film frumos și inegal, cu personaje bizare prin aerul lor ușor demodat, desprinse, parcă, dintr-un album de epocă îngălbenit pe la colțuri. Un film ce impresionează, înainte de toate, prin frumusețea formală, limbajul
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
fiind "„un film singular prin frumusețea lui, un film frumos și inegal, cu personaje bizare prin aerul lor ușor demodat, desprinse, parcă, dintr-un album de epocă îngălbenit pe la colțuri. Un film ce impresionează, înainte de toate, prin frumusețea formală, limbajul cinematografic subtil, adeseori strălucitor în plan pur vizual, plastic”". Un alt critic, Ioan Lazăr, remarcă crearea de către regizor a unei atmosfere livrești cu peisaje citadine, dar și rurale. Un rol important în acest sens îl are tușa sepia a procedeul „graphis-color
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Regizorul Savel Stiopul îl consideră "„un film de-sine-stătător, un film cu adevărat de autor. Este o interpretare liberă a literei scrise. Este o demonstrație că în România exista, în acel moment, film, exista originalitate, existau metaforă, simbol și o poetică cinematografică independentă. Filmul a avut succese, obținând la Veneția un Premiu al Criticii, la Londra - de asemenea un mare Premiu al Criticii”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Luând drept pretext romanul
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
petrece în 1757 în timpul Războiului Franco-Indian și care a fost produs de Morgan Creek Pictures. El a fost regizat de Michael Mann și este inspirat din romanul cu același nume al lui James Fenimore Cooper, deși datorează mai mult adaptării cinematografice din 1936 a lui George B. Seitz decât romanului sursă. Rolurile principale sunt interpretate de Daniel Day-Lewis, Madeleine Stowe, Russell Means, Wes Studi, Eric Schweig, Steven Waddington și Jodhi May. Coloana sonoră conține muzică compusă de Trevor Jones și Randy
Ultimul mohican (film din 1992) () [Corola-website/Science/326286_a_327615]
-
58 spectatori. Într-un articol publicat în revista Cinema, criticul Alice Mănoiu a scris următoarele: "„Comedia este construită cuminte, clasic, pe un comic mai mult de tipuri decât de situații, pe haz de replică mai mult decât pe hazul detaliilor cinematografice. Deși nu recunoaștem aici decât arar stilul regizorului Saizescu (umorul lui tandru, liric, din «Surâsul» și «Balul», ori ritmul îndrăcit, gagul matematic calculat, de un haz sec, modern al «Vecinilor»), presărat ici colo în câte o notă de ingenuitate romantică
Astă seară dansăm în familie () [Corola-website/Science/322530_a_323859]
-
Ansamblul de dansuri mixte Brâulețul - Bărbătești (instructor prof. Maria Tiță) și Grupul de dansuri Șubele - Tomșani (instructor învățător Felicia David, coregraf general Maria Constantin). Coordonatorul general al dansurilor a fost prof. Elena Stoica. Desenele animate au fost realizate în Studioul Cinematografic Animafilm S.A. de animatorii Mihai Sânpetru și Constantin Șeltea, sub coordonarea regizoarei de animație Despina Buneci. Desenele au fost colorate și transpuse în digital de către Dacodac Studio, acțiunea fiind coordonată de Camelia Florea. Filmul conține două secvențe de nuditate: Păcălița
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]