13,995 matches
-
vii, autentice, apar și personaje schematice, superficiale (...). Cauzele schematismului, ale tendinței de a nivela caracterele oamenilor, de a-i lipsi de individualitate, de personalitate, rezidă în cunoașterea superficială a realității, în insuficienta participare la viață și la lupta poporului (...). Partidul îndeamnă pe activiștii de pe tărâmul dramaturgiei și teatrului să-și concentreze atenția asupra creării unui repertoriu actual, la înălțimea cerințelor maselor muncitoare. Poporul nostru așteaptă de la scriitori opere din ce în ce mai bune (...). Urmând exemplul dramaturgilor sovietici, autorii noștri trebuie să studieze cu perseverență
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru ca problema reformei ortografiei să se rezolve just, considerăm că nu este suficient ca revistele Contemporanul, Almanahul Literar și celelalte să aștepte colaborarea «opiniei publice». Experiența de până acum a dovedit că intelectualii, muncitorii și studenții noștri nu se prea îndeamnă la discuția proiectului (...). De ce oare? Din cauza inconsecvenței acestui proiect, din cauza «răsturnărilor» pe care le preconizează sau din cauza rămășițelor burgheze, latiniste, naționaliste, șovine, care încă se mai pot observa la unii? În 1953, cu unele modificări, proiectul este aprobat de prezidiul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lui Sahia de E. Jebeleanu, imaginea vieții în Gospodăria agricolă de stat a fost astfel «înfrumusețată» încât dacă n-ar apare și câțiva chiaburi decorativi la sfârșit am putea crede că oamenii despre care poetul vorbește (...). «Scrieți adevărul» i-a îndemnat în repetate rânduri pe scriitori tovarășul Stalin (...). A privi problema exagerării conștiente ca un simplu procedeu, a o rupe de concepția artistului înseamnă a deschide larg porțile formalismului. Dar a o reduce numai la o problemă de atitudine în fața vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
s-a întâmplat, de pildă, de curând cu poezia Taina de Cristian Sârbu. Nu este cazul să discutăm aici valoarea poemului, dar este cert că ceea ce l-a supărat pe Dan Costa (Almanahul literar, nr.2/1952) și 1-a îndemnat să asvârle cu nemiluita săgețile «nimicitorului» său sarcasm, este tocmai faptul că poetul a cutezat să introducă în lucrare amănunte «triviale», cum ar fi: socotelile tatălui cu privire la greutățile suplimentare pe care le va aduce necesitatea de a hrăni încă o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
numărul 4 pe 1953 a apărut poezia lui Victor Felea Iubește sportul, o poezie în care, adresându-se unui tovarăș, unui cititor - în general unuia care nu face sport ci se îndeletnicește cu «paharul ce-l umpli întruna» - poetul îl îndeamnă să practice tot felul de exerciții fizice: alpinism, înot, alergări, sărituri, tir, etc (...). Poezii ca acestea apăreau cu zecile în trecut, ilustrări seci ale cunoscutului dicton latin: «Mens sana in corpore sano». Din păcate ele mai apar încă și azi
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Joi. Ia mine-i Vineri, Ai părul nins, am părul rar. (Mihai Beniuc, Ciclul de dragoste, în Viața românească nr.8. 1953). Versurile de mai sus - dintr-un ciclu de-o elevație, discreție și ținută artistică într-adevăr remarcabile - te îndeamnă să te gândești, între altele, și la faptul că anumite motive firești ar fi putut să-i determine pe atâția alți poeți, care-s departe de vârsta de argint, să-și revendice pe acest tărâm prioritatea. În tot cazul, încercările
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
deși uneori biciuitor e meșteșugitul vers al lui Cicerone Theodorescu». (Vezi nota 51 și contextul). Atributele acestea se potrivesc în totalitate poemului De vorbă cu un tânăr, care, în esență, biciuie critica literară a vremii, dogmatică, demobilizatoare și demolatoare și îndeamnă pe tinerii poeți la perseverență și încredere în talentul lor. Dar, ne amintim, pentru criticarea unor critici literari ai epocii se ridicase bariera încă în martie, de la plenara scriitorilor. Poetul transpune în versuri un aspect al realității, mai exact al
