14,398 matches
-
min sau frecvență respiratorie > 20/min sau PaCO2 < 32 mm Hg sau leucocite > 12000 sau < 4000/mm 3 sau mai mult de 10% forme tinere (imature). Sensibilitatea - Gradul 1 - fără pierderea sensibilității protective la piciorul afectat. - Gradul 2 - sensibilitatea protectivă pierdută. Evaluarea se face sau cu monofilamentul de 10g (lipsa sensibilității în două puncte din trei pe fața plantară) sau cu diapazonul calibrat sau biotesiometul ( > 25V). Într-un articol recent din seria „clinical practice” din New England Journal of Medicine (109
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
proclamă "Conducătorul statului". În conflictul cu Horia Sima și Mișcarea legionară Antonescu dobândește sprijinul lui Hitler promițându-i participarea României la războiul antisovietic. În 1941, ca aliat al Germaniei, România declară război Uniunii Sovietice, sub pretextul de recuperare a teritoriilor pierdute. România intră în război de partea Germaniei și invadează URSS-ul, reușind să elibereze Basarabia în vara anului 1941. În pofida poziției liderilor politici Iuliu Maniu, Brătianu și a unora dintre generali, de a se opri la fostele frontiere românești, și
România Mare () [Corola-website/Science/296622_a_297951]
-
al ideologiei naziste era naționalismul de tip agresiv, care se răspândise ca urmare a condițiilor specifice din Germania ultimilor ani. În opinia multor germani ca și a lui Hitler, Armistițiul din 1918 și Tratatul de la Versailles trebuiau reconsiderate, iar teritoriile pierdute trebuiau retrocedate Germaniei. Dar naționalismul lui Hitler cerea ceva mai mult decât simpla restabilire a frontierelor din 1914. El dorea crearea unui „Reich” care să-i cuprindă pe toți acei membrii ai poporului german ce trăiau dincolo de frontierele Germaniei: germanii
Județul Arad () [Corola-website/Science/296648_a_297977]
-
unui stat centralizat totalitarist. Industria a fost revitalizată prin producția masivă de armament, de fapt, interzisă Germaniei după pierderea Primului Război Mondial. În 1935 Germania a redobândit controlul asupra ținutului istoric Saar, iar în 1936 controlul militar al ținutului Rin, amândouă fiind pierdute în urma Tratatului de la Versailles. Susținând, în paralel, campania agresivă a dezvoltării masive a producției de armament, politica externă a Germaniei a devenit mai agresivă și expansionistă, împingând, voit, omenirea spre Al Doilea Război Mondial. În 1938 și 1939, Austria și
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
Regele Mihai l-a destituit și l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaților. Participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial s-a caracterizat, așadar, prin două campanii: cea din est pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, pierdută, și cea din vest pentru eliberarea Transilvaniei, câștigată. La încheierea războiului, pe planul diplomatic, doar participarea de partea Axei a fost luată la socoteală și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dușman învins. Până în 1938
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
8 ofensive de-a lungul iernii, multe dintre ele concentrate de-a lungul bazinului râului Don, lângă Stalingrad, care au dus, inițial, la eliberarea unor teritorii sovietice. Datorită eforturilor continue, Armata Roșie a fost slăbită, iar germanii au recucerit zonele pierdute inițial. În iulie, Wehrmachtul a lansat o ofensivă, amânată până în acel moment de mai multe ori, în zona Kursk. Intențiile germanilor erau însă cunoscute de sovietici, care s-au pregătit corespunzător, astfel încât Bătălia de la Kursk s-a încheiat în nota
Al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296817_a_298146]
-
Nessus să îl atace, cu condiția ca, în cazul înfrângerii, el să o păcălească pe soția lui dându-i sângele lui și spunând că dacă vreodată Heracle o va uita pe ea, să folosească sângele pe el ca să recupereze dragostea pierdută, un vicleșug bine pus la cale. Dar ea a crezut și așa a făcut. Hera s-a împăcat cu Heracle doar dupa înălțarea să în Olimp. "Articol principal: Echo" Cu mult timp în urmă, nimfa Echo avusese o aventură cu
Hera () [Corola-website/Science/296864_a_298193]
-
ci și din alți factori: epidemii , genocid și foamete. Încă este dificil de estimat numărul morților în Rusia, căci violență a continuat și după 1917. Cifră ar putea ajunge la 20-30 milioane dacă s-ar include și numărul de nașteri pierdute datorate războiului și copii nenăscuți din potențialii părinți. Un inamic nevăzut datorat izbucnirii războiului a ucis mai mulți civili decât au făcut-o ambele războaie mondiale: Gripă Spaniolă care a infectat 500 milioane de oameni pe toată planeta, rezultând 100
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
