13,867 matches
-
IV, națiunea ca popor purtător al suveranității. Analiza conținutului petițiilor semnate de Inocențiu Micu-Klein indică faptul că episcopul unit a operat cu două accepțiuni diferite ale termenului de "națiune". K. Hitchins (1987) reperează o tranziție de la semantica lui natio ca elită eclezială înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la semantica lui natio ca elită eclezială înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înspre o înțelegere mai inclusivistă a "națiunii" ca o "comunitate solidară prin origini comune, obiceiuri și religie" (p. 39). Petițiile inițiale adresate de Inocențiu Micu-Klein în mod clar fac parte din paradigma națiune = elită (în cazul specific al românilor transilvăneni, elita eclezială unită). În concepția episcopului blăjean, tributară gândirii politice a timpului, națiunea română nu includea și țăranii, cu atât mai puțin etnicii români din afara arcului carpatic. În timp, însă, Micu- Klein a utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
utilizat din ce în ce mai pregnant o înțelegere populară a termenului de natio, elasticizând astfel categoria restrictivă pentru a cuprinde întreaga "populație plătitoare de biruri" unită printr-o comuniune de obiceiuri, limbaj și credință. Desfacerea populară a națiunii închise în granițele exclusiviste ale elitei sociale își atinge momentul de maximă extensiune în 1744 cu prilejul Sinodului convocat de episcopul uniat în vederea organizării luptei pentru emanciparea românilor transilvăneni. În cadrul acestuia, națiunea română este lărgită pentru a deveni coextensivă cu întreaga românine transilvană. Înainte de plecarea sa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în tentativa lor de "salvare a minimului" ce mai putea fi salvat din beneficiile reformelor iosefine în noua perioadă a restituțiilor inaugurată de moartea împărtatului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
redusă la rolul de utilitate de stat. Înnoirile reformatismului iosefin s-au întipărit și asupra evoluției conștiinței naționale a românilor transilvăneni. Sub efectul politicilor raționaliste, inspirate din luminism, conștiința de sine românească preia o turnură laicizantă (Blaga, 1995, p. 78). Elita românească, unită și neunită, strâng rândurile confesionale în jurul unui front unitar al națiunii române categorie ale cărei granițe se fixează acum pentru a cuprinde românitatea în întregul ei, dincolo de diviziunile confesionale. Această fuzionare a celor două confesiuni în categoria singulară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale independența și unificarea au fost dezvoltate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a membrilor Școlii Ardelene a constituit-o problematica originii romane a poporului român. Fără nicio exagerare se poate afirma "obsesia originară" a cărturarilor ardeleni, această preocupare pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga energie intelectuală. Preluând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre națiune trece, necesarmente, prin vămile memoriei. 1.2. Stat-națiune și educațiune de stat: instituționalizarea identității naționale prin sistemul de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-a realizat prin intermediul sistemului de învățământ, care a permis "naționalizarea" poporului. Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de învățământ Am argumentat că românii și-au construit identitatea națională descoperindu-și imaginativ trecutul. Aceasta a fost în întregime opera elitelor, iar conștiința politică a identității românești a rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-a realizat prin intermediul sistemului de învățământ, care a permis "naționalizarea" poporului. Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rămas localizată la categoria minoritară a acestora. Transferul identității naționale de la elite la mase s-a realizat prin intermediul sistemului de învățământ, care a permis "naționalizarea" poporului. Sistemul educațional, înțeles în sensul unei curele de transmisie între cultura înaltă elaborată de elite și cultura populară a maselor, a jucat un rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rol cardinal în instituționalizarea identității naționale românești și în consolidarea memoriei colective în care identitatea era ancorată. Modelarea conștiinței colective pe calapodul ideii de Națiune nu se putea realiza în lipsa unei infrastructuri educaționale prin care noile concepții identitare elaborate de elite să fie difuzate în corpul social. Tocmai de aceea, examinarea evoluției ideii naționale (și a memoriei colective în trena sa) nu poate fi disociată de instituirea învățământului public de masă. Sistemul educațional este parte constitutivă din "aparatul ideologic statal" (Althusser
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
I. Illich (1971) de "de-școlarizare a societății" (deschooling society) aparține cu certitudine filonului de gândire utopică. Școala, ca o componentă fundamentală în infrastructura instituțională a statului modern, reprezintă cureaua de transmisie ce asigură transferul consensului asupra valorilor fixat de elitele politice și intelectuale către păturile inferioare ale societății. Manualul școlar, în special cel de istorie națională, este vehiculul prin intermediul căruia se realizează "pedagogia neamului". Educația publică de masă a fost agentul de naționalizare prin care s-a operat instituționalizarea identității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rândul acestor comunități interpretative. Ca regulă generală, în privința conținutului informativ și ideologic pe care îl întrupează, manualele se plasează întotdeauna în trena frontului în continuă experimentare reprezentat de avangarda intelectuală. Departe de a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoria colectivă) instituită prin mijlocirea literaturii didactice în conștiința istorică a elevilor. 