19,447 matches
-
pe piciorul oscilant (de atac). Săritura în înălțime cu pășire reprezintă cel mai simplu procedeu de săritură în înălțime, fiind totodată o modalitate de dezvoltare a bagajului motric. Contribuie la dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază, la educarea coordonării, la formarea „simțului ștachetei” necesar în însușirea celorlalte procedee de săritură în înălțime, la învingerea sentimentului de frică, la creșterea încrederii în sine și obișnuirea cu, competiția. Succesiunea metodică: - din alergare ușoară sau alergare cu joc de gleznă desprinderi în pas săltat pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
saltelele, efectuarea mișcării de pășire peste ștachetă (aflată la o înălțime de 30-50 cm față de saltele) și a aterizării amortizate pe saltele. Exercițiu este indicat pentru a înlătura teama față de o anumită înălțime sau față de aterizare și pentru a educa simțul orientării în spațiu; - același exercițiu dar creșterea treptată a ștachetei; - sărituri în înălțime cu pășire cu elan de 3-5 pași sub un unghi de 45 0 , ștacheta la înălțime mică: - același exercițiu , dar cu ridicare progresivă a ștachetei; - sărituri sub
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
deci aceeași raționalizare a iraționalului. Oamenii au constatat dintotdeauna, În mod tacit și repetat, absurdul existenței, lipsa de logică dintre faptele unui om și destinul real al acestuia. Pentru a găsi o explicație care să nu contrazică prea violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care sunt excomunicați de către papă pot fi detronați sau uciși de către supușii lor sau de oricare altă persoană. Și cred cu tărie că papa nu are nici un drept să mă scoată de sub puterea acestui jurământ. Jur cu tărie, conform bunului simț, că înțeleg fiecare cuvânt &c. &c. &c“.43 (trad. n.) Vrem să precizăm că acest legământ al supușilor coroanei nu l-a transformat pe regele Iacob într-un despot și nici într-un prigonitor al catolicilor. Dimpotrivă, a insistat ca
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în lucrarea intitulată Mémoires pour servir à l’histoire de mon temps, tradusă în limba engleză pentru prima dată în anul 1856: „Ludovic a simțit o repulsie instinctivă pentru ministrul său, față de care nu a arătat decât fidelitate de bun simț față de un servitor pe care nu-l iubea“. După ce am prezentat punctele de vedere ale cronicarilor contemporani lui Richelieu și lui Ludovic al XIII-lea, ne vom permite să ne exprimăm punctul de vedere. Dacă Ludovic ar fi simțit față de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
atins când, în mijlocul insulei, unde se afla baia lui Venus, cei doi tineri căsătoriți o văd pe zeiță în deplinătatea nudității sale. Astfel, inițierea in misterele sale este completa. Polifil concluzionează: « Dețin revelarea misterelor și a viziunii arcanelor pe care simțurile muritoare și materiale arareori au permisiunea să le vad㻓. Dorim să precizăm că în România sunt puțini cercetători care și-au arătat interesul pentru această lucrare, probabil datorită dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
sub patronajul lui Ludovic al XIV lea:„pagină după pagină de muzică lipsită de imaginație, palidă, slabă armonic, monotonă, cu un ritm stereotip, limitată melodic, sterilă în resurse de contrapunct și fragmentată în secțiuni de cadențe recurente perpetuu, astfel încât tot simțul mișcării pare pierdut într-un deșert de clișee, în care uneori descoperim oaze de frumusețe reală“. Tot el continuă:„Fiind criticat deschis de unii, urât cu înverșunare de alții, devenind din ce în ce mai bogat, în cele din urmă i-a făcut pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai grotească fizionomie imaginabilă. Doamna, Delfina, și cu mine am fost primele care nu ne-am putut abține; apoi Delfinul și Ducele de Berri și în final regele; și toată lumea care era în cameră a izbucnit în râs.“ Ludovic avea simțul umorului și uneori accepta să încalce eticheta, cu condiția ca întâmplarea și circumstanțele în care se produceau acest lucru să fie amuzante. Este cazul marchizului Antoine Gaston de Roquelaure, care a relatat întâmplarea în memoriile sale apocrife, dar care a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
