14,411 matches
-
proces de durată și foarte intim care, de regulă, nu trebuie obturat prin intervenție farmacologică. Doliul perinatal generează tensiuni centrifugale și asupra cuplului, ca rezultantă sinergică a celor doi poli care îl populează. Comuniunea în durere, de cele mai multe ori, nu consolidează diada parentală, dimpotrivă apar disfuncționalități nu numai în ceea ce privește comunicarea, dar și în aria relațiilor sexuale etc. M. Froehlich (2000) comunică o incidență îngrijorătoare a divorțului (90%) în familiile care s-au confruntat cu un deces perinatal. Fenomenul e predictibil, din moment ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1989-1995/1997). Imediat după căderea Cortinei de Fier, statele occidentale s-au preocupat de asigurarea unui climat de stabilitate În Europa. În primii ani după căderea comunismului, s-au creat mecanismele specifice care să permită statelor din Est să-și consolideze regimul democratic din propriile țări. Acestora li s-a oferit ocazia să facă parte din structuri europene și internaționale de securitate, dar, În același timp, au Început să se deruleze programe specifice de democratizare cu finanțări primite din Occident. Toate
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și stabilirea imigranților în aceste state a fost dorită și acceptată de ele; era necesară această forță de muncă suplimentară, necalificată sau semicalificată, pentru procesul de dezvoltare economică din țările Uniunii Europene. Aceste comunități s-au stabilit și s-au consolidat pe teritoriul statelor în cauză; ele se află în general la a treia generație și numărul celor care au dobândit cetățenia statelor de adopțiune tinde să depășească pe cel al celor care nu au dobândit-o încă. Comunitățile respective s-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nivelul întregului continent. Se apreciază că un punct de vedere mai ferm al Comitetului consultativ cu privire la ceea ce reprezintă o minoritate în diferite state membre ar întări eficiența aplicării Convenției-cadru . Evoluțiile care au avut loc în unele state cu democrații bine consolidate din Europa de Vest la sfârșitul anului 2005 arată că este momentul ca situația grupurilor formate din imigranți și refugiați, cetățeni sau ne-cetățeni, stabilite pe teritoriul statelor respective, să fie reexaminată în lumina ansamblului normelor privind drepturile omului și drepturile specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Adunării generale a ONU, statele s-au angajat să-și coordoneze mai bine inițiativele antiteroriste. La rândul său, Consiliul de Securitate a adoptat mai multe rezoluții pentru crearea unor organe subsidiare însărcinate să se ocupe de aceste chestiuni. Pentru a consolida și îmbunătăți aceste activități, statele membre ale organizației au deschis un nou capitol în lupta antiteroristă, adoptând la 8 septembrie 2006 o "Strategie mondială de luptă împotriva terorismului". Strategia este, totodată, un plan de acțiune concret pentru eliminarea condițiilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ofere reglementări, dar care să și funcționeze și să fie viabil. Tratatul de aderare constituie un text compozit, prin asamblarea și sistematizarea tuturor reglementărilor comunitare în vigoare, și a celor progresiv dezvoltate, unul în care se prezintă, într-o formă consolidată pentru România, toate tratatele comunitare care există la data aderării, toate regulile și principiile ce se aplică în Uniunea Europeană existente, dar și în devenire, precum și liste ale tratatelor la care România trebuie să fie ori să devină parte. Tratatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de la Lisabona?24 a) Eliminarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDF) din textul Tratatului Textul Cartei a fost elaborat de către Prezidiul Convenției care a redactat Tratatul constituțional, cu scopul de a face mai vizibile drepturile fundamentale și de a consolida protecția lor, "în spiritul evoluției societății, a progresului social și a dezvoltărilor științifice și tehnologice", așa cum se arată în preambulul Explicațiilor privind Carta Drepturilor Fundamentale, document inclus în Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană 25. Dacă în Tratatul constituțional
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
