14,810 matches
-
tristețea ne dezvăluie mai multe forme, laturi și funcții. Ca forme de manifestare, specialiștii discern între: tristeți blânde, tristeți apăsătoare, tristeți ale înfrângerii, tristeți ale culpabilității sau ale indiferenței (André, 2009). Când se prelungește, acest sentiment hrănește multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea timpului; căci, la timpul prezent avem de-a face cu stări sufletești lugubre, ursuze, de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
multe alte stări sufletești complexe precum: sentimente de neîmplinire, de inferioritate, de inaptitudine, sentimente de descurajare, de solitudine (idem). Totodată, tristețea are mai mult de-a face cu trecerea timpului; căci, la timpul prezent avem de-a face cu stări sufletești lugubre, ursuze, de morocăneală, iar la timpul viitor, avem de-a face cu descurajare, pierderea speranței. Între cele două momente temporale (trecut și viitor) ne simțim dezamăgiți (tristețea pricinuită de speranțele și de încrederea înșelate) și pesimiști (tristețea legată de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ca un înec (André, 2009, p. 234). În urma cercetărilor sale, recunoscutul psihoterapeut francez a ajuns la concluzia potrivit căreia "cel mai mare factor de risc depresiv în societatea noastră contemporană, nu vine de la pierderi și de la doliu, ci de la stările sufletești legate de sentimentul de decădere, de înjosire și de neputință în fața situațiilor percepute ca fiind blocate și fără rezolvare" (pp. 222-223). Potrivit celebrului psihiatru, pe măsură ce planeta se occidentalizează "se bănuiește că ar exista o legătură între depresie și lumea "modernă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2001, p. 66). Nefericirea ne copleșește. "Ne simțim rupți de lume, nedemni de iubire și incapabili de iubire", subliniază autorii (p. 67). Aflați în momente de depresie, suntem deprimați, abătuți, descurajați, într-o stare de apatie. Într-o atare stare sufletească ne pierdem orice motivație. Bateriile ni s-au descărcat. Ne simțim greoi, fără nicio dorință de a (mai) începe sau de a (mai) întreprinde ceva. Apatia precizează R. Holmes și J. Holmes "zăgăzuiește fluxul normal al sentimentelor pentru a împiedica
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sau de a (mai) întreprinde ceva. Apatia precizează R. Holmes și J. Holmes "zăgăzuiește fluxul normal al sentimentelor pentru a împiedica durerea, golul interior sau teama" (2001, p. 72). Căutând să surprindă cât mai multe nuanțe ale acestei dureroase stări sufletești, cei doi autori notează: "În miezul depresiei se află o pierdere: pierderea speranței, pierderea cuiva drag, pierderea sentimentelor bune față de noi înșine și față de lume, pierderea respectului de sine și a respectului celorlalți" (p. 67). Fără a fi propriu-zis o
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
curând "o stare în care energia normală a vieții pare în mod ciudat secătuită. Ea poate merge potrivit lui F. Wilks (2003) de la un sentiment vag de tristețe până la sentimentul puternic de disperare" (p. 29). Oricum, ea nu este o problemă sufletească superficială. Gândurile depresivului se traduc printr-o triplă viziune negativă: a. asupra lui însuși: are un acut sentiment de inferioritate sau de lipsă de demnitate; b. asupra viitorului: este dominat de pesimism; c. asupra lumii: lumea este percepută ca dură
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne pot accentua tristețea/tristețile sau depresia; dimpotrivă, ele ne pot ajuta să ne depășim și să ne (re)căpătăm sentimentul încrederii în noi și în ceilalți, asupra viitorului, în viață 70. Suferința și rușinea Suferința este o altă stare sufletească importantă care afectează relațiile interpersonale. Pe perioade mai scurte sau mai îndelungate de timp, mai frecvente sau mai rare, ea este inerent prezentă în viața noastră; unora, le poate marca, chiar, atitudinea față de viață, față de semeni. Pentru celebrul profesor și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atinge standardele și responsabilitățile sociale" (Chelcea, 2008, p. 207). Rușinea apare în cazul acelor persoane care potrivit valorilor lor personale "se simt răspunzătoare pentru nereușitele lor și când cred că respectivele eșecuri reflectă o dezonoare" (ibidem). Trecem prin această stare sufletească atunci când simțim că persoana noastră este s-au ar putea fi evaluată negativ de către cei din jurul nostru sau de către cei cu care suntem într-o relație interpersonală. S. Chelcea (2008) este de părere că "dacă emoția de rușine este mărturisită
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
p. 103). Când suntem binedispuși, suntem mai motivați și mai creativi decât semenii neutri atunci când ni se propune o muncă interesantă, dar mai puțin receptivi la o sarcină plictisitoare. Bucuria, buna-dispoziție și fericirea fac parte din aceeași familie a stărilor sufletești binefăcătoare. Chiar dacă oamenii au căutat (dintotdeauna), caută și vor căuta să afle ce este fericirea, putem spune (având conștiința imperfecțiunii opțiunilor noastre) că (Lelord, André, 2003): • ea este o stare de mulțumire, pe care o simțim atunci când avem ceea ce ne
