14,025 matches
-
Irina Sarbu este astăzi un artist recunoscut de critică de specialitate și îndrăgit de marele public. Carieră tinerei interprete se construiește ascendent de la un concert la altul, repertoriul se diversifica și se îmbogățește. Calitatea vocii, timbrul special și inconfundabil, bogăția imaginației de improvizație, performanța în acrobație vocală au impus-o definitiv printre cei mai buni vocaliști români de jazz. A concertat atât în țară, cât și în străinătate - la New York, Washington, Paris, Atena, Madrid, Viena, Veneția, Bruxelles, Praga, Lisabona, Stockholm, Ierusalim
Eveniment special pentru 8 martie: poezie și muzică. Intrare liberă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101350_a_102642]
-
Ceva deosebit - de la modă la telefoane Dând frâu liber imaginației și ținând cont de preferințele utilizatorilor, de dorință acestora de a fi diferiți și de faptul că smartphone-urile reprezintă acum atât un accesoriu în modă cât și un asistent personal, echipa de design HTC a folosit o procedură de vopsire
HTC a lansat Desire 530, 630 și 825 () [Corola-website/Journalistic/101390_a_102682]
-
a se înduioșa, «de viteza morții noastre comune.» Etalând un inventar sărac al întâmplărilor și lucrurilor ce se repetă absurd, poetul deplânge proliferarea nemișcării, sufocarea sălbăticiei, stingerea cruzimii și a simțirii atroce care făceau posibil spectacolul ființei. Tocirea spiritului, sărăcirea imaginației, sentimentul nimicniciei, al inutilității ia forme dramatic-interogative. Tonul duios-elegiac al Duminicii de ianuarie se răsfrânge asupra crizei prin care trece ființa în pragul senectuții: „Ehei nu mai înveți până-i lume să vorbești/ după patruzeci de ani nu te mai
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
de puterea iubirii. Această lumină este condusă de o putere dominantă ("quwwa ʻarriyya") care se manifestă precum un cântec de tobă dublă și de trompetă, care de cele mai multe ori îl sperie pe începător sau îi afectează intens înțelegerea ("tafakkur") și imaginația ("taḫayyul"). Următoarea treaptă este aceia a apropierii de Dumnezeu ("sakīna"), totul culminând cu întâlnirea cu slava divină ("ʼšrăq"). După cucerirea mongolă în secolul XIII, pe ruinele fostelor școli filosofice au apărut case de derviși. Yves Thoraval semnalează continuitatea fundamentelor suhrawardiene
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
Patty și cu fiul Tommy care era foarte slăbit. În interiorul barăcii familiei Breen, ocupanții se găseau în condiții destul de bune, dar despre condițiile familiei Murphy, mai târziu scriitorul George Stewart relata: „nu se puteau descrie, depășeau limita oricărei descrieri și imaginații”. Levinah Murphy, care avea grijă de fiul său de opt ani și de copiii familiilor Eddy și Foster, își pierduse mințile și era pe jumătate oarbă; copiii erau nespălați și slăbiți. Lewis Keseberg era imobilizat din cauza unei răni la un
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
sute de mii de persoane, a servit ca bază pentru numeroase lucrări de istorie, ficțiune, teatru și film. După Stewart, atenția acordată expediției a fost posibilă datorită credibilității povestirilor și deoarece chiar dacă „canibalismul poate fi considerat un episod minor, în imaginația populară expediția este cunoscută în principal datorită acestui fapt, pentru că se tratează de un "tabu" care atrage cu aceeași forță cu care este găsit respingător.” Faptul de atractivitate cel mai semnificativ în conformitate cu Johnson, care a scris în 1996, este că
Expediția Donner () [Corola-website/Science/331237_a_332566]
-
lui Titu Maiorescu, este de a crea o iluzie cât mai intensă cu privire la realitatea vieții. Operele literare trebuiau să se inspire din viața reală și să prezinte întâmplări posibile, iar în opinia sa scriitorului nu-i era suficientă doar o imaginație debordantă precum cea a lui Alex. Dumas și un stil literar asemănător cu cel al lui Flaubert pentru a crea un roman modern, îi scria acestuia din nou la 6 octombrie 1890 de la Orvieto. Scrierile sale creează o iluzie a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
de poezie și realism. Scriitorul a intuit sufletul feminin în câteva figuri memorabile, reprezentându-l cu delicatețe și pasiune în „nuanțe măsurate, ușor perceptibile”. Spre deosebire de ceilalți romancieri români din perioada sa, Duiliu Zamfirescu impune o tipologie feminină mai apropiată de imaginație decât de realitate, situându-se într-o descendență tolstoiană. Sașa Comăneșteanu era considerată de Garabet Ibrăileanu drept „unul din tipurile cele mai ideale de feminitate din toate literaturile”. Personajul este înfățișat trăind și iubind, potrivit procedeelor artistice folosite de Tolstoi
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
el cunoscând, pesemne, atât opera lui Albrecht Dürer, cât și pe cea a lui Michael Pacher. În 1511, întreprinde o călătorie de studii pe firul Dunării, până în Austria, natura și sălbăticia priveliștilor alpine exercitând o puternică și perenă înrâurire asupra imaginației sale artistice. Este verosimil să‑l fi întâlnit cu acest prilej, la Passau, pe Wolf Huber, și să fi văzut, la Sankt Wolfgang, celebrul retablu gotic al lui Pacher. În 1526 este numit arhitect oficial al Regensburgului; în același an
