14,043 matches
-
Penelope Ann Miller), care lucrează, de asemenea, la scoala. Joyce, la fel ca multe alte mame ale elevilor, este divorțata și nu mai păstrează legătură cu fostul ei soț. Acest lucru îi ridică suspiciuni lui Kimble. După o serie de convorbiri cu Joyce, Kimble deduce treptat că ea trebuie să fie Rachel Crisp, iar Dominic este fiul lui Crisp. O'Hara se prezintă că sora lui Kimble și este de acord cu deducția să. Joyce mărturisește faptul că ea niciodată nu
Polițist de grădiniță () [Corola-website/Science/326640_a_327969]
-
Principele, întrucât în atingerea scopurilor sale - în acest caz amoroase - protagonistul procedează calculat și strategic. Întâmplarea cu aer boccacesc, pare a fi avut loc în anul 1504, pe baza aluziilor din prima scenă a primului act. Acțiunea debutează cu o convorbire între Siro si Callimaco. Callimaco dorește să îi mărturisească slugii sale de ce a plecat pe neașteptat din Paris. Callimaco trăise de la vârsta de 10 ani, când muriseră părinții săi, la Paris și a decis după primii zece ani să rămână
Mătrăguna (comedie) () [Corola-website/Science/326681_a_328010]
-
13. "Poemul scurt al lungii mele vieți - 13 Poeme (Duble) de Dragoste", vol. I, plurilingv (în română + 9 limbi); cu vignete de Traian T. Filip; prefață de Constantin Ciopraga; Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2001; 14. "Numărătoare inversă", Biblioteca revistei „Convorbiri literare”, aprilie, 2002; 15. "Din foc și din gheață" (volum selectiv, noua colecție Hyperion), coperta I: Tudor Jebeleanu; foto: Ion Cucu; selecție și postfață de Ovidiu Ghidirmic; Editura Cartea Românească, București, 2003; 16. "Poemul scurt al lungii mele vieți - 13
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
și semioficiale între ambasatorul german în Turcia, Franz von Papen, și alți câțiva oficiali germani cu responsabili politici turci, printre ei aflându-se generalul turc de origine tătară H.E. Erkilet, un susținător al cauzei panturcice. Printre cei care au avut convorbiri cu reprezentanții naziști în Turcia s-au mai numărat generalul Ali Fuad Erdem și Nuri Killigil (Nuri Pașa), fratele lui Enver Pașa. Dacă generalul Erkilet a fost interesat strict de problemele militare, Nuri Pașa le-a oferit germanilor planurile sale
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
Rostock, Germania) este un activist pentru drepturi cetățenești din fosta RDG, de profesie pastor luteran, din 2012 președinte federal al Germaniei. Între anii 1990 și 2000 a deținut funcția de Comisar federal pentru arhivele Stasi. La 19 februarie 2012, în urma convorbirilor dintre partidele CDU, CSU, FDP (aflate la guvernare), precum și SPD și Verzii (aflate în opoziție), a fost declarat drept candidat comun la funcția de președinte (federal) al Germaniei ("Bundespräsident"). Postul de președine federal fusese deținut până la 17 februarie de Christian
Joachim Gauck () [Corola-website/Science/325612_a_326941]
-
de experiența trăită de Louise în Texas, care a făcut-o să fie atât de îngrozită de teama unei arestări, și își exprimă compasiunea pentru situația dificilă în care se află și se angajează să o protejeze. În timpul unei scurte convorbiri telefonice, Slocumb pare să fie cu adevărat preocupat să o ajute pe Louise, dar el nu reușește să o convingă să se predea. Acțiunile lor continuă să scape de sub control pe măsură ce cele două femei traversează întreaga țară, în timp ce Thelma renunță
Thelma și Louise () [Corola-website/Science/325657_a_326986]
-
Cenaclului Literar „Semenicul” din Reșița din 1987, membru în Uniunea Scriitorilor din România Filiala Timișoara. precum și al Cenaclului literar "Nichita Stănescu" al Centrului Cultural MAI. Este prezent, de-a lungul timpului, în revistele literare: "Luceafărul, România Literară, Contrapunct, Dacia Literară, Convorbiri Literare, Poesis, Arca, Orizont, Ramuri, Dunărea de Jos, Contrafort, Confluențe, Interferențe, Vatra, Steaua, Versus, Orient latin, Provincia Corvina, Ateneu, Cafeneaua literară, Nord literar, Poesia, Oglinda literară, Argeș, Reflex, Epigrama, Ag pe rime, Acus", etc... A publicat volumele de poezie: a