transmitere, un parlament național își notifică opoziția sa față de o astfel de propunere, decizia nu se adoptă 44. Parlamentul European și parlamentele naționale vor fi, de asemenea, implicate în evaluarea activităților Eurojust, organismul care are misiunea de a susține și consolida coordonarea și cooperarea între autoritățile naționale de cercetare și urmărire penală în legătură cu formele grave de criminalitate care afectează două sau mai multe state membre și care impun urmărirea penală pe baze comune, prin operațiuni întreprinse de autoritățile statelor membre și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de implicare a Parlamentului European și a parlamentelor naționale în evaluarea activităților Eurojust 45. Tratatul de reformă conține prevederi similare privind implicarea Parlamentului European și a parlamentelor naționale în evaluarea activităților Europol, organismul care are misiunea de a susține și consolida acțiunea autorităților polițienești și a altor servicii de aplicare a legii, precum și cooperarea acestora pentru prevenirea și combaterea criminalității grave care afectează două sau mai multe state membre, a terorismului și a formelor de criminalitate care aduc atingere unui interes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
3-a, devenea un forum mai activ în abordarea unor probleme majore ale păcii și securității internaționale. În climatul destinderii, devenea posibilă prima Conferință dedicată securității și cooperării pe continentul european CSCE; la rândul său, pregătirea și desfășurarea Conferinței menținea, consolida și instituționaliza procesul destinderii, adoptarea Actului Final de la Helsinki (1 august 1975) putând fi considerată momentul de vîrf al acestui proces. În acest sens, perioada destinderii a fost și rămâne cu adevărat remarcabilă în ordinea mondială postbelică. 3. Preliminarii (2
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pus la temelia unui proces ce avea să se dovedească îndelungat și esențial pentru evoluțiile europene, proces care, din perspectivă istorică, este dificil de imaginat fără el; prin încetățenirea sa în activitatea CSCE/OSCE, legitimitatea internațională a regulei rotației se consolida. Acceptarea caracterului deschis al tuturor formelor de lucru și activităților ce se desfășurau în cadrul Consultărilor apoi, al Conferinței a trecut mai ușor prin furcile caudine ale reuniunii de la Dipoli. El a fost, într-un fel, tacit, considerat de la sine înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
între Comunitatea Europeană sau Comunitatea Europeană și statele membre, pe de o parte și Republica Coreea, pe de altă parte". 26 O formulare mai fericită ar fi fost aceea: "se aplică față de prezentul tratat", pentru că sensul articolului este de a consolida, de a se face un singur tot din ansamblul de reglementări. 27 A se vedea, Ion M. Anghel, Implicațiile pe care le are asupra statului român intrarea în vigoare a Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, în revista Dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
zone diferite. Acest principiu se refer] la acțiunea nonviolent] sau, dup] cum o numește Gandhi, ahimsa. La început, Gandhi marșeaz] pe lipsa cooper]rii, o idee pe care o descoper] în operele lui Tolstoi și Henry Thoreau, si care este consolidat] de prietenii s]i quakeri din Africa de Sud. Se sprijin] ideea nonrezistenței (sau „nu înfrunta r]ul”), însemnând renunțarea la orice modalitate de opunere prin fort] în fața r]ului, a nedrept]ților și a oprim]rii. Inițial, Gandhi o numește „rezistent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei, f]r] a permite influență ideilor perturbatoare. Dezvoltarea acestei sensibilit]ți a devenit baza oric]rui exercițiu de meditație, orientat spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât și de anumite forme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spiritual]”. Aceasta se refer] la dezvoltarea caracterului prin rug]ciuni private și publice (ambele implic] reflecția asupra Bibliei) și discuții cu frații creștini (și cu alte persoane, dac] este cazul), pentru că puterea de înțelegere și de discern]mânt s] se consolideze. Aducerea de argumente pentru anumite decizii se numește, în mod tradițional, cazuistic]. Aceasta nu s-a bucurat de o bun] reputație în perioada contrareformei, întrucât a generat o serie de reguli ce permiteau abaterea de la îndatoriri morale evidente, măi degrab
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pentru adepții teoriei consecințelor, poziția opus] nu este suficient de sistematic]; aceast] gândire se aplic] agentului individual și colectivit]ții în aceeași m]sur]. Observația îi poate ajuta ins] pe adepții teoriei consecințelor s] își înțeleag] oponenții și s] își consolideze, astfel, propria poziție. Ei susțin c] analizeaz] cu atenție orice idee pe care oponenții lor o consider] conving]toare. Înțeleg, de asemenea, și pot combate în acest fel ideile oponenților lor. Referințe Austin, J.: The Province of Jurisprudence Determined (1832
