14,009 matches
-
în epica noastră nouă - cum este humorul. Îl îndrăgim pe Ilie Barbu și pentru calitățile care vădesc în el un conducător politic în formare, dar și pentru bunătatea sufletească pe care o dovedește, bunăoară, în timpul scurtei și atât de originalei «convorbiri» cu caii săi (...). Gheorghe Anghel nu a fost zugrăvit atât de multilateral ca Ilie Barbu; el rămâne totuși o figură foarte veridică, una dintre cele mai vii figuri de comuniști din literatura noastră. De ce aceasta? Pentru că scriitorul i-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ne-ncetat. Dar de-ai ști ce harnică-i bătrâna Și cum înainte ți-a luat!... Căci din vară cumpărat-a lână, Gata-s azi ciorapii amândoi, Și în gând se bucură bătrâna Că el va purta ciorapii moi. Ben CORLACIU - Convorbire cu muncitorul de la Fabrica de becuri. În: Flacăra, nr.14 (17), 5 apr. 1951 Tovarășe poet, ascult-aici! E primăvară, da, și ramuri bat. Dar pentru viața asta noi am mai luptat Și nu uităm nimic cum bine zici. Treizeci
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Constantin Abăluță, George Almosnino: baroc și singurătate, CNT, 1997, 36, 37; Aurelian Titu Dumitrescu, Viață și seducție, CNP, 2000, 1-2; Mariana Marin, Un senior al discreției, CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, Vis cu domnul Nino, CNP, 2000, 1-2; Zona Almosnino [Convorbire între Nora Iuga, Valeriu Mircea Popa, Constantin Abăluță], CNP, 2000, 1-2; Octavian Soviany, George Almosnino, „Poeme din fotoliul verde”, CNT, 2000, 22; Grigurcu, Poezie, I, 61-67; Dicț. analitic, III, 34-36; Popa, Ist. lit., II, 640; Octavian Soviany, Poetul de la fereastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
foarte Încîntată să vă primească - Împreună cu soțul dumneavoastră, dacă doriți -, joi la ora trei după-masă. — Am Înțeles! spun, aproape uitînd să mai respir. Îhm... da, vă rog. Voi fi acolo! Vă mulțumesc foarte mult! — Pentru puțin. La revedere, doamnă Brandon. Convorbirea se sfîrșește abrupt, iar eu Închid mobilul cu mîini tremurînde. Am obținut un loc la Venetia Carter! O să mă Întîlnesc cu starurile de cinema și o să am parte de masaj holistic tailandez! Acum nu mai trebuie decît să-i dau
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
știe, și-o fi pierdut mobilul, o fi renunțat la el sau cine știe. — Vreo problemă? Jasmine ridică din sprînceana perfectă către mine. — Nu știu ce naiba are mobilul ăsta al lui, zic calmă. O să sun la birou. Sun la serviciul de convorbiri internaționale, aflu numărul de la New York al companiei Danny Kovitz Enterprises și formez. E ora nouă și jumătate dimineața la New York, ceea ce Înseamnă că sînt slabe șanse să fie treaz, În afară de cazul În care a lucrat sau a petrecut toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Barneys (am avut grijă să-i amintesc acest amănunt În treacăt, pentru orice eventualitate) și promițîndu-mi că-l pune pe Danny să mă sune. Nu cred că au trecut mai mult de două minute pe ceas de cînd am Încheiat convorbirea, cînd Îmi sună mobilul. — Bună, Becky! Mi-a zis mama că m-ai sunat, așa e? — Danny! Nu mă pot abține să n-o săgetez cu o privire victorioasă pe Jasmine. — O, Doamne, nu te-am mai auzit de un
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Barbu Constantinescu, Th. D. Speranția, Petre Dulfu, A. Lupu-Antonescu. Profesorii și literații grupați în jurul revistei își propun difuzarea culturii („luminii”) în popor. În acest scop se preconiza realizarea unei literaturi pe înțelesul tuturor, și nu o „înaltă literatură” (aluzie la „Convorbiri literare”). „Literatura pentru toți” e însă înțeleasă în sensul confecționării unui hibrid literar, în care concluziile morale sunt scoase, cu totul exagerat, în evidență. Versuri și anecdote versificate dau Petre Dulfu și Th. D. Speranția. Au mai colaborat V. Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287901_a_289230]
-
