13,997 matches
-
aparținând altor domenii decât cinematograful, nu mai cheamă scriitori, artiști plastici, muzicieni. La critici a renunțat de mult, de vreo douăzeci de ani, de când ni s-a spus că un juriu trebuie să aibă glamour. Or, numai farmec nu au criticii de film. Și atunci, a sporit numărul actrițelor-staruri. Ce iese, am văzut. Nu mai departe de anul acesta. Demult nu am mai asistat la pronunțarea unui palmares atât de inegal. Câteva alegeri apropiate de buna primire a filmului în timpul festivalului
Cannes 2016. Un palmares dezamăgitor prin inegalitate by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101129_a_102421]
-
a dat startul oficial al lansării celei de a 69-a ediții a festivalului, a avut un concurent în Criști Puiu. La doi pasi, la aceeași oră, cineastul nostru inaugura competiția cu proiecția pentru presa a filmului sau Sieranevada. Deși criticii, în general, nu țin să asiste, neapărat, la showul de gală, o mică emoție tot ne-a încercat, gândindu-ne dacă sală Debussy va fi plină ochi. Transmisiile tv atrag și ele. Ne-a crescut inima când, cu aproape un
Cannes 2016. Cristi Puiu a deschis în forță competiția by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101157_a_102449]
-
fost reprezentată la aceste eveniment de Principesa Maria. Senatul UNITER a acordat Premiul de Excelență coregrafului și dansatorului Gigi Căciuleanu. Premii pentru întreaga activitate au primit actrița Luminița Gheorghiu, actorul Vladimir Găitan, regizorul Victor Ioan Frunză, scenografa Maria Miu și criticul de teatru Anca Mănuțiu. Cea mai bună piesă românească a anului 2015 a fost declarată 'Nadia' de Diana-Florina Avrămuț. Premiul a fost înmânat tinerei autoare de către Principesa Maria. Premiile speciale s-au acordat pentru muzică de teatru compozitorului Adrian Enescu
Premiile Galei UNITER, ediția XXIV by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101166_a_102458]
-
interpretarea originală a creației shakespeariene, în cadrul audiției naționale 'Shakespeare 400' oferit de British Council a fost înmânat actorilor Alexandra Rădescu și Dorin Eugen Ionescu. Pentru a XXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru: Claudiu Groza, Doina Papp, Cristina Rusiecki. Juriul final alcătuit din criticii Alice Georgescu și Mircea Morariu, actrița Ozana Oancea, scenografa Viorica Petrovici și regizorul Alexa Visarion au stabilit câștigătorii Galei UNITER ediția XXIV: Premiul pentru debut: Ada Galeș
Premiile Galei UNITER, ediția XXIV by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101166_a_102458]
-
În perioada 18-22 aprilie (Școala Altfel) peste 1000 de liceeni implicați în programul de educație cinematografică vor urmări animația „Băiatul și bestia", în regia lui Mamoru Hosoda și vor discuta la finalul proiecțiilor cu invitații speciali, criticii de film Ileana Bîrsan, Gabriela Filippi și Andreea Mihalcea. De asemenea, cu ajutorul lecției de cinema, Filmul de animatie, liceenii alături de profesorii lor vor ajunge să descopere tehnici care stau la baza unei animații, stiluri, efecte și puțină istorie. Un băiat
Luna Animației la Filme pentru liceeni by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101238_a_102530]
-
cele realizate de industria de film tradițională, retrospective și o imagine de ansamblu asupra filmelor cehe lansate în ultimul an. Pentru al zecelea an consecutiv, festivalul va prezenta Variety Critics' Choice: filme noi și interesante de producție europeană, selectate de criticii ce lucrează la această prestigioasă revistă. Seminarii axate în principal pe filmul european sunt o altă parte importantă a festivalului. Mii de vizitatori și o mare varietate de filme atestă eficacitatea programului organizat de directoarea de program Eva Zaoralová. Datorită
Festivalul Internațional de Film de la Karlovy Vary () [Corola-website/Science/336074_a_337403]
-
din francezul Cloisonnisme este un stil de pictură postimpresionistă cu forme îndrăznețe și plate, separate prin contururi întunecate. Termenul a fost inventat de către criticul de artă Edouard Dujardin cu ocazia Salonului Independenților ("Salon des indépendants") din martie 1888. Artiști ca Émile Bernard, Louis Anquetin, Paul Gauguin, Paul Sérusier și alții, au început să picteze în acest stil la sfârșitul secolului al XIX - lea. Numele
Cloazonism () [Corola-website/Science/336166_a_337495]
-
Acum" a fost primit cu căldură în 2013 Festivalul de Film Sundance. Pe baza a 148 comentarii a criticilor , a obținut un "Certified Fresh" scor de 93% pe Rotten Tomatoes , cu o medie de rating de 7.8 din 10. Criticii au ajuns la consensul că ""Spectaculos Acum" estefilm un iscusit, sensibil care evită poveștile tipice la vârsta aceea ." De asemenea, filmul are un scor de 82 din 100 pe Metacritic bazat pe 42 de critici, indicând "aprecieri universale". La sfârșitul
Aici și acum () [Corola-website/Science/336186_a_337515]
-