Costel Stancu () [Corola-website/Science/325755_a_327084]
-
iubire. Moșierul este un aristocrat care își caută ieșirea din blazare prin lux și rafinament spiritual. Trăiește și el un sentiment complex de paternitate, căruia i-a găsit un paliativ în familia lui moș Costache. Acesta se autocaracterizează într-o convorbire cu Felix astfel: Pivotul romanului; psihologia sa de avar, controlează și conflictul financiar și pe cel erotic, între Felix și Otilia. Acțiunea romanului începe cu prima întâlnire între el și Felix și se termină cu moartea acestuia. Avariția lui mos
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
înfiată și beneficiază doar de o mică parte din banii lui, lăsați în pază lui Pascalopol. Prin acest personaj autorul romanului condamna societatea epocii, care a generat oameni cu asemenea vicii dezumanizante. Baba absolută, aceasta este caracterizată succint într-o convorbire dintre Felix si Weissmann Sora lui moș Costache, aceasta este asemenea lui definită de dorința de a se îmbogăți, mai cu seamă moștenind banii lui. Astfel, aceasta devine autoritară și agresivă în fața slăbiciunii, "ca un comandant de militărie", fără nici un
Enigma Otiliei () [Corola-website/Science/325228_a_326557]
-
anii 1865 - 1866 a apărut la București, sub direcția ei, revista Mama și copilul, oferind un model reușit de pregătire a femeii-mamă și, prin intermediul ei, a celei mai tinere generații post-unioniste, de a face față provocărilor noii epoci (vezi rubricile: convorbiri despre univers, catehism de istorie universală și națională, biografii de oameni celebri, etc.) Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) Sofia Chrisoscoleu născută Cocea (1839 - 1861); dotată cu o inteligență deosebită și un vădit talent de publicistă, se avântă de foarte tânără în mișcarea
Istoria feminismului politic românesc 1815 - 2000 () [Corola-website/Science/325304_a_326633]
-
activitatea publicistică etc. Debutul literar l-a avut, ca elev, cu o povestire, în ziarul „Înainte” (Brăila), anul XIII, nr.3567 din 13 mai 1956; debutul editorial a fost înregistrat în 1978. A colaborat cu articole la multe reviste, precum: Convorbiri literare, Luceafărul, Ex Ponto, Antares, Porto Franco, Limba română etc. Activitatea publicistică s-a concretizat în numeroase cursuri universitare, cărți, articole (publicate și comunicate), ediții de autori. Autorul a publicat următoarele volume (în selecție): Au scris despre lucrările lui diverși
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
și pedagogică a școlilor unde a funcționat, îndrumând, prin cenaclurile literare din aceste licee, tinerele talente. Încordarea sa întru îmblânzirea cuvântului se va reflecta în colaborările la revistele: Amfiteatru, Antares, Argeș, Ardealul literar și artistic, Astra, Ateneu, Axioma, Bucovina, Cadran, Convorbiri literare, Cronica, Familia, Flacăra, Luceafărul, Poesis, PortoFranco, Ramuri, Revista V, România literară, Salonul literar, Steaua, Tomis (debut 1964), Transilvania și Tribuna României (azi Curierul românesc). Dumitru Pricop a fost solicitat de multe ori de către diriguitorii învățământului vrâncean să scrie versuri
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
cu o rezoluție la înregistrarea videoclipurilor de 1080p. Bateria care poate fi încărcată durează circa 10 ore în condiții de utilizare continuă sau două zile în cazul folosirii reduse. Conform Samsung, Galaxy S II este capabil de 9 ore de convorbire neîntreruptă în rețea 3G și 18,3 ore în 2G. Apărut pentru prima dată pe piață în luna mai in anul 2011, telefonul a avut premiera în România, în mod neașteptat, tot în aceeași lună. La acea vreme, industria telefoanelor