la părul de pe corp; pe scurt, am scăpat cu mare greutate. I-am spus istoria abatelui de Carretto. Mi-a răspuns că trebuie să arătam compasiune, deoarece oamenii se nasc cu această înclinație, la fel cum poeții se nasc cu simțul rimei. Marchizul a murit la scurt timp de o boală a anusului, boală care, în acea perioadă, era foarte răspândită.“ Prin urmare, pamfletele apocrife care înfierau relația dintre cardinal și Regină nu erau justificate. Indiferent de realitate, Ana și Mazarin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
înconjurată de poveștile despre vărul ei. Din păcate exista o incompatibilitate între cei doi. Ludovic crescuse la curtea Franței, unde moravurile erau suficient de permisive. Infanta, crescută în atmosfera rigidă și austeră de la curtea Spaniei nu avea nici o idee despre simțul umorului. În memoriile apocrife, a rămas celebră o discuție dintre Infanta și o măicuță. Întrebată de către aceasta dacă nu dorește să-i distreze pe tinerii de la curtea tatălui său, prințesa a răspuns că nu are nici o intenție să facă acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și doamnele din casa regală. Noțiunea de curtezană se asociază cel mai bine cu prima categorie. Cortigiana onesta era o femeie bine educată, adesea artistă sau actriță. Ele erau selectate pe baza abilităților sociale și conversaționale, a inteligenței, a bunului simț și nu în ultimul rând a atributelor fizice. Adeseori spiritul lor ascuțit și personalitatea le diferenția de femeile obișnuite. Erau considerate prostituate deoarece sexul era una din obligațiile lor, dar spre deosebire de prostituatele obișnuite, sexul constituia doar una din fațetele multelor
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
prețioasă răsplată a ostenelilor mele de dascăl”. În urma lecturării manuscrisului, profesorul Ion Coja descifrează perfect profilul moral și intelectual al autorului : „un om cinstit și erudit, un om de o conduită profesională fără reproș, un om drept, cu un desăvarșit simț moral. Puține lucrări știntifice îngăduie cititorului să-i facă un portret autorului. Această lucrare a lui Mărtinaș ridicându-se împotriva unor teze unanim acceptate, ridicându-se cu amărăciunea si obida celui ce se vede neînțeles chiar de ai săi, demontând
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
FEBRUAR, în loc de 5/24 IANUARIE (fig. 83av). Reversul medaliei înfățișează impunătoarea statuie din Piața Unirii, încadrată de inscripția CUZA VODĂ. Deasupra statuii - o altă inscripție semicirculară: ROMÂNIA RECUNOSCĂTOARE MARELUI DOMNITOR ROMÂN (fig. 83rv). Exceptând greșeala de pe avers, medalia redă, cu simț al proporțiilor și finețe în execuție, impozanta statuie care domină centrul orașului Iași de mai bine de un secol. Din cele 12 medalii închinate lui Cuza în perioada 1873-1914, cele mai multe au fost realizate din inițiativă ieșeană. Din nefericire, din 1912
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
scriitorului de a-i face pe cititori să împărtășească atitudinea lui față de viață", atunci devine plauzibilă afirmația că toți artiștii sânt, sau ar trebui să fie, propagandiști sau (răsturnând complet poziția exprimată în propoziția precedentă) că toți artiștii sinceri, cu simț de răspundere, sunt moralmente obligați să fie propagandiști. După părerea lui Montgomery Beigion, scriitorul este un "propagandist inconștient". Adică, fiecare scriitor adoptă o concepție sau o teorie despre viață... Scopul operei este întotdeauna de a-l convinge pe cititor să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
făcând distincție între "scriitorii la care e greu să te gândești ca fiind propagandiști" și scriitorii care sunt "propagandiști inconștienți" și o a treia categorie de scriitori care, ca Lucrețiu și Dante, sunt niște propagandiști "deosebit de conștienți si cu mult simț de răspundere" ; și Eliot consideră că judecarea simțului de răspundere depinde atât de intenția autorului cât și de efectul istoric, *14 Multora ar putea să li se pară că noțiunea de "propagandiști cu simțul răspunderii" conține o contradicție ; dar interpretată
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
să te gândești ca fiind propagandiști" și scriitorii care sunt "propagandiști inconștienți" și o a treia categorie de scriitori care, ca Lucrețiu și Dante, sunt niște propagandiști "deosebit de conștienți si cu mult simț de răspundere" ; și Eliot consideră că judecarea simțului de răspundere depinde atât de intenția autorului cât și de efectul istoric, *14 Multora ar putea să li se pară că noțiunea de "propagandiști cu simțul răspunderii" conține o contradicție ; dar interpretată ca un nod de tendințe contrare, ea are