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
americane, iar poetul din sonetul lui Poe explorează în consecință ciocnirea inevitabilă dintre perspectivele romantice asupra vieții și lipsa de chibzuință a industrializării. Poetul din sonetul lui Poe este îngrijorat și respinge dogmatismul științific pentru că îl consideră prea lipsit de imaginație si stagnant. Pentru el, știința este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-a paralizat distrugător imaginația cu „realități plictisitoare”. În critica sa adusă științei, el face aluzie la personaje din mitologiile greacă și romană
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
industrializării. Poetul din sonetul lui Poe este îngrijorat și respinge dogmatismul științific pentru că îl consideră prea lipsit de imaginație si stagnant. Pentru el, știința este un prădător sau, ca un vultur, un mâncător de hoituri și i-a paralizat distrugător imaginația cu „realități plictisitoare”. În critica sa adusă științei, el face aluzie la personaje din mitologiile greacă și romană, cum ar fi driadele, nimfele naiade și Diana, zeița romană a vânătorii, descriind exilul lor forțat ca o dovadă că omenirea este
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
poate doar poetiza lumescul. În plus, utilizarea unei forme rigide de sonet poate, de asemenea, indica faptul că poezia nu are o formă liberă așa cum poetul o caracterizează sau, alternativ, ar putea sugera că unele constrângeri nu indică neapărat distrugerea imaginației. Poemul a fost publicat pentru prima dată în volumul "Al Aaraaf, Tamerlane, and Minor Poems" (1829). La mijlocul lui noiembrie 1829, Poe s-a înțeles cu firma Hatch și Dunning din Baltimore să-i publice cel de-al doilea volum de
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
autobiografice ale poemului au fost, de asemenea, folosite pentru a sprijini teoria că Virginia și Poe nu și-au consumat căsătoria și că „Annabel Lee” era „fecioară”. Unii critici, inclusiv T.O. Mabbott, credeau că Annabel Lee era doar produsul imaginației sumbre a lui Poe și că Annabel Lee nu a fost o persoană reală. O iubită din copilărie a lui Poe pe nume Sarah Elmira Royster credea că poetul a scris poemul în timp ce se gândea la ea și că însuși
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
de literatură tratează evenimente istorice, politice, geografice sau sociale. Este foarte important de observat distincția dintre riḥla literară și riḥla științifică. Prima și-a făcut debutul în literatură în secolul al XVII-lea iar autorul acesteia recurge la invenție și imaginație. Acesta caută să păcălească cititorul în a crede că este adevărat tot ce el scrie, își ia libertatea să inventeze povestiri. Al doilea gen literar conține idei istorice, geografice, cât și cunoștințe științifice, realitatea, obiectivitatea și diversitatea domeniilor științifice. De
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
seria Grand Theft Auto, a început dezvoltarea de Manhunt în 2000, construirea jocul cu motorul RenderWare care a fost folosit pentru Grand Theft Auto titluri. [14] În septembrie 2003, GamesMaster publicat un preview al Manhunt, comentând "[Rockstar North are] fragmentat imaginația să să se răsucească în continuare modul în care jocurile sunt făcute în viitor și oferă o cizelat, nu-scuze asalt pe standardele de jocuri. [...] posedă o deformat subtilitate că realitatea joc întrebări ... Se creează o experiență stearpa, dur, violent și
Manhunt (joc video) () [Corola-website/Science/334248_a_335577]
-
sunete asemănătoare cu ticăielile ceasului. Henry David Thoreau a sugerat în 1838 că gândacii scot sunete asemănătoare cu cele ale bătăii inimii. Bătaia ar putea să fie chiar sunetul inimii naratorului. Altfel, dacă bătaia este într-adevăr un produs al imaginației naratorului, imaginația necontrolată este cea care-l duce la propria sa distrugere. Relația dintre bătrân și narator este ambiguă. Numele lor, ocupațiile și locurile lor de reședință nu sunt menționate în contrast cu atenția strictă la detalii a intrigii. Naratorul poate fi
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
cu ticăielile ceasului. Henry David Thoreau a sugerat în 1838 că gândacii scot sunete asemănătoare cu cele ale bătăii inimii. Bătaia ar putea să fie chiar sunetul inimii naratorului. Altfel, dacă bătaia este într-adevăr un produs al imaginației naratorului, imaginația necontrolată este cea care-l duce la propria sa distrugere. Relația dintre bătrân și narator este ambiguă. Numele lor, ocupațiile și locurile lor de reședință nu sunt menționate în contrast cu atenția strictă la detalii a intrigii. Naratorul poate fi un slujitor
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
ultima noapte, penetrând vălul secretului. Cu toate acestea, punctul central al povestirii este planul pervers de a comite crima perfectă. Richard Wilbur a sugerat că povestirea este o reprezentare alegorică a poemului „Sonet - Către știință”, care descrie o confruntare între imaginație și știință. În „Inima care-și spune taina”, bătrânul poate reprezenta astfel mintea științifică și rațională, în timp ce naratorul ar reprezenta imaginația .