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
avut în muncă, satisfacția de a fi realizat/înfăptuit țelul propus, simțământul de a ne simți utili/folositori celorlalți; • este sentimentul împlinirii prin munca noastră, starea deplină că ne exprimăm întregul potențial, că ne autoactualizăm; • este trăirea serenității, a echilibrului sufletesc (înțelepciunea în fața schimbărilor destinului); • se referă la o mulțime de bucurii, de episoade de emoție binefăcătoare intensă. Potrivit lui Fr. Lelord și Ch. André (2003), factorii care ne influențează fericirea sunt: • vârsta; • bani: "multe studii au demonstrat că nivelul stării de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de cauzele suferinței" (Matthieu, în Goleman, 2005, p. 229, p. 434). Compasiunea este un sentiment și un demers mai vast, mai profund și mai pozitiv decât mila, pe care o putem resimți în fața suferinței semenului nostru (André, 2009). Această stare sufletească este "starea în care reacționăm la emoțiile altora. Suntem în stare să apreciem și să simțim ceea ce simt ceilalți, dar este mai mult decât empatie" (Goleman, 2005, p. 228). Este o acțiune gratuită (André, 2009), este blândețe și amabilitate, atenție
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a primit ceva de la noi (idem, p. 133). Compasiunea este dragostea purificată, calmă, este o binecuvântare. Ea ne transformă într-un lotus; începem "să ne înălțăm deasupra mlaștinii de dorințe, lăcomie și furie" (idem, p. 5). În această înălțătoare stare sufletească, îl respectăm pe celălalt ca pe scop în sine. Ea dezactivează dorințele de dominare și de delimitare, pentru a ne plasa într-o poziție frățească și orizontală, "axată mai mult pe asemănarea și colaborarea dintre oameni, decât pe dominare și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
unei degradări constante, prin faptul că tind să devină o realitate pe cât de efemeră, pe atât de superficială, pe cât de îngust și accentuat orientate/interesate, pe atât de artificiale, pe cât de fluctuante, pe atât de sărace (din punct de vedere sufletesc, spiritual). Aflate într-o astfel de cumpănă existențială, relațiile interumane declanșează poziții de abordare diferite ale antropologilor, psihologilor sociali, sociologilor etc. Astfel, unii susțin faptul că în atare condiții și relațiile trebuie să se adapteze: vor intra și ele în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Adler, A. (2009), Înțelegerea vieții. Introducere în psihologia individuală, București, Editura Trei. Albrecht, K. (2007), Inteligența socială, București, Editura Curtea Veche André, Ch. (2010), Imperfecți, liberi și fericiți. Practici ale stimei de sine, București, Editura Trei. André, Ch. (2009), Stările sufletești. Învățarea seninătății, București, Editura Trei. D'Ansembourg, Th. (2006), Lasă amabilitățile, fii tu însuți în relațiile cu ceilalți, București, Elena Francisc Publishing. Arendt, H. (2007), Condiția umană, Cluj, Idea Design & Print. Autard, C. (coord.) (2003), Respectul. De la stimă la deferență
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Handy, Ch. (1999), Understanding Organizations, Londra, Penguin Books. Harris, Th. A. (2011), Eu sunt OK Tu ești OK, București, Editura Trei. Hayes, N., Orrell, S. (2003), Introducere în psihologie, București, Editura All Educational Holmes, R., Holmes, J. (2001), Ecologia stărilor sufletești. Ghidul bunei dispozițiii, București, Editura Humanitas. Horney, K. (1998), Conflictele noastre interioare, București, Editura IRI. Iluț, P. (2003), "Relații intime", în vol. Neculau, A. (coord.), Manual de psihologie socială, Iași, Editura Polirom. Kant, Imm. (1972), Întemeierea metafizicii moravurilor, București, Editura
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
consideră că, între acestea, sunt demne de reținut patru postulate fundamentale: a. Coerența lumii; b. Capacitatea de control; c. Destinul favorabil; d. Valoarea de sine (propria valoare). Coerența lumii. Potrivit acestei tentante teorii privind viața noastră emoțională și stările noastre sufletești, "ar fi cu neputință ca ființa umană să trăiască într-o lume pe care o consideră haotică și care ar fi supusă arbitrarului, hazardului și accidentelor" (idem, p. 371). Nivelul ridicat al angoasei pe care ar resimți-o individul într-
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încinsă, foarte sensibilă, foarte tensionată, foarte grăbită, foarte suspicioasă, foarte superficială, extrem de iscoditoare (în ceea ce privește viața intimă) și cu intenții denigratoare. Amabilitate nu înseamnă așa cum s-ar putea înțeleage la prima vedere doar amabilitatea convențională, complezentă. Amabilitatea include și o stare sufletească, emoțională mai profundă. Pentru L. Carter (2007), de pildă, amabilitatea este "o trăsătură capitală a unei persoane care iubește" (p. 267). În sensul ei autentic și profund, aceasta înseamnă "o angajare spre un caracter prietenos, spre generozitate, cordialitate și blândețe
