KorAP: Find »[drukola/base=răspândi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...552 553 554 ...563 >

14,064 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

deoarece "cine nu are credință catolică nu este catolic". Pentru a sprijini această idee, oferea ca exemplu existența ziarelor moderniste, care au susținut că sunt catolice până când au fost interzise de către episcopi. La fel, unii scriitori se numeau catolici, dar răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele necesare, nelăsându-i pe cei cu autoritate în domeniu să citească articolele înainte de publicare. Giuseppe Chiaudano făcea referire la faptul că o publicație catolică era obligată să treacă printr-o cenzură bisericească

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
le apărau "puteau fi considerați eretici, pentru că există adevăruri în care trebuie să credem chiar dacă nu sunt bine clarificate"78. Dacă Biserica eticheta o propoziție ca fiind scandaloasă ori apropiată de erezie, nu-i era permis niciunui ziarist să o răspândească. La fel de dăunătoare credinței erau lauda unor persoane sau a unor lucruri care nu trebuiau lăudate, cât și critica lor nefondată: nu trebuiau criticate dispozițiile date de autoritatea ecleziastică, deoarece Biserica nu era un parlament. Atunci când anumiți clerici nu se comportau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sfântă", al cărei scop era acela de a păstra credința în inimile creștinilor într-un moment dificil în care se urmărea de-creștinarea Italiei. Jurnalismul catolic era perceput într-un mod foarte concret, în opoziție cu jurnalismul ideologic, atât de răspândit în acea epocă premergătoare Primului Război Mondial. Meseria de jurnalist nu era încă bine definită, deoarece nu le permitea celor ce o practicau o independență profesională; ea depindea de partidele politice sau era considerată o treaptă către lumea politică. Din acest motiv

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
oferită următoarea soluție: "Ar fi de neconceput ca fiii Bisericii să permită ca, din cauza unor dificultăți tehnice sau a cheltuielilor (ce-i drept, uneori extrem de mari) pe care le implică folosirea acestor mijloace, cuvântul mântuirii să fie împiedicat să se răspândească"90. Se considera că toți creștinii aveau datoria să susțină și să ajute ziarele și periodicile catolice și toate celelalte manifestări media, care aveau ca scop principal răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății umane cu o formație creștină. Asociațiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
motivate întotdeauna printr-o intenție protectoare determinată de un anumit moment istoric. Informarea maselor a început să fie un domeniu de imixtiune pentru Papi cu multe secole în urmă, chiar înainte de invenția tiparului. De când au început să fie copiate și răspândite Evangheliile și tălmăcirile lor în primele secole ale creștinismului, Biserica a fost prezentă în manifestările culturale ale fiecărei epoci, prin intermediul artei, sculpturii, teatrului, literaturii, filozofiei. Totuși, intervențiile Magisteriului în aria mijloacelor de comunicare nu au fost plănuite, ci au ținut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care vizau viața Bisericii. În ceea ce-i privea, credincioșii trebuiau conștientizați de necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștine asupra tuturor evenimentelor 157. Cu alte cuvinte, ziarele aveau obligația să exprime și să explice toate acțiunile Bisericii, ba mai mult să ofere viziunea și interpretarea acesteia cu privire la toate evenimentele ce se

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
precizări în documentele privitoare la comunicare și la mass-media; avem informații despre presa scrisă, principiile și normele care trebuiau respectate, menirea și rolul celor implicați direct în fenomen. Biserica încuraja publicațiile oneste și astfel s-a creat și s-a răspândit o presă specific catolică, editată și dependentă fie direct de autoritatea bisericească, fie de diferiți credincioși catolici; ea avea ca principal scop să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să urmărească formarea, întărirea și promovarea unei opinii publice conforme cu dreptul natural și cu doctrina și morala catolică, să difuzeze și să explice corect faptele care priveau viața Bisericii. Credincioșii erau încurajați să conștientizeze necesitatea de a citi și răspândi presa catolică, în scopul formării unei judecăți creștinești asupra tuturor evenimentelor 165. I.3. Presa în Spania, Italia și Franța După analiza contextului istoric în care s-au dezvoltat mijloacele de informare și libertatea presei (un context mai degrabă sociologic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și distribuirea ziarelor în seminarii și printre preoți, motivarea ziariștilor catolici și căutarea de colaboratori în rândurile preoților și mirenilor pentru a răspândi cărțile și ziarele, cu îndrumare dogmatică adecvată. Într-un bilanț asupra situației presei catolice din Spania, realizat în 1895 de către Nunțiatură, s-a precizat că existau circa două sute de publicații catolice (a cincea parte din toate titlurile existente în Spania

