13,823 matches
-
mai înalt a fost să fie toți împreună, să trăiască uniți, în același stat" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 31). Existența istorică a românilor este caracterizată de această unitate intențională bimilenară, dată de faptul că "ideea unității de neam a străbătut ca o flacără sufletul poporului" (Hurezeanu et al., 1988, p. 10). Dezideratul unirii nu s-a manifestat doar pe planul gândului, sub forma unui naționalism politic cognitiv. Acesta s-a exprimat plenar și la nivel afectiv, al simțământului unității politico-statale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p. 264.) Până și Octavian Goga, reprezentativ pentru fanatismul său naționalistic declarat explicit, este inclus în canonul politico-cultural românesc pentru "patriotismul fierbinte" care i-a străbătut viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare a memoriei istorice românești s-a împletit însă tot mai strâns cu subordonarea partinică a istoriei contemporane
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colectivă față de trecutul național sunt create prin intermediul celor trei "materii nucleare" ale identității naționale: Limba și literatura română, Istoria românilor și Geografia României. Legea instituie cele trei discipline de studiu ca pietre unghiulare ale identității românești. Într-o formulare poetică străbătută de tonalități mistice, cele trei materii nucleare ale identității naționale pot fi conceptualizate ca formând cronotopia în care se manifestă sufletul românesc. Formularea, destul de criptică, trebuie operaționalizată pentru a deveni inteligibilă: prin "cronotop" se înțelege relația dintre timp ("chronos") și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copertele manualelor. Nu în ultimul rând, semnificativă este importanța simbolică acordată celor două momente de unitate națională, 1600, respectiv 1918. Prin marcarea temporală a momentelor unificatorii, fibra naționalistă este din nou întrețesută în narațiunea istorică românească, devenind firul roșu care străbate epopeea colectivă a poporului român. II. Discursul polifonic (post-1998). În jurul anului 2000, metastructura istoriei românești pare să își fi terminat cariera. Reformele succesive ale programelor școlare destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
umani găsiți responsabili de crimele regimului comunist. Concluzia sentențioasă a Raportului, trasă încă dinainte de demararea analizei 30, este că regimul comunist a fost "ilegitim și criminal" (Raport, 2006, p. 638). Verdictul ilegitimității și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată lungimea ei, întreaga analiză fiind înfășurată în jurul acestei teme axiale. Meta-narativa istorică produsă de "comisia adevărului" este structurată pe următoarele traverse: începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, punea capăt unei "perioade relativ fericite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îi conferă discului o serie de calități aerodinamice de care atletul trebuie să țină seama în tehnica aruncării. Factorul cel mai important de luat în considerație este rezistența pe care o întâmpină obiectul din partea aerului pe care trebuie să-l străbată. Din cauza rezisten În raport de unghiul de lansare și unghiul de incidență, discul se poate găsi în trei p ței aerului, dar și a diferenței de nivel dintre punctul de eliberare și punctul de aterizare, discul trebuie lansat sub un
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
că numele predicativ circumstanțial exprimat printr-un adjectiv sau un adjectival se acordă în gen, număr și caz cu substantivul la care se referă. Topica. Locul obișnuit al numele predicativ circumstanțial este lângă verb, și anume după el. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe printre crengi goale. Grămezile ude de dorobanți se strânseră necăjite și amenințătoare. „Adjectivul cu funcțiune de predicativ circumstanțial poate sta și înaintea verbului, în cazul când nu-i precedat imediat de substantivul determinat, ci este despărțit
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
substantivul determinat, ci este despărțit de acesta prin alte părți de propoziție. Dacă, stând înaintea verbului, este precedat imediat de substantivul la care se referă, adjectivul apare numai ca determinant direct al substantivului, adică cu funcțiune de atribut: razele slabe străbăteau ...” El poate preceda însă verbul, dacă între substantivul la care se referă și verb apare o altă parte de propoziție, care să neutralizeze legătura directă cu substantivul: Solzi de pește ... în lumina piezișă a soarelui verzi sticleau. Adjectivul predicat circumstanțial
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale. Mahalaua înțepenise îngropată în troieni. Atunci tu prin lăstăriș te apropii surâzândă. b. cu prepoziții (de, drept): Unul te lasă de obosit, altul te ia de odihnit. O ceri cu vârf, o dai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frumos. Și în jur erau numai păduri și tata mi-a spus că acolo este satul Ipotești, unde s-a născut un mare poet. Bineînțeles că, la acea vârstă, nu știam mare lucru, dar după aceea, mergând singur spre Botoșani, străbătând drumul pe jos, mereu mă uitam la locul acela și mai târziu, când am venit în contact cu poezia lui Eminescu, aceasta m-a fascinat. Și, cum știți bine, nu este român să nu poetizeze, am început și eu prin