Samsung Galaxy S II () [Corola-website/Science/326102_a_327431]
-
a avut Colegiul Național din Iași, unii din elevii săi, precum Nicolae Iorga și Mihail Sadoveanu au devenit personalități marcante ale culturii române. Din anul 1870, Vasile Burlă a devenit membru al Societății literare Junimea și a colaborat la revista "Convorbiri literare". Vasile Burlă a făcut parte din cercul junimiștilor foarte apreciați pentru erudiția sa. În studiul său despre indianiștii români, V. Bănățeanu îl definea pe Burlă nu doar ca un latinist renumit sau foarte bun cunoscător al limbii grecești, ci
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
său despre indianiștii români, V. Bănățeanu îl definea pe Burlă nu doar ca un latinist renumit sau foarte bun cunoscător al limbii grecești, ci și „un strălucit cunoscător al limbii sanskrite”. Articolele sale despre filosofia orientală se regăsesc publicate în "Convorbiri literare". În "Istoria ideilor mele", Alexandru Dimitrie Xenopol își amintește de o „luptă strașnică” între trei filologi de seamă, Vasile Burlă, Bogdan Petriceicu Hasdeu și Alexandru Cihac, cu privire la la etimologia cuvântului rață, eveniment ridiculizat de el într-o poemă eroi-comică
Vasile Burlă () [Corola-website/Science/326114_a_327443]
-
Poni. Din această căsătorie a rezultat o fiică, Margareta Poni (1889-1973), care a devenit profesor universitar la Iași și a îmbrățișat domeniul chimiei anorganice. A început să scrie versuri de timpuriu, debutînd în 1867, la 16 ani în paginile revistei "Convorbiri literare". A colaborat la această publicație în mod permanent pînă în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La "Convorbiri literare" a publicat până în
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
ani în paginile revistei "Convorbiri literare". A colaborat la această publicație în mod permanent pînă în anul 1888. De la anul debutului (1867) și până în 1926 (anul apariției ultimei poezii), a colaborat la peste 35 de reviste românești și străine. La "Convorbiri literare" a publicat până în 1892, colaborând și la alte reviste, precum "Familia", "Columna lui Traian", "Literatorul" și "Viața Românească". Debutul în proză și l-a făcut cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
cu povestirea " Cînd vrea omul", apărută în 1884 în revista "Tribuna" din Sibiu. Povestirile sale sunt scurte schițe „din viața mea”, cu accente moraliste și moralizatoare. Matilda Cugler-Poni a fost una din puținele femei care au făcut carieră literară prin intermediul "Convorbirilor literare", publicând versuri lirice, în care motivul iubirii, al dragostei neîmplinite, este dominant. George Călinescu aprecia că versurile sale sunt scrise, "...în maniera album de domnișoare cu educație de pension, adresându-se unor cititoare sever supravegheate de guvernante". Ele aparțin
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
o cale de la un capăt la altul înainte ca informațiile să poată fi transmise. În cazul telefoniei, intervalul de timp dintre momentul formării numărului și până se aude sunând telefonul poate dura chiar și zece secunde (de exemplu în cazul convorbirilor internaționale). Însă ca o consecință a canalului rezervat, odată ce conexiunea a fost stabilită, singurele întârzieri sunt date de durata de propagare a informației de la un capăt la altul, fără să apară intermitențe sau congestii. În ciuda numelui, „comutația pe circuit virtual
Comutație de circuite () [Corola-website/Science/322550_a_323879]
-
