15,061 matches
-
Susleni este o localitate-centru de comună din raionul Orhei, Republica Moldova. În localitate activează liceul teoretic „Vasile Lupu” (fosta școală medie nr. 1), gimnaziul (fosta școală medie nr. 2) și o grădiniță. Comuna are două biserici, datând din 1898: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (din jos, hram 15/28 august), unde este paroh Protoiereul Neonil Cocu și biserica „Minunea din Colose a Arhanghelului Mihail” (din sus, hramul pe 6/19 septembrie), unde este paroh părintele Octavian Cocu. Spre deosebire de alte localități orheiene ca, spre
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
Balașa Serghev. Fiind văduvă avea o singură fiică Elena care s-a căsătorit cu dvornicul Manolache Calmațchi. În anul 1826 au hotărit să construiască o nouă biserică din piatră care în anul 1828 a fost sfințită sub denumirea de "„Adormirea Maicii Domnului”" în prezent ea poartă denumirea de „Sfînta Treime”. În partea de nord a satului Bodești au apărut două cătune prin anul 1748, cătunul Harbuțcani și o așezare de oameni liberi Răzeși, care făceau parte din oastea domnitorului Moldovei - Nicolae
Pohoarna, Șoldănești () [Corola-website/Science/305215_a_306544]
-
100 km. Această Sfântă Biserică este construită prin activitatea întregului sat Obilenii Vechi și a bunilor făcători de bine ai multor sate de prin apropiere. Sfânta biserică este construită din piatră în formă de cruce în cinstea cinstitului Acoperământ al Maicii Domnului. La construcția bisericii s-au arătat cei mai activi ctitori: Vasile Andros, Petru Țîrdea, jertfind pentru construcția sfintei biserici cîte 30 000 mii lei, fiecare din ei încurajând consătenii prin propriul lor exemplu și prin munca cot la cot
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
de 782 suflete, țărani români, o școala elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt cu hramul Sfinții drepții Părinți Ioachim și Ana. Din 10 iunie 2004 în orașul Sîngeră a început să funcționeze un post de radio prin eter 96,2 MHz
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
pe ambele maluri ale acestui rîu, poartă același nume; Pogănești. Cu toate acestea izvoarele menționează că Pogăneștii din Republica Moldova este atestat la 5 decembrie 1625. Deja în în 1801 s-a edificat în piatră la Pogănești biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot această sursă menționează că satul Pogănești a fost întemeiat de proprietara moșiei Maria De Roma din coloniștii aduși de ea pentru lucrări, însă în afară de aceasta aici mai existau și alți săteni așezați în localitate de pe la finele veacului XVIII
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
un număr de astfel de păsări. Denumirea Socola ar proveni de la cuvântul slav "socol" care înseamnă "șoim". La mijlocul secolului al XVI-lea, după tradiția locală și unele documente vechi, domnitorul moldovean Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) a întemeiat o mănăstire de maici pe locul unui schit de călugărițe, ce ar fi existat cu mult înainte, în codrul din marginea sudică a orașului Iași Cel mai vechi document în care se vorbește de această mănăstire este un hrisov din 12 aprilie 1583 al
Socola, Iași () [Corola-website/Science/306055_a_307384]
-
a Ungariei", sărbătorit la data de 17 noiembrie. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Austriecii au desființat mănăstirea de maici de la Ițcani, confiscând pământurile mănăstirești în beneficiul Fondului Religionar Greco-Ortodox. Primii coloniști germani au sosit aici la Ițcanii Noi la 4 iulie 1788. Atunci au venit opt familii, urmate la scurtă vreme de alte zece. Aceste familii proveneau în majoritate
Biserica Sfânta Elisabeta din Ițcani () [Corola-website/Science/306103_a_307432]
-
fapt întregul altar așa cum se poate vedea în continuare. În imaginile de mai jos (detalii de interior) se poate vedea cum din locul părăginit de odinioară, s-a ridicat o biserică de toată frumusețea. Altarul frumos împodobit cu icoane ale Maici Domnului, Hristos, Sfinții Damaschin și Varvară , Sf Petru în casa lui Simion tăbăcarul ș.a.m.d. Partea de vest a bisericii este limitată de portul Jaffa cu o priveliște fermecătoare la marea Mediterana. În curtea interioară sunt intrări lăturalnice care
Biserica Ortodoxă Greco-Română din Jaffa () [Corola-website/Science/306119_a_307448]
-
din lemn s-a prăbușit la cutremurul din 1838. Biserica mare a fost reconstruită de Sfântul Calinic, pe când era stareț la Mănăstirea Cernica, în 1846, în timp ce biserica din cimitir fusese ridicată tot de el la 1834. La această mănăstire de maici s-a călugărit spre sfârșitul vieții mama Sfântului Calinic, Floarea, devenită schimonahia Filoteia. În plan spiritual, Mănăstirea Pasărea este sora geamană a Mânăstirii Cernica, nu doar pentru că au același sfânt ctitor, ci și după tipicul Sfântului Sava, după care se