cea mai mare catastrofă demografică de până atunci. Totuși, gravitatea depinde de la caz la caz. Pierderile suferite din Marea Britanie au fost mai mici în raport cu numarul emigranților în perioada 1911-1914. Între 1911-1918, populația a crescut cu 1 milion. Apare mitul generației pierdute. În Germania însă, creșterea demografică depășește rapid pierderile. În Franța a început stagnarea demografică de lungă durată, durând o generatie refacerea. Franța a pierdut 1,400 000 de bărbați pe front. Deficitul de nașteri a însemnat 4 milioane de copii
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
de bărbați pe front. Deficitul de nașteri a însemnat 4 milioane de copii nenăscuți. Au apărut dezechilibre între sexe, fiind 130 de femei pentru 100 de bărbați. Elită politică interbelică a avut o lipsă de dinamism. Numărul uriaș de tineri pierduți a dus la prelungirea rolului social al generației ulterioare. Din 50 de milioane de soldați mobilizați, 23 de milioane sunt răniți, 70% dintre militarii răniți fiind bărbați cu vârste între 20-30 de ani, fiind mutilați și imobilizați pe viață. Primul
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
copiii de la școli. Cu ocazia serbărilor de început și sfârșit de an cele mai gustate erau reprezentațiile de teatru, fiind puse în scenă piese ca "Nuntă țărănească" și "Chirița în Iași" de Vasile Alecsandri, "O noapte furtunoasă" și "O scrisoare pierdută" de Ion Luca Caragiale. Timp de o jumătate de secol (1869-1918), gimnaziul din Brad a fost, pentru Zarand și Munții Apuseni, universitate, bibliotecă românească, teatru național, operă și societate corală, ateneu popular, sală de expoziții. Prin el s-a realizat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
dintre Ahile și Hector, singura diferență fiind că Memnon, spre deosebire de Hector, este fiul unei zeițe. Acest episod stă însă la baza epopeii "Aethiopis", care a fost scrisă după "Iliada", probabil în secolul al VII-lea î.Hr. "Aethiopis" este o epopee pierdută, dar există diferite fragmente din ea citate de unii autori de mai târziu. Quintus din Smirna realizează o scurtă povestire a morții lui Memnon. Așa cum a prezis Hector când se afla în pragul morții, Ahile este ucis de către Paris. O
Ahile () [Corola-website/Science/298348_a_299677]
-
nenorociri, de diavol și de ispitele lui, de lepră și de bolile molipsitoare și incurabile; însănătoșește pe toți bolnavii care aleargă la dânsul cu încredere, ajută călătorii pe ape; îi eliberează pe robi, pe prizonieri și pe surghiuniți; află lucrurile pierdute; scapă și ferește de orice soi de primejdii și ajută în orice fel de lipsuri. De aceea, astăzi creștinii așteaptă de la Sfântul Anton orice har; haruri mari și haruri mici: și Sfântul îi mângâie dacă e spre binele lor sufletesc
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
împrejurările de acest fel s-a arătat într-adevăr minunată. Așa că astăzi toți evlavioșii față de Sfântul Anton au convingerea fermă că tot ce se poate pierde se poate și afla prin Sfântul Anton. La convingerea că Sfântul Anton găsește lucrurile pierdute se adaugă apoi siguranța că toate cele existente nu se vor mai pierde, dacă vor fi încredințate grijii Sfântului; de aceea mulți își recomandă Sfântului Anton bunurile personale, alții, înainte de a pune la poștă sau a trimite lucruri, hârtii de
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
să fie amintite. Pe de altă parte, elementele care au fost prezentate în cele din urmă suferă puțin RI, dar suferă o mare de intervenția proactiva (PI), ceea ce înseamnă că întârzierea mai mare în amintire duce la mai multe cuvinte pierdute. Recunoaștere - subiecții sunt rugați să-și amintească o listă de cuvinte sau imagini, după care li se cere să identifice cuvinte sau imagini prezentate anterior, dintr-o lista de alternative care nu au fost prezentate în lista inițială. Paradigmă detectării
Memorie () [Corola-website/Science/298312_a_299641]
-
orașului Birmingham. Neville nu și-a dat interesul pentru studiu acolo, și în 1889, tatăl său l-a dat în ucenicie la o firmă de contabilitate. După șase luni, a devenit salariat. Într-o tentativă de a recupera din averea pierdută a familiei, Joseph Chamberlain și-a trimis apoi fiul cel mic să înființeze o plantație de sisal pe insula Andros din Bahamas. Neville a petrecut șase ani acolo, dar plantația a fost un eșec, iar tatăl a pierdut 50.000
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
ex nihilo") nu este o doctrină biblică, ea apărând abia în secolul al II-lea e.n., deși unii cercetători susțin că acesta nu e un motiv de a crede că nu este o doctrină biblică. John H. Walton explică în “Pierduta Lume A Facerii I” că în antichitatea orientală în care au trăit și cei care au scris Vechiul Testament, ceva începea să existe nu când dobândea proprietăți fizice (adică de când apărea ca obiect fizic), ci de când căpăta o funcție (ontologie funcțională