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
Wilbur a sugerat că povestirea este o reprezentare alegorică a poemului „Sonet - Către știință”, care descrie o confruntare între imaginație și știință. În „Inima care-și spune taina”, bătrânul poate reprezenta astfel mintea științifică și rațională, în timp ce naratorul ar reprezenta imaginația .
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
de poziție a astrelor sunt făcute cu o exactitate care te convinge, care te cucerește. Îl urmărești pe Hans Pfaall în călătoria sa atât de verosimilă, așa cum astăzi am urmări pe cosmonauți prin radio sau televizor. Edgar Poe reunește o imaginație aproape fără limite cu o putere de observație, cu o acuitate analitică rar întâlnite”".
Hans Pfaall () [Corola-website/Science/334341_a_335670]
-
mult și ninge (ca în romanul "Primii oameni în Lună" (1901) al lui H. G. Wells), zăpada topindu-se odată cu apariția Soarelui. Pe parcursul călătoriei spațiale călătorul în Lună rememorează legendele populare legate de geneza, forma și denumirea astrelor, relevând geniul popular, imaginația și fantezia bogată a poporului. Se simte tendința autorului de a crea o opoziție între mediul rural pur și mediul citadin imoral, sub influența ideilor sămănătoriste. Este edificator în acest sens un citat privind evoluția astronomiei: "„Astronomia, deci, pe care
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
bine scrisă” și accesibilă a faptelor științifice, denumindu-l un „roman astronomic”. Romanul a fost primit cu recenzii elogioase. Astfel, într-un articol publicat în "Revista științifică „V. Adamachi”" (nr. 4, noi. 1914, pp. 249—250), I. Simionescu a lăudat imaginația autorului, afirmând că romanul se citește ușor din acest motiv și pune întrebări științifice care-i determină pe cititori să caute o carte de astronomie pentru a verifica ce este adevăr și ce este închipuire și „să privească spre cerul
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
magic se întâmplă: Alan, Cassie și Miranda sunt fugăriți de o bandă de troli monstruoși de care scapă momentan îmbarcându-se pe o corabie misterioasă denumită "Unicorn", corabie condusă de piticul Malachi ajutat de elful Sebastian. Cu toții ajung în lumea imaginație, pe Insula Zânelor, unde află că există o profeție care spune că Alan și fetele sale trebuie să salveze lumea de invazia trolilor cu ajutorul unui dragon. Aceștia pleacă în căutarea dragonului fiind urmăriți de troli. De-a lungul călătoriei ajung
Călătorie în lumea legendelor () [Corola-website/Science/335348_a_336677]
-
o viață aventuroasă (el însuși și-a creat un mit de derbedeu, vedeți mai jos cap. Legenda villoniană), devenită celebră și sursă de inspirație pentru artiști, scriitori și muzicieni până în zilele noastre. Lipsa de date biografice precise a făcut loc imaginației romantice. Unul dintre principalii biografi al lui Villon, specialistul în istoria evului mediu francez Jean Favier - profesor emeritus la Sorbona, director general al Arhivelor Franței și președintele Bibliotecii naționale franceze - i-a publicat în 1982 o voluminoasă biografie în care
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
populat de amentzutli. Rămas în capitala Nalenyrului, Moriande, Qiro imaginează un nou continent, Anturasixan, menit să fie refugiul nepoatei sale, Nirati. Aceasta este asasinată, iar spiritul ei se refugiază în Anturasixan, pe care Qiro - devenit cartograf Mistic - îl trece din imaginația sa în lumea reală. Qiro îi oferă Anturasixanul prințului Nelesquin, ca bază pentru invazia planificată de acesta în cele Nouă Principate, pe care vrea să le reunească sub conducerea sa. În Principate, tot mai multe spirite ale războinicilor Mistici din
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]