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
propagandiști "deosebit de conștienți si cu mult simț de răspundere" ; și Eliot consideră că judecarea simțului de răspundere depinde atât de intenția autorului cât și de efectul istoric, *14 Multora ar putea să li se pară că noțiunea de "propagandiști cu simțul răspunderii" conține o contradicție ; dar interpretată ca un nod de tendințe contrare, ea are un înțeles. Arta serioasă implică o concepție despre viață care poate fi exprimată în termeni filozofici, și chiar si sub forma unui sistem.*15 între coerența
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Arta serioasă implică o concepție despre viață care poate fi exprimată în termeni filozofici, și chiar si sub forma unui sistem.*15 între coerența artistică (care este numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
coerența artistică (care este numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar o concepție despre viață, corespunzător de complexă, nu poate, prin sugestie hipnotică, să îndemne la acțiuni premature sau naive. 64 Rămâne să ne
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
voluptoase cu sentimentul de a se preface în fum și de a se ridica deasupra propriei imagini. Vera simțea des o slăbiciune în tot trupul și senzații oscilatorii de răcire a membrelor și îmbujorare a obrajilor, precum și o scădere a simțului de gravitație [...] Un nod îi apăsa respirația și-i făcea râsul și plânsul convulsive, volubile. Sunetele prelungi ale coardelor o dureau și o sfâșiau, făcând-o să dorească leșinul ca o beție. (George Călinescu, Cartea nunții) 1. Prezintă conținutul de
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o trăsătură de caracter a personajului-narator. 7.Reliefează două elemente de modernitate a romanului. 8.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Comentează, în 4-6 rânduri, crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL NARATIV Testul nr. 36 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
1. Ilustrează două trăsături ale romanului. (0,5p.) 2.Exemplifică particularitățile perspectivei subiective. (1p.) 3.Prezintă temele romanului, pornind de la titlul acestuia. (1p.) 4.Comentează crezul artistic al scriitorului: Să nu scriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc eu...Din mine însumi nu pot ieși. (1,5p.) TEXT B: Peste drum, pe crucea de lemn, Hristosul de tinichea, cu fața poleită de o rază întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-și ușor trupul în adierea înserării
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
scopuri noi, neobișnuite și Îndepărtate; f) asumarea riscurilor legate de Îndeplinirea unor proiecte dificile și curajoase; g) perseverența În căutarea de soluții și În realizarea proiectului urzit corelativ cu dispoziția către revizuirea continuă a proiectului și permanenta lui optimizare; h) simțul valoric și atitudinea valorizatoare) grupul atitudinilor direct creative constând din simțul noului, dragostea și receptivitatea pentru tot ce este nou și respectul față de originalitate, cultivarea consegventă a originalității cu deosebire a aceleia ce se corelează cu o valoare socială și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
unor proiecte dificile și curajoase; g) perseverența În căutarea de soluții și În realizarea proiectului urzit corelativ cu dispoziția către revizuirea continuă a proiectului și permanenta lui optimizare; h) simțul valoric și atitudinea valorizatoare) grupul atitudinilor direct creative constând din simțul noului, dragostea și receptivitatea pentru tot ce este nou și respectul față de originalitate, cultivarea consegventă a originalității cu deosebire a aceleia ce se corelează cu o valoare socială și umanistă superioară. Atitudinile creative le considerăm o componentă necesară În structura
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
situate În zona virtual subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizează) În opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt, gândesc și intenționează să facă oamenii), opinii declarate (ceea ce ei spun) și comportament (ceea ce fac ei efectiv) este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență Între gând, vorbă și faptă. Atitudini și opinii. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiectuale care exprimă poziția (atitudinea) unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv, afectiv
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]