KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...552 553 554 ...639 >

15,959 matches

Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786

DINAMICA NORMEI LINGVISTICE. OBSERVAȚII STATISTICE ASUPRA VERBELOR DIN DOOM2 ADINA DRAGOMIRESCU 1. ASPECTE METODOLOGICE Prin analiza statistică a verbelor cuprinse în DOOM2 am urmărit actualizarea datelor extrase de Grigore Brâncuș în 1976 (Brâncuș 1976a) din prima ediție a Dicționarului explicativ al limbii române (1975). Am realizat această statistică pentru a evidenția tiparele de conjugare productive/neproductive în româna actuală

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
de clasificare în tipuri, clase și subclase de conjugare folosite în statistica anterioară. Tot pentru a putea compara datele oferite de cele două dicționare, am păstrat soluția adoptată de Grigore Brâncuș, care grupează în aceeași clasă (tipul IV, clasa 2) verbe diferite sub aspect flexionar: pe de o parte, tipul oferi, diferi, cu sufixul i la infinitiv, fără sufix de prezent, cu omonimia 3 = 6, și, pe de altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
de altă parte, tipul fonetic sui, atribui, care, pe lângă caracteristicile menționate pentru subclasa anterioară, prezintă omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile romanice, din engleză și din germană și verbe formate pe teren românesc de la radicale noi sau numai cu sufixe și

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
omonimia suplimentară 1 = 2. Criteriul etimologic a fost folosit numai sub aspectul distincției fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile romanice, din engleză și din germană și verbe formate pe teren românesc de la radicale noi sau numai cu sufixe și prefixe noi). Cele 54 de cazuri de variație liberă între forma de prezent slab (cu

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
fond vechi (în care au fost incluse, după modelul statisticii din 1976, verbe moștenite, vechi împrumuturi neogrecești, derivate interne cu sufixe proprii acestor împrumuturi) vs fond neologic (verbe împrumutate din latină, din limbile romanice, din engleză și din germană și verbe formate pe teren românesc de la radicale noi sau numai cu sufixe și prefixe noi). Cele 54 de cazuri de variație liberă între forma de prezent slab (cu sufix) și cea de prezent tare (fără sufix) din DOOM2 au fost înregistrate

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
rabata/a rabate, a văpăi/a văpăia), au fost ignorate în statistică, pentru că variația liberă ar fi obligat la dubla înregistrare a acestor forme. Variația liberă 2 între forma de prezent tare și forma de prezent slab privește mai ales verbe din fondul vechi, majoritatea încadrate în conjugarea a IV-a (biciuie/biciuiește, biruiește/biruie, bocănește/bocăne, boncăiește/boncăie, cheltuiește/cheltuie, chinuiește/chinuie, ciocănește/ciocăne, clănțănește/clănțăne, cloncăiește/cloncăie, cloncăne/cloncănește, cotrobăie/cotrobăiește, clănțănește/clănțăne, croncăne/croncănește, dăngănește/dăngăne, destăinuie/destăinuiește

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește). Variantele libere înregistrate în DOOM2 au, în general, o pondere diferită în uz (vezi Dragomirescu, în acest volum, p.). Fenomenul variației libere reprezintă o problemă de uz, nesemnificativă pentru tendințele actuale, pentru verbele din fondul vechi, însă pentru cele din fondul neologic variația este relevantă pentru ansamblul flexiunii verbale actuale surprinse în dinamica ei. 2. PRODUCTIVITATEA TIPURILOR, A CLASELOR ȘI A SUBCLASELOR DE CONJUGARE Productivitatea tipurilor, a claselor și a subclaselor de conjugare

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
celor două statistici. Având în vedere că statisticile au ca punct de plecare dicționare de tip diferit (explicativ vs normativ), alcătuite după principii diferite, comentariul comparativ al rezultatelor se va face luând în calcul procentele, și nu inventarul exact al verbelor. Dat fiind că nu este posibilă o comparație unitate cu unitate a verbelor incluse în cele două dicționare, presupunem că diferențele de inventar nu privesc verbele vechi decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
dicționare de tip diferit (explicativ vs normativ), alcătuite după principii diferite, comentariul comparativ al rezultatelor se va face luând în calcul procentele, și nu inventarul exact al verbelor. Dat fiind că nu este posibilă o comparație unitate cu unitate a verbelor incluse în cele două dicționare, presupunem că diferențele de inventar nu privesc verbele vechi decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
al rezultatelor se va face luând în calcul procentele, și nu inventarul exact al verbelor. Dat fiind că nu este posibilă o comparație unitate cu unitate a verbelor incluse în cele două dicționare, presupunem că diferențele de inventar nu privesc verbele vechi decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
că nu este posibilă o comparație unitate cu unitate a verbelor incluse în cele două dicționare, presupunem că diferențele de inventar nu privesc verbele vechi decât în măsura în care acestea vor fi fost considerate total ieșite din uz de DOOM2, ci numai verbele noi și foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
foarte noi. Din punctul de vedere al ponderii fondului vechi față de fondul neologic, se constată variații destul de mici, însă importante pentru că fondul neologic depășește, ca inventar și ca procente, fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
fondul vechi: în DEX 1975, dintr-un total de 5837 de verbe, 2944 (50,44%) aparțin fondului vechi, iar 2843 (49,56%), fondului neologic; în DOOM2 2005 se constată o inversare a procentelor în favoarea neologismelor: din totalul de 6130 de verbe înregistrate, 3037 (49,54%) sunt vechi, iar 3093 (50,46%) sunt neologice. 2.1. Productivitatea tipurilor de conjugare Problema productivității tipurilor de conjugare (cele patru conjugări din gramatica tradițională) s-a pus dintotdeauna numai pentru tipul I (în -a) și

