14,769 matches
-
lui Lautréamont că „poezia trebuie făcută de toți, nu de unu”, suprarealiștii urmăresc nu să făurească „opere”, ci să producă „texte” exprimând viața interioară a indiferent cui, în întreaga ei autenticitate. Întrucât existența în societate impune, după Freud, disimularea mișcărilor sufletești de adâncime, cenzurarea pulsiunilor inerente ființei, cele de natură sexuală în special, acestea nu se pot manifesta liber decât în afara conștientului: în vis, în condiții de imaturitate sau de senectute, de sistare în vreun fel a funcționării conștiinței. Toate demersurile
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
poet al aspirației și al tăgadei, în descendența lui Tudor Arghezi (cu care se înrudește și prin cultivarea unui anumit tip de limbaj). Odată abandonate idealizarea vieții și transfigurarea prozaismului realității în sensul aspirațiilor romantice, în pagină sunt aduse abisul sufletesc, descurajarea în fața lipsei de țel spiritual, golirea de sensuri înalte a dragostei, creației, chiar a existenței. Versurile, senine altădată, devin „supărate rău”, iar poetul se preschimbă dintr-un abstras trăind în turnul de fildeș într-un revoltat de stirpe romantică
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
inedite: este o scriere care îmbină romanul de tip existențialist cu metaromanul, pentru a se înfățișa în final ca parabolă a raportului paradoxal dintre viață și ficțiune. Textul debutează cu jurnalul unei tinere de optsprezece ani, personaj cu un profil sufletesc obscur, a cărei principală dorință este de a-și cunoaște tatăl. Mai mult decât personajul în sine frapează, în notațiile diaristice, surprinderea atmosferei cenușii, banale, a vieții de provincie. În a doua parte se dezvăluie că jurnalul fetei este, de
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
afla la mare distanță de tabloul în mișcare, dar când și când devine înduioșat-participativă. În secțiunea Metafizica sunt supuse atenției, în locul unor evenimente și figuri bizare, idei și sentimente. Prozele ar fi un fel de fotografii mărite ale unor reacții sufletești inedite. Tânărul frumos de la fereastră începe prin a descrie gândurile și trăirile unui paralitic pentru a sfârși prin punerea cazului în tiparul stranietății. În ultima secțiune, Alte formule, se îmbină modalități narative utilizate în „scenariile” precedente. Reportajele despre oameni și
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
Alexandru Hodoș e autorul însemnărilor intitulate Drama romantică, al notelor istorice Din trecutul teatrului nostru și O petiție a lui Caragiale, iar în O idee fericită e de părere că „teatrul constituie unul din cele mai sigure mijloace de propagandă sufletească”. La rubrica „Ecouri” sunt reproduse amintiri ale lui St. O. Iosif despre I. L. Caragiale. Revista mai include amintiri ale lui Zaharia Bârsan și I. Vanciu, un articol despre adaptarea scenică a romanului Frații Karamazov de Dostoievski, intitulat Romanul în teatru
TEATRUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
permanenta încercare de a se regăsi pe sine sunt prezente în povestiri precum Prin tunel, Captivi în rășină sau În pragul căsătoriei. Schimbarea spațiului exterior nu înseamnă și o anihilare a suferinței: tandemul dragoste-suferință este singurul care poate echilibra armonia sufletească a individului. Plină de imaginație și originalitate, proza scrisă de T. deconstruiește un univers real mutilat, ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
înseamnă și o anihilare a suferinței: tandemul dragoste-suferință este singurul care poate echilibra armonia sufletească a individului. Plină de imaginație și originalitate, proza scrisă de T. deconstruiește un univers real mutilat, ascuns permanent sub câte o mască și recreează lumi sufletești infinite, al căror sigiliu este aspirația, dureroasă, spre armonie. SCRIERI: Strada lui Petrică, București, 1965; Nu se poate preciza, București, 1967; Nu-mi pasă, București, 1969; Clovnul nevăzut, București, 1975; Sperietoarea din Hors, București, 1979; Locatarul, București, 1979; Dovezi de
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
Tiche Fortuna, Întâlnire cu Verhaeren, Corbul lui Poe, Anabasis, Cosmograme, sintagme livrești, precum „romantismul lunii”, „temeritatea unor perihelii”, „tristețea curbei”. O poezie, Sub lunae luce, semnalată și de G. Călinescu, e scrisă în întregime în latină. Prozodic și prin atmosfera sufletească, o seamă de versuri de aici, ca și din Eternul spirit (1940), emană direct din lirica lui Mihai Eminescu („Ia! Lângă lac, salcia încă suspină; / Doinele tac, inima prinde rugină”). Figurația și lexicul altora se integrează în recuzita tradiționalismului interbelic
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