Creaționism () [Corola-website/Science/297133_a_298462]
-
regele Mihai l-a destituit și l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaților. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat așadar prin două campanii: cea din est, pentru eliberarea Basarabiei și Bucovinei, pierdută, și cea din vest, pentru eliberarea Transilvaniei, câștigată. La încheierea războiului, pe planul diplomatic doar participarea de partea Axei a fost luată în cont, și România a semnat Tratatul de pace de la Paris (1946) ca stat dușman învins. Pierderile Regatului
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
dramaturgul l-a refuzat. A participat frecvent la ședințele Junimii, iar la întâlnirea din martie 1884, în prezența lui Alecsandri, și-a mărturisit preferința pentru poeziile lui Eminescu. La 6 octombrie a citit la aniversarea Junimii, la Iași, "O scrisoare pierdută", a cărei premieră a avut loc la 13 noiembrie cu mare succes, în prezența reginei. În 1888 Titu Maiorescu l-a numit director al Teatrului Național din București și i-a prefațat volumul de "" (1899), cu studiul intitulat "". La 9
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
doamnei Ana T. Maiorescu. În calitate de colaborator al revistei, dramaturgul a menținut relații cordiale cu toți ceilalți membri ai Junimii, îndeosebi cu Iacob Negruzzi, creatorul și redactorul "Convorbirilor literare" (Vasile Pogor, Gh. Panu, Petre Missir, căruia i-a dedicat "O scrisoare pierdută", N. Gane). În anii activității sale la "Convorbiri" a admirat-o pe Mite Kremnitz (cumnata lui Maiorescu), care a și tradus mai multe texte din Caragiale, în vederea publicării antologiei de literatură română în Germania. Ruptura cu Junimea a devenit definitivă
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
material miturile. [...] De aceea am ales miturile la îndemâna mea, aceste fabule de Esop pe care le știam pe de rost, și pe care le-am luat din întâmplare.“ Demetrios din Falera publică prima antologie de fabule atestată istoric. Această antologie, pierdută, a dat naștere la numeroase versiuni. Una din ele a fost păstrată sub forma unui ansamblu de manuscrise datând probabil din secolul I, și numită "Augustana". La această colecție se face de fapt referire când se menționează astăzi „fabulele lui
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
După nașterea gemenilor, Shakespeare a lăsat puține urme istorice în documentele vremii, până când este menționat că face parte din "lumea teatrală" a Londrei în 1592, iar oamenii de știință se referă la perioada cuprinsă între 1585 și 1592 ca „anii pierduți” ai lui Shakespeare. Biografii, în încercarea de a ține seama de această perioadă, au adus la cunoștință multe povești nesigure. Nicholas Rowe, primul biograf al lui Shakespeare, a povestit o legendă a Stratford-ului în care Shakespeare dispare din oraș ca să
William Shakespeare () [Corola-website/Science/297139_a_298468]
-
crime, războaie și ucideri, de la câte orori și nenorociri nu ar fi putut cineva să salveze omenirea, dacă ar fi tras""țărușul, sau ar fi umplut sântul, strigând către semenii săi: "Feriți-vă de-a asculta de acest impostor; sunteți pierduți dacă uitați o singură dată că fructele sunt ale""tuturor și pământul nu aparține nimănui.<nowiki>"</nowiki>" - Rousseau 1754 Rousseau l-a criticat Hobbes pentru afirmația precum că <nowiki>"</nowiki> omul în starea de naturală... nu are nici o idee despre
Jean-Jacques Rousseau () [Corola-website/Science/297159_a_298488]
-
suplimentară, numind substanța necunoscută „aer inflamabil”. În 1781 a descoperit că acest element produce apă atunci când arde. O analiză mai detaliată a fost făcută de către Antoine Lavoisier, care descoperă gazul independent de Cavendish în urma unui experiment ce urmărea determinarea masei pierdute sau create în urma unei reacții chimice. Cercetătorul a încălzit apa într-un recipient închis, vaporii formați condensându-i într-un alt recipient. Cantitatea pierdută a fost atribuită degajării unui gaz (H). Chimistul francez a observat că „aerul inflamabil” al lui
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
de către Antoine Lavoisier, care descoperă gazul independent de Cavendish în urma unui experiment ce urmărea determinarea masei pierdute sau create în urma unei reacții chimice. Cercetătorul a încălzit apa într-un recipient închis, vaporii formați condensându-i într-un alt recipient. Cantitatea pierdută a fost atribuită degajării unui gaz (H). Chimistul francez a observat că „aerul inflamabil” al lui Cavendish în combinație cu oxigenul formează picături de apă, conform lui Joseph Priestley. Lavoisier a numit gazul „hidrogen”, nomeclatura fiind de origine greacă ("ὕδωρ
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]