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
și a creării pe teren românesc a unor derivate de la radicale neologice. Compararea procentuală a celor două statistici confirmă observațiile mai vechi: (a) tipul I, în ansamblu, este în creștere de la 56,75% la 57,91%, dar creșterea privește numai verbele din fondul neologic (44,32% față de 42,61%), verbele din fondul vechi înregistrând un procentaj inferior față de datele anterioare (13,59% față de 14,14%); (b) tipul II înregistrează o creștere procentuală puțin semnificativă: în ansamblu, datele actuale arată o pondere

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
de la radicale neologice. Compararea procentuală a celor două statistici confirmă observațiile mai vechi: (a) tipul I, în ansamblu, este în creștere de la 56,75% la 57,91%, dar creșterea privește numai verbele din fondul neologic (44,32% față de 42,61%), verbele din fondul vechi înregistrând un procentaj inferior față de datele anterioare (13,59% față de 14,14%); (b) tipul II înregistrează o creștere procentuală puțin semnificativă: în ansamblu, datele actuale arată o pondere de 0,68% față de cele anterioare, 0,54%; procentele

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
33,58% 168 2,74% 2 227 36,32% 2.2. Productivitatea claselor (și a subclaselor) de conjugare În cadrul tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa cu sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru verbele neologice. Pentru clasa verbelor

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
tipurilor de conjugare, unele clase și subclase sunt mai productive, altele sunt mai puțin viabile în româna actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa cu sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru verbele neologice. Pentru clasa verbelor fără sufix, actualizarea datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
actuală. 2.2.1. Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa cu sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru verbele neologice. Pentru clasa verbelor fără sufix, actualizarea datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
Verbele în -a Tipul în -a cuprinde două clase: clasa fără sufix de indicativ prezent (cu prezent tare), specifică verbelor din fondul mai vechi, și clasa cu sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru verbele neologice. Pentru clasa verbelor fără sufix, actualizarea datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și o ușoară creștere a

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
sufix de indicativ prezent (cu prezent slab), caracteristică pentru verbele neologice. Pentru clasa verbelor fără sufix, actualizarea datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și o ușoară creștere a verbelor din fondul neologic (7,00% față de 6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
fără sufix, actualizarea datelor statistice nu oferă diferențe spectaculoase: în ansamblu, 14,55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și o ușoară creștere a verbelor din fondul neologic (7,00% față de 6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în condițiile în care procentul verbelor din fondul vechi este în scădere, 5,84% față de

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
55% față de 15,03%. Se constată o ușoară scădere, firească pentru evoluția limbii, a verbelor din fondul vechi (7,55% față de 8,08%) și o ușoară creștere a verbelor din fondul neologic (7,00% față de 6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în condițiile în care procentul verbelor din fondul vechi este în scădere, 5,84% față de 6,06%, iar cel al verbelor neologice, cum era și firesc, este

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
55% față de 8,08%) și o ușoară creștere a verbelor din fondul neologic (7,00% față de 6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în condițiile în care procentul verbelor din fondul vechi este în scădere, 5,84% față de 6,06%, iar cel al verbelor neologice, cum era și firesc, este în creștere, 37,22% față de 35,66%. Productivitatea mare a clasei verbelor cu prezent slab este confirmată și de

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
față de 6,95%). În cazul clasei verbelor cu sufix de prezent, există o creștere sesizabilă: 43,06% față de 41,72%, în condițiile în care procentul verbelor din fondul vechi este în scădere, 5,84% față de 6,06%, iar cel al verbelor neologice, cum era și firesc, este în creștere, 37,22% față de 35,66%. Productivitatea mare a clasei verbelor cu prezent slab este confirmată și de noile intrări din DOOM2: dintre cele 138 de verbe neologice încadrate la tipul I, 135

[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]