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare în ziarele care nu credeau în purgatoriu și se răspândea îndemnul de a nu se citi presa liberală decât pentru informațiile absolut necesare, precum cele despre economie 196. Era dificil să se catalogheze drept "catolic" sau "necatolic" un mijloc de comunicare precum ziarul, deoarece pe parcursul existenței lui se schimbau directorii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
răspundea tendințelor, disputelor și realităților vremii, prezența unei confruntări de idei chiar în interiorul catolicismului, pe de o parte (între intransigenți, tradiționaliști și aripa mai liberală), iar pe de altă parte între Biserică și noile idei filosofice și sociale care se răspândeau și se aplicau în societate; acest fapt demonstrează că nu exista o unitate nici de gândire nici de manifestare, ceea ce ducea uneori la contre puternice între unele publicații catolice, aplanate doar prin intervenția Papei. I.3.2. Italia În secolele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, după căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a solicitat o activitate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și colo" se referea la publicațiile catolice(în principal reviste) care apăreau lunar, trimestrial sau anual, pentru o perioadă scurtă de timp, în orașe din țară unde impactul nu era la fel de vizibil. Denumirea ziarului nu a fost întâmplătoare. Farulul care răspândea acea "undă de lumină" menită să îndrume credincioșii catolici(nu doar din România) spre "limanul veșnic", reprezenta sursa prin care Biserica transmitea mesajul său credincioșilor. Redacția și administrația se aflau în București, pe strada General Berthelot, nr. 19390. Prețul unui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
capitală, chiar și limba în care erau oficiate. Toate aceste informații erau oferite datorită convingerii colectivului de redacție că participarea la slujbele religioase și la serviciile divine avea să fie mai numeroasă și mai activă dacă programul acestor activități era răspândit și printr-o revistă care se distribuia în parohie din timp. Gazeta Buletin parohial a avut menirea de a orienta clar credincioșii pentru participarea la diferite activități religioase și de a le explica textele biblice citite la liturghii: "revista va

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ce s-a manifestat preponderent în spațiul german. Articolele inspirate în primul rând de disputele din jurul catolicismului din tările de limbă germană (un catolicism profund ancorat social și politic) pledau în favoarea laturii culturale a apostolatului bisericii și a asumării valorilor răspândite de cultura catolică 460. Această situație s-a reflectat prin apariția unor articole și trimiteri la volume apreciative la adresa Bisericii Catolice, aparținând unor protestanți germani (Friedrich Kurtius, Lorinzing von Gottingen); de asemenea, s-a publicat o întreagă serie de materiale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
era însoțit de portretul regelui și de câteva informații privitoare la decesul său, dar și de regretele și omagiile aduse de Biserica Catolică, exprimate de editorul revistei Lumina creștinului, Anton Gabor: "Ne este cunoscută tuturor trista veste care s-a răspândit din Sinaia în dimineața zilei de 27 septembrie 1924 și care a umplut de o adâncă durere întreaga țară. Regele Carol I a murit de bătaie de inimă"607. Pe tot parcursul războiului au fost editate materiale care informau credincioșii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
O datorie pentru fiecare catolic, ce conținea citate ale unor episcopi și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de 160 de pagini. Materialele erau redactate într-o formă populară și se adresau în general locuitorilor satelor. Autorul acestor articole și a cărții a fost paroh de Săbăoani și a scris materialele deoarece a observat "neajunsurile ce s-au răspândit prin satele catolice referitoare la problema căsătoriei și a vieții de familie"681. Scopul a fost acela de a arăta care era învățătura "cea sănătoasă a Bisericii Catolice"682 în ceea ce privea căsătoria. Prin aceste articole, autorul propunea câteva mijloace

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh al creștinismului, așa cum fusese predicat de Iisus Cristos"708. Revista a apărut cu sprijinul material oferit de membrii Ordinului franciscan, căci nu era foarte răspândită în rândul comunității catolice 709. Existența ei a fost posibilă datorită susținerii de către comunitatea franciscană, iar materialele conținute s-au adresat membrilor Ordinului Terțierilor, celor care doreau să-i cunoască mai bine, dar și întregii comunități catolice din Moldova. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și care avea sub titlu citatul " Dacă Sfântul Pavel ar veni pe pământ s-ar face ziarist", s-a explicat importanța presei, care era considerată "a patra putere în stat". Autorul afirma că presei creștine îi revenea rolul de a răspândi zi de zi marile probleme creștine și de a face apostolat creștin. Cele mai importante centre de presă catolică din Moldova au fost la Iași și la Săbăoani. La Iași a apărut (cu mici întreruperi în perioada 1913 1944) Lumina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă privesc cu totul direct pentru binele moral și material. Priviți deci cu ochi buni apariția Curierului nostru și răspândiți-l cât mai mult în rândul catolicilor noștrii din Galați"795. Faptul că a vizat cu precădere comunitatea catolică din Galați a făcut ca apariția buletinului să depindă în mare măsură de donațiile ce se primeau, dar și de banii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Săbăoani, ea s-a extins apoi în tot mediul rural din Moldova, datorită cererii cititorilor: "Din toate părțile ne-au venit scrisori de mulțumire și încurajare și chiar vreo câțiva ne-au arătat dorința ca acest buletin să fie răspândit și în alte parohii. În aceste două numere, buletinul a avut un caracter cu total local, dar în numerele viitoare va avea un caracter inter-parohial..."800. Această receptare bună a revistei Viața s-a datorat sfaturilor practice oferite de autori

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și precisă, că nu vor servi la altceva decât la răspândirea scrierilor bune; Scopul Institutului este editarea și răspândirea scrierilor bune, cu conținut atât religios, cât și profan; Mijloacele de care se va servi Institutul "Presa Bună" spre a putea răspândi scrierile bune sunt: contribuțiile benevole ale donatorilor, încasările rezultate din vânzarea revistelor, broșurilor sau cărților editate, venitul ce-l va aduce tipografia lucrând și pentru alte persoane sau instituții din oraș; Institutul va fi condus de un comitet numit de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în întreaga lume, tocmai datorită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, odată cu căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a permis o manifestare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]