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și-n stânga, gândul... Dar se poate Ideia ici, iar colo fapta, Apartamente separate? În fața acestor «criticaștri», îndeamnă pe tânărul poet: Tu dârză frunte ți-o aține - Nu te-ntrista de-al lor oprobiu, Să-ncerci mereu să faci mai bine. Să fie nou. Să fie propriu. Iată de pildă cum prin intermediul unei imagini viguroase se comunică indignarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
situație de invidiat. Muzica se schimbă, fiind Înlocuită de un slow, iar Luke mă trage mai aproape de el. Cu coada ochiului, Îi observ pe Jess și pe Tom apropiindu-se tot mai tare de centrul ringului de dans. Hai, Îl Îndemn telepatic pe Tom. Pup-o. — Deci lucrurile merg destul de bine? zic. — Draga mea, nici că ar putea să meargă mai bine. Îmi Întîlnește privirea, iar tonul glumeț i-a dispărut. — Serios. O să fim de trei ori cît acum. — Uau. Rumeg
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Însărcinată! Biata de ea, mai are un pic și cade din picioare, uitați-vă la ea! — A! zic, luată prin surprindere. Toată lumea se dă la o parte, de parcă aș fi de stirpe regală sau așa ceva, iar femeia cu impermeabil mă Îndeamnă să-mi Împing căruciorul În față. — Îhm... adevărul e că eu nu... — Haideți, haideți, veniți! CÎt are copilașul? se uită bătrîna În cărucior. Nu-l văd de toate drăcoveniile astea! — Ăă... păi... Tipa de la stand Îmi face semn să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
face? Dar nu pot. Nu am nici o ieșire. Mă privesc amîndoi. Va trebui s-o fac. Cu o greață pe care mi-o reprim cu greu, Îmi trag Încet un ciorap, apoi pe celălalt. — Trage-i bine pînă sus! mă-ndeamnă Venetia. Așa, peste coapse. Îmi scot sandalele și Îmi pun șlapii cei oribili. După care Îmi ia geanta cea nouă și imensă Marc Jacobs (galben pal, absolut divină) să-mi bag În ea sandalele. — Asta-i geanta ta? Ochii ca
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
copleșită! sare mama imediat să mă ajute. Ia un loc, draga mea. Gustă ceva. Îmi bagă În ochi un platou cu mini clătite chinezești cu rață. De la supermarketul Waitrose, le fac chiar ei. SÎnt foarte bune! Deschide-ți cadourile! mă Îndeamnă Suze, bătînd din palme. Și pe urmă avem jocuri pentru petreceri. Hei, toată lumea să stea jos, Bex o să-și desfacă darurile... Trîntește toate cadourile, frumos Împachetate, Într-un morman În fața mea, apoi lovește cu furculița În pahar. — Așa, vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
frecvent utilizată în simbolistică, mâna are semnificații pozitive și negative, mai ales pentru magia prin contact (binecuvântare, acceptare, rugăciune, jurământ), mudrele din spațiul indian, cu cinci degete, cinci elemente, pozitive pentru mâna dreaptă. Mâna dreaptă ridicată cu trei degete întinse îndeamnă la jurământ. În simbolistica francmasonă, mâna ajută la semnele de recunoaștere, la lanțul frățesc, la forță, credință, hărnicie, mâna fiind închisă sau deschisă, datorită mâinilor care ne hrănesc, îmbracă și mângâie. Cititul în palmă declanșează trăirile vizionare, în legătură cu destinul. Domnitorii
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Reflexul ecleziologic al acestei teorii era următorul: Biserica în calitate de continuatoare a misiunii lui Cristos și instituită de acesta sub formă organică de "societate perfectă"54 reclama în "mod legitim independența față de puterea civilă și dreptul de a emite legi și îndemna credincioșii către acele sectoare ale vieții sociale care au tangență cu destinul etern al omului"55. Schimbările aduse de modernitate au făcut ca Biserica să se confrunte cu idei și curente de idei diferite, transformări sociale (cu statul de tip
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați de Vatican