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
plan spiritual, Mănăstirea Pasărea este sora geamană a Mânăstirii Cernica, nu doar pentru că au același sfânt ctitor, ci și după tipicul Sfântului Sava, după care se conduc amândouă mânăstirile. Mănăstirea are ca hram "Sfânta Treime" la biserica mare și "Adormirea Maicii Domnului" la biserica din cimitir și se poate lăuda cu o bogată colecție de artă veche bisericească: icoane, ceramică, broderii, precum și mulaje în ghips aparținând sculptorului G. D. Anghel - cel care a realizat statuia lui Mihai Eminescu din fața Ateneului Roman
Mănăstirea Pasărea () [Corola-website/Science/306131_a_307460]
-
construită în secolul al XIX-lea pe locul unde a existat anterior o biserică mai veche, din bârne. Biserica lipovenească se află pe Splai Bahlui nr. 4, pe malul stâng al râului Bahlui, în apropiere de Podu Roș. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În această listă nu se specifică care este confesiunea bisericii și este trecut anul 1830 ca an al construcției. Primii
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
lipovenii locuiau pe malul Bahluiului, la vale de Curtea Domnească. Comunitatea rușilor staroveri (cunoscuți sub denumirea de lipoveni) din orașul Iași, capitala Principatului Moldovei la acea vreme, și-a construit în anul 1780 o biserică din bârne cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, pe malul drept al râului Bahlui, chiar pe locul unde se găsește actualul locaș de închinăciune. În decursul timpului, biserica s-a deteriorat și a fost refăcută din cărămidă la anul 1830, dar turnul și clopotnița au rămas tot
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
Arhangheli Mihail și Gavril” din Cajvana, acoperită cu tablă provenită din Ucraina, care a costat 250.000 lei). În Evul Mediu, Biserica „Sf. Trei Ierarhi” din Iași a avut dantelăria exterioară suflată cu aur de sus până jos. Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din municipiul Iași (jud. Iași) funcționează și în prezent având ca preot paroh pe Vasile Hușleag. Comunitatea lipovenească din Iași număra în anul 2009 aproximativ 300 de persoane. Hramul bisericii se serbează de Sf. Maria, la 15/28 august
Biserica lipovenească din Iași () [Corola-website/Science/306262_a_307591]
-
în schimb chivotul de mormânt al ctitorului mănăstirii, hatmanul Luca Arbore, ucis din porunca lui Ștefăniță Vodă în anul 1523. Situat în pronaos, chivotul este considerat cel mai valoros însemn funerar de stil gotic din Bucovina. Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului a Mănăstirii Humor din Humor a fost ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiag și pictată în 1535 de echipa meșterului Toma („Toma de la Humor”). Caracteristic pentru acest monument este pridvorul cu două arcade frânte și pictura murală a
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
să-i aducă în Austria, la Fântâna Albă. Din delegație făceau parte doi călugări: Alimpie Miloradov și Pavel Velikodvorski. Acești doi călugări vor trece prin localitatea populată și astăzi de Staroveri - Sarichioi (jud. Tulcea)- și rugându-se lui Dumnezeu și Maicii Domnului și-au continuat drumul. Ajungând la Constantinopol și făcând popas acolo vor afla de un arhiereu fără scaun. Acesta nu va fi nimeni altul decât I.P.S. Mitropolit al Bosniei, viitorul întâistătător al Ierarhiei de la Fântâna Albă. Neavând catedră, el
Ambrosie Popovici () [Corola-website/Science/304792_a_306121]
-
Angels” („Apocalipsa”), „The tale of ” („Babă Novak”), „Bounty Mân” („Hăituit”), „Suddenly” („To my brothers...”). Inițial, în faza de concepere, pe album era proiectată apariția unei piese sârbești („Javore” - "„un cântec vechi, din copilăria mea, pe care l-am auzit de la maică-mea. Piesă va fi cântată în românește, dar, dacă mă «enervez», o sa alternez sârbește cu românește”" - Nicu Covaci), unele melodii aveau un alt titlu („De dimineață” va deveni ulterior „Zori de zi”, iar „Suddenly” - „To my brothers...”), iar altele au
Baba Novak () [Corola-website/Science/305575_a_306904]
-