1981-1986), ambasador al României la Paris și la UNESCO (1986-1989). A debutat la revista „Contemporanul” în 1955 și editorial, cu volumul Pentru dreptate se aprinse focul, apărut în 1977. A mai folosit pseudonimul Petre Gigea-Gorun. A colaborat la „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Săptămâna”, „Rațiunea”, „Historica” (Dolj), „Mozaicul” ș.a. G. actualizează sonetul în volumele Pentru dreptate se aprinse focul, Căldura vieții (1979), Amintiri de acasă (1981), La poarta vremii (1981), Sonete sentimentale (2002) și rondelul într-o plachetă intitulată ca atare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287279_a_288608]
-
întâlnesc, decât în cărțile sale și în cărțile lui Gabriel Liiceanu și ale lui Andrei Pleșu, faptul că mi-a scris pe o carte poștală câteva cuvinte este garanția mea că, peste toate, cerul există. La fel păstrez o scurtă convorbire la telefon cu Alexandru Dragomir, pe care-l descoperisem în cartea lui Jeni Acterian Jurnalul unei ființe greu de mulțumit, spre mirarea lui Alex Ștefănescu... Dar ce ți-a rămas de la Constantin Noica acum, când văd că te desparți de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Emil Hurezeanu, pe care nu-l mai văzusem de când a plecat cu bursă la Viena și n-a mai venit. Lucra pentru "Europa Liberă", acoperea de la București evenimentele din România, i-am scris și niște întrebări pentru un interviu pentru "Convorbiri Literare", revista la care lucram atunci, și... aștept de aproape 17 ani răspunsurile! Și am mai intrat odată la Inter, la un dejun de lucru cu George Soros, la care au participat toți membrii boardurilor de atunci ai Fundației Sale
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
o gălăgie enormă în spațiul public, iar asta nu se datorează numai politrucilor, ci și nouă, scriitorilor, artiștilor, intelectualilor... Dorin Popa: Am publicat o carte de dialoguri, purtate în 1991, cu Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, Convorbiri euharistice, în 1992 . Se întâmpla la doar câteva luni de la dispariția lui Țuțea și aproape toată lumea mă întreba despre el, mai ales cei tineri. Erau vrăjiți în special de convorbirile realizate de Gabriel Liiceanu cu Țuțea și Cioran și difuzate
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu Petre Țuțea, Neagu Djuvara, Sorin Dumitrescu și Andrei Pleșu, Convorbiri euharistice, în 1992 . Se întâmpla la doar câteva luni de la dispariția lui Țuțea și aproape toată lumea mă întreba despre el, mai ales cei tineri. Erau vrăjiți în special de convorbirile realizate de Gabriel Liiceanu cu Țuțea și Cioran și difuzate, într-un film bine articulat, de către TVR. Obișnuiam să le răspund că Andrei Pleșu, deși avea atunci vreo 40 de ani, cu vreo 50 de ani mai puțin decât Țuțea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un stilist și un gânditor unic precum este Andrei Pleșu. Noi doi chiar am publicat în acei ani un dialog în "Cronica" în care, deși mi se părea totuși ridicol să facem asta, îi luam apărarea. Tu ai republicat acea convorbire și într-o carte, mai târziu. Liviu Antonesei: A fost o epocă absolut dementă! În care a funcționat un amestec al valorilor și nonvalorilor de care nu am scăpat nici astăzi! Dacă în Țuțea văd mai mult un spectacol decât
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu cea mai mare forță de după război". Cum ai văzut și în memorialistica sa, Breban suferă infinit mai mult în fața prieteniilor dispărute/retrase, decât a dușmăniilor viguroase și perene. Când prietenul său din tinerețe Matei Călinescu a publicat cartea de convorbiri cu Ionel Vianu, Amintiri în dialog, Breban s-a simțit furat nu numai de o prietenie veche, dar și de o parte din tinerețea sa, care era legată de prietenul Matei. Îmi spunea că nu-i vine să creadă că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Din fericire pentru ei, nu vin pe un teren aproape gol, iar când nu e gol e minat, ca la noi... Dorin Popa: Prin anii '90, ne plângeam adesea că nu avem un Havel. Când a apărut cartea sa de convorbiri, Interogatoriu în depărtare, am scris un articol entuziast în "Ziarul de Iași", apoi mă așteptam ca toată presa să explodeze pe acest subiect. Spre uimirea mea, nu am găsit nicăieri nici măcar vreo recenzie. Fatalmente, nu am citit întreaga presă românească