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pan] la un anumit punct. Ins] Moore și adepții s]i nu ar fi de acord cu recunoașterea acestei idei la scar] larg]. Cu toate acestea, utilitarismul materialist se apropie foarte mult de problematica utilitarismului idealist, iar poziția sa este consolidat] în special de afirmația ferm] potrivit c]reia în orice situație oamenii iau în considerare utilitatea înaintea preferinței. Prin detașarea de dorințele reale și orientarea c]tre interese materiale generale, utilitarismul materialist a conferit un caracter mai pragmatic noțiunii de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teoriei jocurilor și alegerilor sociale au permis introducerea unui tip de analiz] mai formal în etică afacerilor. Și mai important, interacțiunea și amestecul practicienilor cu directori de firme, cu lideri de sindicat și cu proprietari ai unor mici afaceri au consolidat amalgamul, alt]dat] ciudat, într-un subiect de analiz] solid, au atras interesul și atenția oamenilor de afaceri și au conferit practicienilor „academici” statutul de participanți activi în lumea afacerilor. Uneori, ar putea ad]uga cineva, sfaturile lor chiar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alte considerații privitoare la o anumit] problem] moral] poate schimba modul de a simți al unei persoane. Sentimente vechi pot reînvia, se pot modifica sau pot disp]rea; și pot ap]rea sentimente noi. Sau poate avea efectul de a consolida sentimentele pe care o persoan] le are deja. De aceea, trebuie f]cut] o diferenț] între sentimentele pe care cineva le are înainte „de a chibzui lucrurile” și sentimentele pe care cineva le-ar putea avea dup] aceea. Sentimentele acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceea ce nu se cuvine (judecat] moral]). Fie acest lucru este adev]rât în virtutea sensurilor cuvintelor, considerându-se c] nesupunerea șotiilor dezmembreaz] societatea (naturalism), fie este oricum evident pentru cei care au primit o bun] educație moral] (intuiționism). Aceast] evident] este consolidat] dac], cum va fi cazul în societ]țile stabile, educația moral] a insuflat nu doar o anumit] utilizare a limbii, nici doar un comportament în concordant] cu comportamentele sociale actuale, dar convingeri și sentimente profunde potrivit c]rora asemenea comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac] aceasta este inoportun]. Cu alte cuvinte, ar trebui s]-si cultive aceleași intuiții la care apeleaz] intuiționiștii, împreun] cu inclinații puternice de a le urma și cu alte sentimente morale de dorit (de exemplu, iubirea) pe care le vor consolida. Numai când aceste dispoziții generale într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi conduși s] gândim critic, si chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
faptul c] la temelia darwinismului social st], în mod invariabil, la un anumit nivel al progresului biologic. Dezvoltarea reprezint] un proces ascendent - de la molecule la organism -, iar pentru a evita degenerarea și regresul avem datoria moal] de a ajuta și consolida procesul evoluției. Din p]câte, de la Darwin încoace, s-a v]zut c] astfel de speranțe legate de proges sunt iluzorii (Midgley, 1985). Selecția natural] nu îi are în vedere pe cei mai buni, ci pe înving]tori. Dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mînă, după 50 de ani de dictatură comunistă, puterea și să nu-ți justifici și prin această înlăturare a enigmei legitimitatea, este de neiertat. Dacă nu a reușit un regim venit la putere prin cu adevărat democratice alegeri să-și consolideze credibilitatea prin elucidarea unui moment istoric tenebros dar și crucial, precum cel din decembrie '89, atunci cine s-o facă? Actualul (fost) regim, care, prin definiție (bolșevică), este unul al măsluirilor? Cel puțin, garantul acestuia, reîntorsul la Cotroceni, ține una
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-ar fi asumat, trădător, obediența față de ocupantul de-acum jumătate de secol și întreținerea dictaturii. Treptat, personajul care, imediat după dizlocarea din 1989, dar și un timp după aceea, își consuma, iritat, ilegitimitatea decurgînd din blestemul istoric, și-a consolidat confortul interior, ajungînd în prezent să creadă în misia-i carismatică și să-și aroge din ce în ce mai ritos rolul de factotum al nației. Cînd în preajma alegerilor din 1996, cineva, o voce din off, un ăla, un coate-goale, mațe-fripte, urla din mulțime
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arte. Proteicul Picasso, genial prin chiar fervoare proteică, s-ar plasa perfect în perimetrul... frivolității. Dacă nu ne-ar fi teamă de eticheta radicală. Și nu ne e. De ce să ne fie, de vreme ce, iată, tocmai pe această ubicuitate și-a consolidat catalanul inconfundabila operă. Ferindu-se programatic să se cantoneze într-o singură soluție, frecventatorul de mondene coride a fugit, delirant, de la un motiv la altul, asumîndu-și, finalmente, un ansamblu unic. Prea grav în aventură totală, pentru a-l minimaliza noi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]