15,474 matches
-
fundamentale, privind interzicerea discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 și cele ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale și convenționale invocate și în prezenta cauză. Față de critica formulată, Curtea observă că, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 91 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249966_a_251295]
-
juridic personalului asimilat magistraților în privința dreptului legal la pensie de serviciu cu al personalului cu care a fost asimilat, întrucât altfel s-ar ajunge la situații inadmisibile, contrare art. 16 din Constituție. În consecință, prin decizia menționată, Curtea a constatat constituționalitatea eliminării tuturor pensiilor de serviciu în raport cu criticile formulate. Prin Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, Curtea a constatat însă că eliminarea pensiei de serviciu a
DECIZIE nr. 91 din 28 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 lit. h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor şi ale art. 196 lit. j) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249966_a_251295]
-
Constituționale". Reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit anterior sesizării Curții, excepția cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă. 2. Totodată, Curtea reține că celelalte prevederi criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstituționalitate asemănătoare. Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie
DECIZIE nr. 66 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
Apel București. Asemenea aspecte reprezintă, așadar, probleme ce țin exclusiv de interpretarea și aplicarea legii, fiind de competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la carea fost sesizată (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013 *) nepublicată până la data pronunțării prezentei decizii). Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine
DECIZIE nr. 66 din 21 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, precum şi ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249976_a_251305]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată. Totodată, având în vedere concluzia precedentă, aceea a conformității art. XXI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 cu art. 115 alin. (5) din Constituție, în măsura în care, prin invocarea excepției, se tinde și la controlul constituționalității art. I pct. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 , excepția este și inadmisibilă, aceasta din urmă dispoziție nefăcând obiectul sesizării instanței de contencios constituțional. Se susține în continuare că analiza excepției de neconstituționalitate este posibil a
DECIZIE nr. 28 din 5 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
nici art. 115 alin. (6) din Constituție nu au fost invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, excedând limitelor sesizării, în acest sens fiind Decizia nr. 258 din 5 decembrie 2000 , conform căreia Curtea Constituțională este competentă să exercite controlul de constituționalitate numai în limitele sesizării, astfel s-ar proceda la soluționare fără a se fi dat curs normelor procedurale imperative referitoare la exprimarea opiniei de către instanță, contradictorialitatea dezbaterilor, inclusiv în fața instanței de contencios constituțional, exprimarea punctului de vedere de către autorități. Curtea
DECIZIE nr. 28 din 5 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
la soluționare fără a se fi dat curs normelor procedurale imperative referitoare la exprimarea opiniei de către instanță, contradictorialitatea dezbaterilor, inclusiv în fața instanței de contencios constituțional, exprimarea punctului de vedere de către autorități. Curtea nu se poate substitui autorilor sesizării, controlul de constituționalitate nefiind unul din oficiu. Însă, în examinarea excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională poate lua în calcul și un alt temei constituțional aflat în strânsă legătură cu cel invocat, posibilitate întemeiată pe faptul că unele dispoziții constituționale au caracter general, sunt
DECIZIE nr. 28 din 5 februarie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XXI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249958_a_251287]
-
Pactului internațional privind drepturile civile și politice, ale Declarației Universale a Drepturilor Omului și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor Legii nr. 283/2011 . Astfel, cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate a priori asupra acestei legi, înainte de promulgarea acesteia, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32
DECIZIE nr. 121 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252482_a_253811]
-
Omului și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la interzicerea discriminării. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor Legii nr. 283/2011 . Astfel, cu prilejul exercitării controlului de constituționalitate a priori asupra acestei legi, înainte de promulgarea acesteia, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, a analizat critica referitoare la pretinsul caracter discriminatoriu
DECIZIE nr. 121 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252482_a_253811]
-
vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989." Prin urmare, Curtea a reținut că drepturile afectate de textul de lege supus analizei de constituționalitate nu sunt drepturi fundamentale, astfel că prevederile art. 53 din Constituție nu sunt incidente în privința acestora. În ceea ce privește critica referitoare la inexistența unei expuneri de motive a legii, Curtea constată că acest act normativ a fost emis pentru aprobarea Ordonanței de
DECIZIE nr. 121 din 5 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 2 din Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, cu referire la art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252482_a_253811]
-
comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate nu numai că nu încalcă normele constituționale invocate de autorii excepției, ci, mai mult, acestea dau expresie principiilor consacrate de Convenția de la Haga asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale și de către Convenția europeană revizuită în materia adopției
DECIZIE nr. 299 din 23 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24, art. 35 şi art. 42 din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252804_a_254133]
-
constată că, în realitate, autorul excepției solicită modificarea dispozițiilor de lege criticate, fapt ce excedează controlului Curții Constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art.