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
când jertfele ce se făceau pentru apărarea ființei neamului nu se crestau pe răbojuri, nici nu se consemnau în file de cronici sau pe monumente comemorative. Un pios omagiu și pentru oamenii de bine ale căror nume și renume au străbătut până la noi și despre ale căror fapte am putut lua cunoștință prin intermediul surselor documentare. De asemenea, vrem ca munca la care ne-am angajat, din proprie inițiativă, să fie considerată și ca o îndatorire morală față de generațiile viitoare umbrăreștene, socotind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm ușor că în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au ținut din Bârloviță și din moara lui Crăciun Cioașcă până în Sirețelul muntenesc”, Bârlovița și moara lui Cioașcă identificându-se și localizându-se pe hotarul sudic al Umbrăreștilor, după cum aflăm din alte surse documentare scrise și orale. Acesta este perimetrul străbătut de hotarele umbrăreștene în ceea ce privește teritoriul pe care secole de-a rândul au viețuit oamenii comunităților familiale și sătești din zona aflată în discuție. Ei au practicat, desigur, forma de viață definită prin conceptul continuitate mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
până în seară” (apreciere tradițională întâlnită și de noi cu ocazia unor investigații în satul Torcești, transmisă de bătrâna Rada Munteanu, nepotului ei de fiică, Constantin Marin-Cătina), considera că „suprafața ar fi fost prea mare”, deoarece un călăreț ar fi putut străbate și înconjura un spațiu cu mult mai întins față de situația hotarelor noastre vechi. Având în vedere limitele prezentate de noi mai înainte, se pare că hotarele obștii umbrăreștene ar fi în concordanță cu informația păstrată de tradiție, dar care, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și din cânepi și din prisăci de stupi și din bălți cu pește și din tot locul cu tot venitul...” Fragment dintr-o carte domnească cu referire la obligația dijmei. 1. Considerente de ordin general După ce am parcurs succint drumul străbătut în timp de obștea teritorială liberă a Umbrăreștilor devălmași, ca sorginte românească de veche organizare în structurile sale esențiale, să ne îndreptăm acum atenția și asupra locurilor și comunităților umbrăreștene, care au fost aservite unor stăpâniri individuale, cu obligația de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de către logofătul Costache Conachi drept dovadă de „stâpânire învechită și pacinică” și nu așezare rezultată în urma a niscai danii „din locuri domnești”, deci după întemeierea statului, reprezintă un alt argument în susținerea aprecierii noastre că satul și comunitatea sa au străbătut drumul în timp de la stadiul organizării familiale la faza superioară, ce a constat în organizarea obștii teritoriale-sătești, la început integrată celei a Umbrăreștilor, de care se va separa mai târziu. Ar mai fi de semnalat că nu am întâlnit nici un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de mai târziu. Căci ocupațiile din domeniul agricol în zona de câmpie se întrepătrund atât ca necesități și posibilități, cât și prin foloase în vederea valorificării tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să străbată și să cunoască plaiurile Moldovei, să nu-și fi exprimat admirația ori să nu fi făcut aprecieri pozitive cu privire la bogățiile țării. Alexandru I. Gonța, relevând aspectul, remarcă de justețe cum „Călătorii străini rămân uimiți la vederea tuturor roadelor naturii”. El
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele de factură romană de mai târziu, găsite în sudul Moldovei, inclusiv în așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tecuci-Galați. Și totuși, acest drum era considerat „mare” în comparație cu micile căi lăturalnice, de mai restrânsă circulație ca distanță și nu ca frecvență. Căci, în zona noastră, „Drumul cel Mare” pentru traseul Tecuci-Galați a fost în tot Evul Mediu cel care străbătea terasa superioară de est a Bârladului, la peste 10 km distanță spre est de actuala șosea națională. Denumirea de „Drumul Mare”, vizând respectivul traseu, era încă păstrată și folosită de părinții noștri, când mergeam la un loc pe care îl
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
insule de tufărișuri de calitate bună spre medie, dar cu vulnerabilitate crescută. Amenințările asupra acestei zone vin dinspre vecinătățile ocupate de terenurile agricole, ce includ inevitabil și buruieni cu potențial invaziv. Acest pericol este amplificat de existența drumului agricol ce străbate situl, sursă de ruderalizare și cale de migrație a speciilor invazive. Totodată, s-a semnalat prezența în zonă a unor specii lemnoase alogene, plantate în anii anteriori care deteriorează aspectul natural al habitatelor și peisajului, având potențial invaziv. Existența construcțiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]