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
didactică - profesor de liceu - și-a exercitat-o în câteva orașe transilvănene: Odorhei, Carei, Cristur, Brad, Turda și Năsăud. A debutat în 1923 cu Pastel de vară în „Cosinzeana” și a colaborat cu versuri, proză, articole, medalioane la „Năzuința”, „Datina”, „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Ritmul vremii”, „Gând românesc” etc. Împreună cu Emil Giurgiuca, a fost inițiatorul și întemeietorul revistei „Abecedar” (apărută în 1933-1934 la Brad și la Turda), publicație ce a contribuit substanțial, prin paginile ei, la modernizarea atât a beletristicii, cât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285803_a_287132]
-
cenaclul literar „Luceafărul”. Din 1989 este deputat al poporului din URSS, iar din 1991, prim-vicepreședinte al Parlamentului Moldovei. Din 1994 a reprezentat Blocul Intelectualilor și Țăranilor din Moldova. I s-au decernat mai multe premii, între care Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998, 2002). Poezia de început a lui H. poartă pecetea ocazionalului (Zilele, 1977), dar și a unei tendințe învederate spre reflecție filosofică pe marginea condiției umane și a timpului, transpusă în forme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
XX-lea298, când în România s-au pus bazele dezvoltării pe principii capitaliste, a imprimat presei trăsături diferite față de perioada precedentă 299. În primul deceniu s-au fixat noi ideologii literare, politice și culturale, în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au promovat limba literară (care se afla în plin proces evolutiv) și au constituit un model atât pentru revistele și gazetele de provincie, cât și pentru întreaga presă scrisă. Presa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
secretar general al organizațiilor amintite, dar și prin opera sa științifică și literară. Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al organizațiilor amintite, dar și prin opera sa științifică și literară. Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deceniu, în favoarea lor. Lupta va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Lupta va fi reluată, pe alt plan, în paginile „Vieții românești”. În afară de reiterarea ideilor anterioare, directorul „pentru partea literară” aduce o serie de nuanțări ale conceptului, mai ales prin replici incisive date în polemicile purtate cu revistele „Convorbiri literare” și „Convorbiri critice”, cu „Sămănătorul” și „Neamul românesc literar”, cu „Noua revistă română” etc. Impact major are îndeosebi cronica la volumul de debut al lui Octavian Goga, poezia ardeleanului fiind considerată expresia integrală și cea mai valoroasă a poporanismului literar. Distincții subtile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
dialogul cu Kriton, Socrate, apărând legea morală și refuzând evadarea, îl pomenește și pe Asklepios care merită recompensat pentru opera sa privind sănătatea oamenilor. La rândul său Platon s-a interesat de subtilitățile misterioase ale naturii (Physis) umane și în convorbirile sale dialogale din Grădinile lui Akademos, insistă și asupra secretelor corpului uman: în Timaios (despre suflet), consideră că sediul rațiunii este în creier, al sensibilității în piept (pneuma), al plăcerii este în stomac ș.a.m.d. Acestea sunt probleme ale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
tradiționale (clasice ) și moderne cele mai frecvent Întâlnite sunt: explicația ( În permanență le dăm copiilor explicații În legătură cu obiectele și fenomenele cu care ei vin În contact, le explicăm necesitatea de a se comporta În mod civilizat. În activitățile de observare, convorbiri după imagini, activități matematice, activități artistico - plastice, activități practice, educația fizică, educarea limbajului). Demonstrarea este o metodă de bază folosită În grădiniță. Explicația aproape Întotdeauna este Însoțită de demonstrație. Povestirea - tot metoda tradițională În prezentarea conținutului unor texte literare cu
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]