DECIZIE nr. 166 din 19 martie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi art. 6 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252507_a_253836]
-
din lege, se arată că dispozițiile privitoare la afectațiunea de interes public pentru anumite categorii de imobile au făcut obiectul Legii nr. 10/2001 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 , și au fost supuse controlului de constituționalitate, iar Curtea, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , a constatat constituționalitatea acestora. O atare soluție legislativă menține un just echilibru între garantarea dreptului de proprietate privată și exigențele interesului general, dând posibilitatea finalizării lucrărilor "pentru construirea de noi
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
anumite categorii de imobile au făcut obiectul Legii nr. 10/2001 , astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 247/2005 , și au fost supuse controlului de constituționalitate, iar Curtea, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 , a constatat constituționalitatea acestora. O atare soluție legislativă menține un just echilibru între garantarea dreptului de proprietate privată și exigențele interesului general, dând posibilitatea finalizării lucrărilor "pentru construirea de noi școli, spitale, instituții publice etc.". Mai mult, pe durata acestui termen, fostul proprietar
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, să soluționeze obiecția de neconstituționalitate. VI. Obiectul controlului de constituționalitate, astfel cum rezultă din sesizarea formulată, îl constituie dispoziții ale Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Din motivarea obiecției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
legea în ansamblul său, sub aspectul procedurii de adoptare, cât și o critică de neconstituționalitate intrinsecă ce privește, în special, prevederile legale ale art. 22 și ale art. 45. În consecință, prin prezenta decizie, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România numai în raport de criticile formulate. Textele legale criticate punctual au următorul cuprins: - Art.
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
comună din data de 17 aprilie 2013, și îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție sub aspectul titularilor dreptului de sesizare, fiind semnată de un număr de 53 de deputați; 2. Controlul a priori de constituționalitate este prin natura sa unul abstract și de ordine publică, putând fi exercitat numai la sesizarea formulată de titularii acestui drept prevăzuți în art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție. Așadar, chiar dacă asociației ResRo Interessenvertretung Restitution în Rumanien i
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
și ai Grefei Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea constată că aceste concluzii nu pot fi convertite în critici sau motive de neconstituționalitate. IX. Prin această decizie, Curtea s-a pronunțat în limitele sesizării. Fără a afecta, în mod direct, constituționalitatea legii criticate, Curtea sesizează însă anumite imperfecțiuni de natură tehnico-juridică a acesteia, ca de exemplu: 1. Astfel, Curtea reține că legea criticată nu constituie o reglementare unică și unitară în materia restituirii bunurilor preluate în mod abuziv în perioada regimului
DECIZIE nr. 232 din 10 mai 2013 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252491_a_253820]
-
se află și în stare de incompatibilitate. Precizează că deja Curtea de Apel București a apreciat că există posibilitatea înscrierii acestor persoane direct pe tabloul avocaților incompatibili. Partea Baroul București, prin reprezentant, apreciază că textul de lege supus controlului de constituționalitate este în concordanță cu toate documentele internaționale la care Uniunea Națională a Barourilor din România este parte. Menționează că profesia de avocat are o reglementare specifică, iar accederea în profesie concomitent cu înscrierea pe o listă a incompatibililor ar tulbura
DECIZIE nr. 223 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252538_a_253867]
-
ceea ce se urmărește de fapt printr-o astfel de interpretare permisă de textul de lege criticat este restrângerea unei posibile concurențe în exercitarea profesiei liberale la încetarea stării de incompatibilitate. În fine, susține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate sunt discriminatorii, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat că diferența de tratament devine discriminare atunci când se induc distincții între situații analoage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă
DECIZIE nr. 223 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252538_a_253867]
-
în stare de incompatibilitate nu pot fi înscrise în lista avocaților incompatibili. Din această perspectivă, Curtea constată că excepția apare ca inadmisibilă, fiind criticată modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a textului de lege dedus controlului de constituționalitate, ceea ce excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. De altfel, ulterior sesizării Curții Constituționale, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pe rolul căreia s-a aflat procesul în cadrul căruia a fost ridicată excepția de față
DECIZIE nr. 223 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252538_a_253867]
-
stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra textelor de lege cuprinse în actul normativ criticat și a constatat constituționalitatea acestora, iar în cauza de față criticile sunt similare celor față de care Curtea Constituțională a exercitat în precedent controlul de constituționalitate, fără să fie aduse argumente suplimentare care să determine modificarea jurisprudenței deja existente în materie. CURTEA, având în vedere
DECIZIE nr. 217 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra textelor de lege cuprinse în actul normativ criticat și a constatat constituționalitatea acestora, iar în cauza de față criticile sunt similare celor față de care Curtea Constituțională a exercitat în precedent controlul de constituționalitate, fără să fie aduse argumente suplimentare care să determine modificarea jurisprudenței deja existente în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 2.430/229/2012, Judecătoria
DECIZIE nr. 217 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
art. 25 - "Libera circulație", art. 44 - "Dreptul de proprietate privată", art. 45 - "Libertatea economică", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți" și art. 135 - "Economia". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textelor de lege ce formează obiectul prezentei excepții, din perspectiva unor critici similare și prin raportare la aceleași texte de lege invocate și în cauza de față. Astfel, referitor la art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 217 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. b), art. 7, art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252533_a_253862]
-
8 septembrie 2009 . Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat anterior în Dosarul nr. 1.528D/2011 al Curții Constituționale. Cu acel prilej, Avocatul Poporului a apreciat că prevederile din Legea nr. 176/2010 supuse controlului de constituționalitate sunt neconstituționale în măsura în care mențin soluțiile legislative care au fost constatate, prin deciziile Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010 și nr. 1.018 din 19 iulie 2010, ca fiind în contradicție cu dispozițiile Legii fundamentale. Președinții celor două Camere
DECIZIE nr. 208 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8, art. 10 lit. f), art. 21, art. 26 alin. (1) lit. k) şi alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 13 şi art. 15 alin. (1) din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252535_a_253864]