Caracostea. A colaborat la diverse publicații periodice precum "Junimea Literară", "Îndrumarea", "Glasul Bucovinei", "Orion", "Plai", "În Preajma Gândului", "Muncă Literară", "Petrodava", "Tinerimea Română", "Revista Scriitoarelor și Scriitorilor", "Lanuri", "Acțiunea", "Revista Fundațiilor Regale", "Gândirea", "Azi", "Universul Literar", "Dacia Rediviva", "Curentul Literar", "Vremea", "Convorbiri Literare", "Gazeta Bucovinenilor", "Cele Trei Crișuri", "Gazeta Literară", "România Literară", "Tribuna", "Astra", "Ramuri", "Viața Românească", "Steaua", "Forum", "Pagini Bucovinene", etc. Mihaela Mudure, "Revizuire sau Canonizare?", articol "Tribuna", nr.182/2010
Iulian Vesper () [Corola-website/Science/322619_a_323948]
-
Un telefon roșu este o legătură directă folosită între două persoane cu funcții înalte. Beneficiul acestui tip de comunicare este că interlocutorii pot pune în funcțiune un sistem de codare a convorbirilor, prin așa-numitul „secretizor”. În România comunistă, firul roșu era folosit între președinție și Televiziunea Română. Conexiunea directă președinție-televiziune a fost folosită și în timpul guvernărilor PSD. În perioada 1993-1996 s-au purtat negocieri pentru realizarea unor legături telefonice directe secrete între
Telefon roșu () [Corola-website/Science/322774_a_324103]
-
poet) și Mircea Dinescu. A publicat în limba română și un volum de eseuri, Rostirea întreruptă (1985), despre opera lui Ion Bălan. Poeziile și eseurile în limba română a lui au fost publicate în revistele și ziarele Transilvania, Ramuri, Luceafărul, Convorbiri literare, Lumină, Libertatea. Asociația scriitorilor din Voivodina (1980), Asociația scriitorilor din Șerbia (1974), Asociația ziariștilor din Șerbia (2005), Asociația ziariștilor din Voivodina (2010) Deutsche Gesellschaft für phänomenologische Forschung (Trier, Germania), Assotiation internaționale des critiques d’art (Paris, France), Internațional Board
Milan Uzelac () [Corola-website/Science/322239_a_323568]
-
a publicat și sub pseudonimul „Fortunio”), Constantin I. Nottara, Ion Pillat, George Topîrceanu, Camil Petrescu, Benjamin Fundoianu, Eugen Jebeleanu, Mihail Sebastian, dar și A. de Herz, Caton Theodorian, actorul I. Livescu. A apărut, de asemenea, o serie de articole cuprinzând convorbirile lui Mihail Cruceanu, pe teme literare contemporane, cu Ovid Densusianu, Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, Mihail Dragomirescu, Dimitrie Anghel, Corneliu Moldovanu, Simion Mehedinți și alții.
Rampa (revistă) () [Corola-website/Science/322258_a_323587]
-
și va cuprinde 12 piese neimprimate până acum pe niciun material discografic. În 1990, în timpul evenimentelor din Piața Universității publică articole politice în ziarul „Dreptatea” Traduce „Războiul iudaic” de Flavius Iosephus, publicat în foileton, fragmentar, în anul 1991 de revista „Convorbiri literare și critice”. În 1993 finalizează, împreuna cu traducătoarea Alexandra Cipăianu Hendartono lucrarea „Lirica indoneziană: Succint expozeu general asupra Indoneziei și traduceri” (Editura: Polidor, 1993) semnând de asemenea prefața. Realizează traducerea și adaptarea în limba română modernă a capodoperei cantemirene
Horia Stoicanu () [Corola-website/Science/322259_a_323588]
-
după război în "Galații noi". A scos la Galați revista socialistă "Pagini libere", săptămânal literar-științific (apărută la 1 iulie 1908), în care a publicat lucrări originale și traduceri. A colaborat la o serie de publicații: "Înainte" (1904-1905); "Viața nouă" (1907-1908); "Convorbiri critice" (1907); "Viața literară și artistică" (1908); "Pagini libere" (1908); Calendarele "Adevărului" și "Dimineața" (1909-1910); "Floarea albastră" (1912); "Flacăra" (1912, 1915-196); "Viitorul social" (1913); "Universul literar" (1913); Lumina" (1918); "Facla" (1918); "Renașterea" (1918); "Scena" (1918); "Rampa' (1919) , "Neamul românesc", "Neamul
Barbu Nemțeanu () [Corola-website/Science/322306_a_323635]