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
emoțional. 43 Fr. Lelord și Ch. André (2003) consideră că există două modalități defectuoase de a controla mânia: Explozia: este cazul acceselor de furie pe care le regretăm, care provoacă certuri inutile, lăsând în urmă o ranchiune persistentă; resentimente, răni sufletești; eventual, consecințe nefaste pe termen lung în ceea ce privește relațiile noastre cu ceilalți; Inhibiția: sunt momentele când "înăbușim" complet mânia, disimulând-o față de ceilalți, uneori, chiar față de noi înșine. De altfel, tot acumulând mânie nemanifestată ("inhibată"), putem ajunge la un moment dat
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fi niciodată satisfăcător" (Lacroix, 2009, p. 57, s.a.). Cu un atare ideal, mereu vom avea impresia că facem și că suntem prea puțin. Astfel conceput și înrădăcinat în atmosfera ideologică a epocii noastre, acest tip de ideal generează stres, instabilitate sufletească, vulnerabilitatea stimei de sine. Invidia stă la orice pas să ne tulbure, să ne dezechilibreze, să ne strivească. Teama de mediocritate intră (tot mai) adânc în cele mai ascunse fibre ale existenței și actelor noastre. Ni se cultivă și ni
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
posibilitățile și speranțele ei, a ne întâlni, comunica și lucra cu prietenii, cu colegii, a cultiva relațiile cu cei dragi. 71 Alte hărți (neuronale) sunt temeiul stării mentale pe care o numim suferință și care cuprinde stări negative (precum chinul sufletesc, teama, vinovăția, disperarea), "partituri compuse în cheia durerii" (Damasio, 2010, p. 132). 72 E. Fromm vorbește despre: iubirea romantică, iubirea părinească, iubirea frățească, iubirea de sine (1995), iar R. J. Sternberg despre: simpatie (caracterizată prin intimitate), dragoste oarbă (caracterizată prin
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acest „punct slab”, Încât sunt oarecum „vaccinați” Împotriva stărilor de spirit saturniene. 4. Orburi și retrogradări Am văzut că importanța tranzitelor este legată, Între altele, de durata lor. Dacă acceptăm postulatul conform căruia influențele planetare au efect asupra stărilor noastre sufletești și, În consecință, asupra existenței noastre, trebuie să admitem că, pe măsură ce această experiență se repetă, crește și posibilitatea de a-i Înțelege mesajul și de a-i resimți efectul. Văzută de pe Pământ, mișcarea planetelor nu este regulată: În anumite momente
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a VII-a (care semnifică, Între altele, căsătoria). Aceste tranzite evocă atât evenimentul „social”, cât și profunzimea, durata angajamentului. Este vorba de o persoană serioasă, care acționează cu seriozitate... Trigon sau sextil Dispoziție: Se instalează o anumită formă de liniște sufletească, de filosofie. Individul este calm și așezat, Își stăpânește mai bine emoțiile, se comportă coerent și Înțelept. Evenimente: Aceste tranzite conferă un caracter durabil tuturor aspectelor legate de viața familială și de zi cu zi, fără constrângerile impuse de celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
conferă un caracter durabil tuturor aspectelor legate de viața familială și de zi cu zi, fără constrângerile impuse de celelalte aspecte. Sunt Întâlnite de asemenea În perioadele de instalare, de stabilizare domestică. Sens: Viața vă oferă o perioadă de calm sufletesc, de care puteți profita pentru a vă reface forțele. Opoziție sau careu Dispoziție: Asemănătoare celei resimțite În cazul conjuncțiilor prost suportate: pesimism, melancolie, tendințe depresive sau neurastenice, feminitate În regres, lipsă de energie și reactivitate. Evenimente: Despărțiri sau doliu În
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
celorlalți o imagine mult mai autentică despre sine. Sociabilitatea se diminuează, făcând loc rezervei, discreției; asta se Întâmplă Întricât lucrurile care altădată Îl amuzau acum i se par dintr-odată superficiale și lipsite de interes. Conjuncție disonantă: Perioadă de stări sufletești mohorâte. Maturizarea inerentă acestui tranzit dă impresia că Îl „Îmbătrânește brusc” pe individ, iar bilanțul pare negativ. Individul adoptă un comportament distant, morocănos, sever. Pe de altă parte, toate neplăcerile de ordin fizic ce apar În timpul unui tranzit al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
fie perceput de către ceilalți (Burton & Dimbleby, 2002, p. 19); a se vedea, de exemplu, schimbul de biscuiți dintre colegi, în clasa I; gesturile "afective" ale profesorului față de elevii din clasa pregătitoare/I ca manifestare a deschiderii, a protecției, a căldurii sufletești etc. Caracteristicile codului și ale canalului de construire (codificare) și transmitere a mesajului permit operarea distincției dintre comunicarea verbală, comunicarea nonverbală și cea paraverbală (Sălăvăstru, 2004, pp. 184-187), toate trei putând fi subsumate comunicării interpersonale. Același raport, de subordonare, este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]