însă afectul va fi cu perseverență „crucificat” în „geometria” expresiei, asemenea „duhurilor” în vitraliile de catedrală: „Vremelnica făptură de om cioplită-n om / Își veșnicește visul pe-un pământesc vitraliu”. Romantismul sensibilității se convertește frecvent în parnasianism. Vibrații intime, peisaje sufletești sunt absorbite de decoruri, fenomenalități obiective, nu mai puțin de reminiscențe livrești. Unele dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști culese în cursul unor călătorii, bunăoară cele din Bruges: „Lagune-adânci își mișcă tentaculul fluid / Lent ruginind zăvoare și înverzind pereții
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
decât erosul, care înseamnă idealizare și proiecție cosmică a iubitei. De aceea, absența ei este resimțită acut: „Ne-am despărțit ca două continente” (Poem pentru plecarea ta), iar Ofelia devine simbolul dragostei neîmplinite. Cântarea naturii utilizează obișnuitele corespondențe dintre starea sufletească și peisaj. Toamna nu poate evoca decât melancolie și nostalgia copilăriei, iar primăvara dorința de regenerare a verbului poetic. Predilecția pentru muzical este valorificată într-un ciclu dedicat lui George Enescu, unde sunt urmărite principalele evenimente din biografia marelui muzician
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]
-
supărat, făceau jocul unui partid care, de altfel, avea să se descotorosească repede de ei. Am suferit alături de atâția alții, am fost dat afară din casă și barou și am dus-o foarte greu din punct de vedere material și sufletesc. Am fost și foarte bolnav, vreme îndelungată”. Își pune mai acut problema religioasă. Se simte atras din ce în ce mai mult de ortodoxie, grație, între alții, lui Virgil Cândea. Studiază cu atenție literatura patristică și filosofia creștină și, după o vreme, se simte
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
un îndelung stagiu de sertar, reprezintă un clasic studiu de caz, plasat într-un orizont tipologic. În viziunea lui Ț., M. Blecher este un creator modern, semnul lui distinctiv fiind conștiința marcată de boală. Suferința încetează să mai fie maladia sufletească romantică, pentru a se transforma în una pur fizică, adică „o formă dezmățată a vieții”. Interpretarea rămâne interesantă prin examinarea meticuloasă a raporturilor boală - creație, suferința devenind o arhitemă a operei și selectând forme adecvate de expresie. În mare parte
ŢEPOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290153_a_291482]
-
românești, 1969 ș.a.). Printre preocupările sale didactice s-a numărat elaborarea de manuale și cursuri de limba germană pentru toate gradele, ca și a unor lucrări de specialitate: Istoria pedagogiei (1923), Sugestia și aplicațiile ei educative (1924), Tăria și statornicia sufletească. Pilde pentru mari și mici (1927). În domeniul lingvisticii sunt de menționat Introducere în studiul limbii mittelhochdeutsch (germana medievală) (1942), Introducere în dialectologia germană (1943), Deutsche Kulturwörter im Rumänischen (1941), Dicționar german-român (1943) ș.a. Membru al Societății Scriitorilor Români și
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
cunoașterii (știință, filosofie), nici față de orice demers utilitarist. Spre deosebire de modalitatea științifică și filosofică de reflectare a existenței, arta reflectă lumea la modul antropomorfizant. De aici specificul, „autonomia” ei. Autonomie nu în sensul unei izolări absolute, al neparticipării la ansamblul vieții sufletești, ci exclusiv în acela al independenței esteticului față de alte valori, al autoconstituirii și autoguvernării după legi proprii. Croce nu susține în fond altceva, iar T. citează formulări din care se degajă limpede ideea că, de pildă, eticul este un implicat
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
al paralelelor dintre Buddha și Iisus s-a scris mai mult în Occident, însă o abordare dintr-o perspectivă creștinortodoxă nu este, credem, lipsită de interes. În sfârșit, un al treilea motiv al nașterii acestei cărți este unul de ordin sufletesc. Autorul este pasionat de multă vreme de buddhism și multe din căutările sale nu se regăsesc la noi. De aceea a încercat, cu modestele-i puteri, să suplinească aceste lipsuri. În plus, o anumită afinitate spirituală îl apropie de înțeleptul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
s-a întrebat dacă are rost să împărtășească și altora o doctrină atât de grea. El era conștient că a descoperit un adevăr profund, greu de sesizat, greu de înțeles, neprețuit, intim, accesibil doar înțelepților. Textele canonice exprimă astfel zbuciumul sufletesc prin care a trecut Buddha: „Omenirea se agită în vârtejul lumii unde își află plăcerea. Va fi greu pentru oameni să înțeleagă legea înlănțuirii cauzelor și a efectelor, să renunțe la samsăra [...] La ce bun să dezvălui oamenilor ceea ce am