3.1.3. Concepția despre naționalitate Am urmărit, mai devreme, procesul de metamorfozare succesivă a conceptului de "națiune" în gândirea Școlii Ardelene, de la înțelegerea juridică a națiunii ca elită privilegiată, la elasticizarea granițelor conceptului pentru a cuprinde întregul popor, urmând a căpăta, într-o ultimă mutație semantică, valențe naționaliste, în sensul revendicării unității politice a tuturor etnicilor români. Această ultimă înțelegere a națiunii s-a concretizat parțial, după cum se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și politice care au dus la disoluția regimurilor fanariote (Cornea, 1973, pp. 465-466). Răscoala condusă de Tudor Vladimirescu poate fi luată ca punctul de cotitură care marchează apariția noii înțelegeri a națiunii ca popor, deși vechiul sens al națiunii ca elită privilegiată și-a prelungit un timp cariera semantică și după acest moment. Ulterior momentului Școlii Ardelene, al cărui cel mai longeviv membru (Petru Maior) s-a stins în 1821, sfera de cuprindere a categoriei de națiune își va amplifica raza
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au aliat cu conservatorii în ceea ce a rămas în conștiința colectivă sub numele de "monstruoasa coaliție" care l-a forțat pe Cuza să abdice și să părăsească țara în 1866. Împlinindu-se voința populară exprimată în divanurile ad-hoc din 1857, elita politică românească a oferit tronul țării lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, ca soluție de rezervă după refuzul lui Filip de Flandra, primul ofertat în acest sens. Carol continuă procesul de modernizare inițiat de Cuza, într-un ritm mai puțin imperios, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz Josef în 1892, rămas fără efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din 1907 ultima jacquerie europeană
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbarea dramatică de susținere a aplicării legii din 1864, care a trecut abrupt, în funcție de culoarea guvernului, "de la construcție instituțională frenetică la retragerea subită a finanțării" (p. 148). Un episod remarcabil merită evocat pentru a depicta calea politică ezitantă adoptată de elita guvernamentală cu privire la educația publică. Legea instrucțiunii din 1864 prevedea înființarea de școli "în fiecare comună rurală". Pentru a escamota această prevedere fără a o și viola în mod fățiș, conservatorii aflați la guvernare au recurs la un artificiu legislativ ingenios
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Române"! Principalul criteriu de incluziune/excluziune pare a fi etnia clasei conducătoare. Criteriul teritorial, căruia i s-a conferit atât de multă semnificație în chestiunea disputată a continuității daco-romane după retragerea aureliană din 271 e.n., este detronat de criteriul etniei elitei politice. Istoria românilor devine astfel o istorie etno-politică. Istoria politică a Transilvaniei, atât de intim asociată de nomenclatura conducătorilor de etnie maghiară, a fost trecută în umbră. Însă nu se poate trece cu vederea faptul că acest criteriu nu este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că acest criteriu nu este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1939, p. 212), acest fapt nu îi împiedică pe autorii de manuale să investească retrospectiv anul 1600 ca punct cardinal al istoriei românilor. De asemenea, demnă de remarcat este tendința regățeană a istoriografiei naționale, i.e., scrierea unei istorii etno-politice a elitei conducătoare, ceea ce face ca istoria Transilvaniei să fie puternic marginalizată datorită faptului că a fost condusă de domni de origine etnică non-română. Originea. În secțiunea antecedentă am arătat cum, pe parcursul jumătății de secol cuprinsă între cele două uniri (1859-1918), chestiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este perfect rezonantă cu teza românității duale pe care Nae Ionescu o va explicita în 1932. Pentru directorul de conștiință al generației '27, Samuil Micu, datorită apartenenței sale confesionale, poate fi "bun român", dar niciodată "român" pur și simplu. Trădarea elitelor ecleziale s-a repercutat negativ asupra unității românilor ardeleni, până atunci organizați în propria lor biserică națională (ortodoxă), ducând la o schismă a românității: "Un alt rău a ieșit acum din această unire cu Papa: desbinarea Românilor în două tabere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care trăiesc și astăzi urmașii lor. Noi suntem de aici" în timp ce toți vecinii noștri au venit mult mai tâziu în țările pe care le ocupă acuma. Dar nu-i numai vechimea. Dacii sau Geții au fost și un popor de elită al antichității. [...] Suntem apoi cel mai vechiu popor creștin din sud-estul european. Toți vecinii noștri, dar absolut toți, au fost creștinați mult în urma noastră. Suntem, în sfârșit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Comunist Român [PCR] în octombrie 1945) a încorporat Partidul Social Democrat (PSD), structura rezultantă în urma fuziunii purtând numele de Partidul Muncitoresc Român (PMR) devenit partidul unic în statul român. Partidele rivale au fost lichidate instituțional prin instituirea sistemului monopartit. În timp ce elita partidelor tradiționale protagoniștii umani ai acestora a fost eliminată în urma campaniei de arestări, mulți dintre reprezentanții marcanți ai ei, precum Iuliu Maniu sau Ion Mihalache, sfârșind în carcerele gulagului românesc. Sistemul concentraționar elaborat de regimul socialist a îngropat, la propriu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]