Hoffmann a murit la Viena, în vârstă de 85 de ani. Receptarea critică a operei lui Hoffmann a reflectat fidel schimbarea gusturilor și ideologii în istoria arhitecturii din secolul al XX-lea. El a beneficiat de o atenție favorabilă din partea criticii la începutul carierei sale; "The Studio" l-a adus în anul 1901 în atenția lumii vorbitoare de limba engleză printr-un articol ilustrat scris de Fernand Khnopff. A avut parte, de asemenea, de o acoperire extinsă în volumul special "The
Josef Hoffmann () [Corola-website/Science/336247_a_337576]
-
colaboratori de la Festschrift l-au aclamat ca pe un maestru cu prilejul aniversării vârstei de 60 de ani. A fost decorat cu crucea de comandor al Legiunii de Onoare și cu titlul de Honorary Fellowship al American Institute of Architects. Criticul Henry Russell Hitchcock a scris în 1929: „În Germania, ca și în Austria, stilul lui Hoffmann a influențat profund Noua Tradiție”. Doar trei ani mai târziu, cu toate acestea, atunci când, împreună cu Philip Johnson a publicat "The International Style", numele lui
Josef Hoffmann () [Corola-website/Science/336247_a_337576]
-
Potrivit cifrelor oficiale, nu există cinematografe în zece guvernorate din 24. În ceea ce privește producătorii, aceștia se declară nemulțumiți de faptul că cluburile de film priatează filmele și încalcă drepturile de autor, ceea ce privează de beneficiile de pe urma filmelor realizate de ei. Pentru criticii de film, din 1966, anul de producție a primului lung-metraj tunisian, cinematografia tunisiană a trecut prin trei etape: - filmele care sărbătoreau eliberarea și rezistența tunisiană - Omar Khlifi (Sourakh sau Dhil al ardh); - filme care tratează problemele după obținerea independenței, inclusiv
Cinematografia tunisiană () [Corola-website/Science/336254_a_337583]
-
afirmarea identității culturale și abordarea unei viziuni optimiste despre viitor. Un subiect nelipsit de controversă este reprezentat de începuturile romanului egiptean. Prin convenție, s-a stabilit că debutează cu "Zaynab", al cărui autor este Muhammad Husayn Haykal, însă nu toți criticii împărtășesc această opinie. Publicat în 1914, acesta și-a câștigat titlul de primul roman arab „matur”, datorită aparentelor inovații la nivel tematic. Ceea ce îi dădea o notă distinctivă era puritatea culturală, caracterul egiptean nealterat, lipsit de influențele occidentale care i
Romanul egiptean - direcții generale de evoluție () [Corola-website/Science/336300_a_337629]
-
1849 a revistei lunare "Godey's Lady's Book". Textul este mai puțin cunoscut, fiind absent din cele mai multe ediții americane, precum și din prestigioasa traducere franceză a lui Charles Baudelaire. Prima traducere în limba română a fost realizată de scriitorul și criticul literar Ion Hobana și publicată sub pseudonimul Horia Banu în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, anul XI, 15 aprilie 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. Povestirea a fost tradusă apoi de Petre Solomon (publicată
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
solist și sub baghetă lui Joseph Joachim . Concertul a fost prima sa lucrare pentru orchestră,si la a treia să audiție publică, prima sa lucrare orchestrala care a fost bine primită de auditori. La premiera concertului succesul a fost rezervat, criticii semnalând mai mult calitățile de pianist ale lui Brahms decât muzică să. După cinci zile, la Leipzig, publicul l-a primit rău, cu numeroase fluierături de nemulțumire. Concertul cuprinde trei părți care se întind pe circa 50 de minute, ceea ce
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
a lui Thomas San-Galli de la „Neue Zeitschrift für Musik”, fostă revista a lui Robert Schumann. San-Galli a remarcat „autentică orginalitate poetica” a concertului, si a criticat reacțiile negative din public și presa. Toți ceilalți cronicari au fost cu totul ostili. Criticul Edward Bernsdorf de la revista „Signale” a fost nemulțumit de locul acordat pianului și de intervențiile intempestive în ochii săi ale orchestrei și a pus la îndoială până și calitățile de pianist ale lui Brahms, pe care Schumann îl calificase drept
Concertul pentru pian nr.1 (Brahms) () [Corola-website/Science/336377_a_337706]
-
de muncă”. Într-un articol post-mortem din martie 1969 despre închiderea revistei, Emerson a declarat că "Post" a fost „un foarte bun vehicul pentru publicitate” cu rate de reînnoire și rapoarte ale audienței competitive și a exprimat dorința ca „toți criticii cu un ochi să-și piardă și celălalt ochi”, ceea ce "The New York Times" a numit „o amărăciune ușor de înțeles”. Otto Friedrich, ultimul director al revistei, l-a învinuit pe Curtis pentru încetarea apariției revistei "Post". În "Decline and Fall" (Harper & Row
The Saturday Evening Post () [Corola-website/Science/336395_a_337724]
-
Cred că un romancier trebue mai întâi să trăiască viața, lăsând la o parte teoriile estetice și toate preocupările deformate ale breslei.” („Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Criticul literar Mihai Gafița considera că apariția romanului "Întunecare" a marcat începutul unei etape fundamentale în activitatea literară a lui Cezar Petrescu, care a dat măsura personalității sale creatoare. Succesul primei ediții a determinat Editura Cartea Românească (ce refuzase inițial publicarea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