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presei 117. În cadrul ei a vorbit despre răul provocat de "acea desfrânată libertate de a tipări orice, care ar trebui numită mai degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar societatea a avut de suferit. El i-a îndemnat pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
degrabă libertinaj", deoarece prin intermediul ei s-au otrăvit suflete, iar societatea a avut de suferit. El i-a îndemnat pe oamenii presei să folosească în scopuri pozitive instrumentele ce slujiseră răului 118. A avut ca obiectiv dezvoltarea jurnalismul catolic 119, îndemnând credincioșii să nu sprijine presa contrară Bisericii 120. Papa considera acest mijloc de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de a interpreta opiniile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai precis referitor la parohiile, acțiunile și manifestările catolice. Articolele încadrate la rubrica Știri de tot felul și de pretutindeni erau materiale ce tratau la evenimente politice, sociale, educative, demografice, culturale. Pentru a înțelege mai bine aceste subiecte, cititorul era îndemnat să se informeze cât mai mult și să cunoască realitățile în care trăia. Articolele care apăreau fără o constanță definită erau și cele mai diverse și abordau o tematică foarte variată: Cristos soluția chestiunii deosebirilor de clasă și de rasă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
V-am rugat și vă rog iarăși, Ce păcat c-atâția tineri Să rămână ne-ntinată Au dat satul de rușine!... Când al patimilor ropot Ah!... părinții poartă vina Și când lumea păcătoasă Și de-o parte și de alta!... Vă îndeamnă la urgie, Blestemați vor fi pe lume... Fiți cu mintea sănătoasă!... Și-n aceasta... și-n cealaltă Fericiți veți fi în ziua, Sunt scârbit... și-l rog pe Domnul Când, venind la cununie, Să ne apere... să facă Veți da
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au apărut anunțuri cu noua tipografie, în scopul de a face reclamă pentru executarea diverselor comenzi. Pentru suplimentarea veniturilor, au fost publicate și reclame, afișe publicitare cu diferite magazine și ateliere din Moldova. Mesajele constante transmise prin articolele revistei îi îndemnau pe cititori să se roage cât mai mult și să săvârșească multe fapte bune. Rugăciunile se făceau pentru binele tuturor creștinilor, progresul misiunilor din Africa, America de Sud și Extremul Orient, pentru pacea în lume etc. Revista propunea viziunea catolică asupra tuturor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
importanța sfințirii duminicii, considerând că în funcție de respectarea acestei zile "se putea cunoaște viața religioasă a populației"588. El a explicat pe înțelesul tuturor ce însemna să sfințești ziua de duminică: "1 Repausul duminical și 2 Sfințirea propriu-zisă (mersul la Biserică)", îndemnându-i pe credincioși să apeleze la preot când nu le este clar ce munci și în ce condiții realizarea acestora nu este considerată păcat. În finalul materialului au fost expuse pedepsele lui Dumnezeu pentru cei care nu respectau porunca Lui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ieftine". În prima categorie, intrau indicațiile privitoare la modul în care țăranii trebuie să-și conducă gospodăria pentru a avea cele necesare, recomandându-le să facă economii și să fie cumpătați atât la mâncare, cât mai ales la băutură. Erau îndemnați să economisească banii câștigați: "cine nu știe să-și sporească singur banii câstigați, e bine ca să-i pună la vreo bancă, căci așa vor fi mai siguri și prin procente se vor spori încetul cu încetul fară nicio osteneală"687
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost următoarea: "Fie omul cât de bogat, cât de norocos și să câștige el toate bunurile și laudele oamenilor și la urmă la ce-i folosesc toate acestea, dacă apoi nu va putea intra în cer?"713. Autorul îi îndemna pe părinți nu doar să le vorbească și să-i învețe pe copiii lor despre pildele lui Hristos, ba chiar ei înșiși să fie un exemplu pentru aceștia: "Părinților creștini, voi care sunteți ca niște învățători ai lui Iisus Hristos
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]