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
success tuturor celor pentru care literatura română a devenit o preocupare ! Autoarea, Genuri si specii literare Genul literar: categorie fundamentală a teoriei literare, care reunește opere literare asemănătoare prin structura conținutului, procedee estetice comune, modalități compoziționale de exprimare a sentimentelor, sufletești sau de construire a acțiunilor si a procedeelor artistice. În teoria literaturii s-au încetățenit, drept mijloace de expresie artistică, trei genuri literare fundamentale: * genul liric * genul epic * genul dramatic Specia literară: o subdiviziune a genului literar, definită prin anumite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
el; II. CUPRINS: 5.Care sunt însușirile fizice și morale ale personajului așa cum se desprind ele: a. din prezentarea directă: * de către autor * de către alte personaje * de către personajul însuși (autocaracterizarea) b.din prezentarea indirectă: * faptele personajului * comportarea, gândurile si frământările lui sufletești; * relația cu celelalte personaje; * aspectul fizic și vestimentar al personajului; * încadrarea într-un anumit mediu; * punerea personajului în situații limită; * numele și felul de a vorbi III.ÎNCHEIERE: 6.Care este atitudinea scriitorului față de personaj 7.Ce categorie tipologica mai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alte trasături de caracter. 2.Descrierea Este un mod de expunere prin care scriitorul prezintă în amănuntele lor specifice și impresionabile un colț din natura (peisaj), un obiect, un fenomen, o ființa, chipul unui om, un mediu social, o stare sufletească. Într-o descriere literară, în proză sau în versuri, pe lângă prezentarea unor elemente definitorii pentru obiectul descrierii, scriitorul dă glas și sentimentelor declanșate în sufletul sau de contemplarea obiectului descris (uimire, încântare, bucurie, spaima etc.) Există opere literare construite exclusiv
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
va trebui să plece ea Ia drum. Când bănuiala devine certitudine, Vitoria pornește în căutarea soțului, zbuciumul și căutările dinlăuntrul Vitoriei fiind labirintul interior, pe care-l parcurge din întunericul neștiinței la lumina certitudinii. Înaintea călătoriei simte nevoia unei purificări sufletești, ține post negru în toate "vinerele negre [...] fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură". Hotărâtă să afle adevărul și să răzbune moartea bărbatului ei, Vitoria reconstituie cu luciditate drumul făcut de Nechifor labirintul exterior , se amestecă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pornind de la rivalitatea economică dintre ei, un cântec liric ciobănesc sau un bocet, cea mai plauzibilă pare ce-a de-a doua având în vedere lirismul pronunțat al textului. De fapt, și bocetul presupune un puternic lirism, o covărșitoare tensiune sufletească. Titlul, format din diminutivul miorița sugerează și el gingășia, delicatețea sufletească a personajului principal și duioșia sentimentelor și anticipează încărcătura afectivă a textului, lirismul său sfâșietor în anumite momente. Deși balada are ca punct de plecare o practică veche a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
un bocet, cea mai plauzibilă pare ce-a de-a doua având în vedere lirismul pronunțat al textului. De fapt, și bocetul presupune un puternic lirism, o covărșitoare tensiune sufletească. Titlul, format din diminutivul miorița sugerează și el gingășia, delicatețea sufletească a personajului principal și duioșia sentimentelor și anticipează încărcătura afectivă a textului, lirismul său sfâșietor în anumite momente. Deși balada are ca punct de plecare o practică veche a oierilor, aceea a deplasării turmelor de la munte la șes și invers
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
bocirii pe care nu-1 poate solicita dușmanilor săi și pe care îl vor împlini oile: "Ș-oile s-or strânge,/ Pe mine m-or plânge/ Cu lacrimi de sânge". Prin cântecul fluierelor, autorul anonim reliefează o gradare ascendentă a, zbuciumului sufletesc al eroului, sensibilitatea și dragostea sa față de frumos, dorința de înveșnicire prin artă. prin cântec. Se observă că prin personificarea fluierelor și prin epitetele "cu drag", "duios", "cu foc" se realizează o creștere a dramatismului pe fondul unei seninătăți a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fată de crai,/ Pe-o gură de rai", dar să-i ascundă faptul că la nunta lui a căzut o stea și că a participat întreaga natură. El vrea astfel să o cruțe pe mama sa de o mare durere sufletească deoarece ea, femeie din popor, cunoaște semnificația stelei căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]