se rezolvau "la mica înțelegere" sau prin forță, cîteodată se invocau legi ale pămîntului și obiceiuri. Orașul s-a dezvoltat, au apărut multe clădiri, biserici și ateliere. În această perioadă (1750 - 1756) a fost ridicată și Biserica Madona Dudu, (catedrala Maicii Domnului), care este un adevărat loc de pelerinaj. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care -spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au apărut multe clădiri, biserici și ateliere. În această perioadă (1750 - 1756) a fost ridicată și Biserica Madona Dudu, (catedrala Maicii Domnului), care este un adevărat loc de pelerinaj. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care -spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Domnitorii Țării Românești au trimis, de cîteva ori, caimacani, pentru a aduce sub ascultare regiunea dar aceștia erau imediat alungați
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în acest scop. Monarhul a aprobat cererea înaltului ierarh. El a trimis scrisoarea pastorală (circulara nr. 980 din 1 decembrie 1857) în acel an, înainte de Crăciun, menționând că ""[...] avem lipsă neîncunjurată de o biserică episcopească la Sibiiu, care să fie maica tuturor bisericilor din eparhia noastră [...] să alergați cu ajutorul vostru [...] să dați spre acest sfârșit din cele ce aveți și cu ce v-a miluit Dumnezeu, luând pilda de la văduva cea săracă [...] toate spre binele lor și spre bucuria noastră a
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
lipsea armonia culorilor, iar cupola părea prea greoaie. Membrii juriului au propus pictarea întregului interior, sticla de la fereastră să fie colorată sau pictată, dar această acțiune a fost oprită din lipsă de bani. Academicianul Virgil Vătășianu a apreciat că figura Maicii Domnului din cupolă reprezintă „culmea artistică pe care a atins-o Smigelschi în catedrala din Sibiu.” Întreaga lucrare a catedralei cuprindea de fapt și întreg interiorul, executarea lor fiind întreruptă din cauza lipsei mijloacelor financiare. În această situație, s-a apelat
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]
-
i-a zis: ,Cel mai dureros pentru mine este, Socrate, când știu că ai fost condamnat la moarte pe nedrept.” Xenofon, un împătimit de agricultură, îl face pe Socrate să rostească unui dintre cele mai înălțătoare elogii aduse muncii câmpului: „maica și educatoarea artelor". Pasajul a fost reprodus de Cicero în latinește în "Cato Major" sau "Despre bătrânețe", prelucrat de Vergilius în "Georgice", reluat de Columella, de Pliniu cel Bătrîn ș.a. Concordanța dintre vorbe și fapte este mai apăsată la Xenofon
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
Sihastrul Tărcuța" - Este mănăstire de călugărițe. Complexul construit din lemn este înființat în anul 2000, fiind situat la aproximativ 25 km de comuna Tarcău pe valea Tărcuței (afluent de stânga al râului Tarcău). Are hramurile Sf. Daniil Sihastrul și Acoperământul Maicii Domnului. Accesul se face pe un drum forestier. "Mănăstirea Sihăstria Tarcăului" - Este mănăstire de călugări. Situată pe valea Tarcăului, are o biserică cu hramul Duminica Tuturor Sfinților din lemn de frasin pe o fundație de piatră, ce a fost construită
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
dovezi din sec. IV-III î.e.n., iar numele anticului Arrubium este legat de trecerea pe aici a celților. Pentru turiști, un interes aparte îl reprezintă ruinele cetății, hanul vechi construit la sfarsitul sec.XVI, geamia din sec.XVIII și Mănăstirea de maici. La Cerna se pot vedea Casă Memoriala a lui “Panait Cerna” și Rezervatia arheologică Troesmis sec. III i. Ch. și monumentele funerare din epoca română și romano-bizantină. La Garvăn se găsesc Ruinele cetății Dinogeția și au unei bisericuțe romano-bizantine.În
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
locul unde este construită Mănăstirea Glavacioc, în timpul lui Mircea cel Bătrîn, un cioban a găsit într-o peșteră o icoană făcătoare de minuni, ce poartă chipul Fecioarei Maria. Atunci, voievodul a decis construirea acestui lăcaș sfînt. La icoana cu chipul Maicii Domnului s-a închinat și s-a rugat și Vlad Țepeș ori Vlad Dracul, să câștige bătăliile cu dușmanii românilor. Acea icoană a fost luată la un moment dat de niște călugări și dusă la Mănăstirea Curtea de Argeș. A doua zi
Mănăstirea Glavacioc () [Corola-website/Science/306351_a_307680]
-
de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe teritoriul Ucrainei. Ctitorită de părintele paroh Grigore Lutai, după planurile arhitectului Dorel Cordoș, Mănăstirea Săpânța Peri a primit, din anul 2005, o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție începute anterior. Biserica în stil maramureșean a mănăstirii a fost placată, inițial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de șapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur. Construcția
Mănăstirea Săpânța-Peri () [Corola-website/Science/306358_a_307687]