la pat cu corpul pus în ghips. A avut astfel ocazia să cunoască traiul din spital pe care l-a descris apoi în pasajele literare ce prezintă spitalizarea lui Radu Comșa în romanul "Întunecare". În monografia dedicată lui Cezar Petrescu, criticul și istoricul literar Ion Bălu a evidențiat o serie de elemente ce demonstrează influența exercitată de romanul "Război și pace" al lui Lev Tolstoi asupra romanului "Întunecare", mai ales în ceea ce privește imaginea războiului. Influența tolstoiană se manifestă puternic atât în modul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Petrescu a avut ambiția să realizeze o "Cronică românească a veacului XX", proiect grandios în care s-a folosit de experiența sa de ziarist. El a observat realitatea din cele mai diverse medii, valorificând observația ambianței umane cu talentul romancierului. Criticul Alex. Ștefănescu scria că „este vorba, în fond, despre o combinație de gazetărie de senzație și literatură melodramatică, scrisă cu vervă și cu o eleganță stilistică bine însușită, practicată firesc”. (Alex. Ștefănescu, "Istoria literaturii române contemporane") Scriitorul și-a grupat
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
din roman. (...) Cezar Petrescu a condus timp de zece ani... soarta a zeci de personagii, trecându-le pe toate prin război și deformându-le pe toate cu ajutorul războiului, lăsând, mai bine-zis, războiul să le transforme și să le deformeze”, scria criticul Alexandru Philippide. (Ale-xandru Philippide, "Viața ro-mâ-neas-că", 1929) Tema principală a romanului o constituie drama intelectualului care nu poate izbândi într-un mediu burghez corupt, dominat de inerție la schimbare și alcătuit din oameni egoiști și superficiali. „Problema intelectualului devorat de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
o soartă favorabilă: „lipsit de orientare ca și acest intelectual, n-am fost in stare să-i găsesc, ca scriitor, soluția salvatoare. N-am știut să-l izbăvesc. M-am mulțumit să-l zugrăvesc și să încerc a-l explica”. Criticul Ioan Stanomir cataloga realismul romanului ca „vizionar și pasional-ideologic”, deoarece autorul încearcă să înfățișeze profunzimea obsesiilor și viselor unei generații revoltate în care se întrevăd vocile profetice ale viitorului. "Întunecare" este, în opinia criticului Ov.S. Crohmălniceanu, „rechizitoriul pe care-l
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și prin discuțiile purtate pe front cu soldații proveniți de la țară. Frământările sunt încă slabe, dar se simte cum cresc. Romanul "Întunecare" a avut parte de un mare succes comercial și de un succes critic parțial la momentul apariției sale, criticii literari considerând că acesta a contribuit la creșterea interesului publicului românesc pentru romanul original. Apariția cărții a fost întâmpinată cu elogii de scriitorii și criticii epocii precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Alexandru Philippide, Mihail Dragomirescu, Perpessicius etc., singurele rezerve aparținându
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de un mare succes comercial și de un succes critic parțial la momentul apariției sale, criticii literari considerând că acesta a contribuit la creșterea interesului publicului românesc pentru romanul original. Apariția cărții a fost întâmpinată cu elogii de scriitorii și criticii epocii precum Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Alexandru Philippide, Mihail Dragomirescu, Perpessicius etc., singurele rezerve aparținându-i criticului Pompiliu Constantinescu care a reproșat predominarea documentului („paralelism până la identificare între realitate și artă”) în dauna reprezentării artistice. Unul din primii critici, Al.
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lui Alexandru Vlahuță sau Barbu Delavrancea au făcut ca acestea din urmă să fie uitate la scurt timp după ce au fost publicate. Principala calitate a romanului o constituie evocarea societății românești în perioada Primului Război Mondial și apoi în anii imediat următori. Criticul Eugen Lovinescu îl considera „cel mai bogat și, într-un fel, mai reușit, roman al războiului nostru de întregire națională”, recunoscându-i marea putere de evocare socială și chiar de analiză psihologică, destul de rară la scriitor. Perpessicius scria, de asemenea
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
romanului "Război și pace" al lui Tolstoi, în care personajele se avântă exaltate și amăgite de un ideal pentru a cădea brusc în negura anonimatului. Cartea transmite cititorilor, în opinia sa, o stare de tristețe covârșitoare și de melancolie dezolantă. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu afirma că romanul conține o observație critică vastă și pertinentă a vieții sociale românești, chiar dacă într-o manieră cam jurnalistică. El detecta totuși existența în opera lui Cezar Petrescu, inclusiv în romanul "Întunecare", a unei optici gândiriste manifestate
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]