14,500 matches
-
în centrul registrului aflându-se icoana Sfintei Mahrame. Registrul următor conține tot icoane ale praznicelor împărătești, având icoana Învierii în poziția centrală. Deasupra acesuia este un registru pe care sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
icoane ale praznicelor împărătești, având icoana Învierii în poziția centrală. Deasupra acesuia este un registru pe care sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Deasupra acesuia este un registru pe care sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
sunt reprezentați Sf. Apostoli, în picioare, iar la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de lemn, ele aparținând din punct de vedere
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
la mijloc se află icoana Maicii Domnului Orantă. În registrul următor se află un șir de icoane cu Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de lemn, ele aparținând din punct de vedere stilistic sfârșitului secolului al XVIII-lea și
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Sf. Prooroci, reprezentați bust, iar în centru este icoana Deisis. Mai sus se află două icoane cu Sf. Prooroci care flanchează o icoană circulară a Sf. Treimi. Partea superioară a iconostasului este formată din molene și crucea cu Iisus răstignit. Icoanele sunt pictate în tehnica tempera pe suport de lemn, ele aparținând din punct de vedere stilistic sfârșitului secolului al XVIII-lea și începutului secolului al XIX-lea. Iconostasul a fost restaurat în 1977 și 2001-2004. Ultima restaurare a urmărit să
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
După lansarea unui apel public, a unei subscripții încununată cu succes, și beneficiind de ajutorul preoților și învățătorilor, el a adunat din tot județul numeroase piese valoroase de artă. Muzeul avea să fie dotat cu piese de mobilier, veștminte și icoane uitate prin podurile clădirilor din județ. Nicolae Iorga, la acea vreme Președinte al Comisiei Monumentelor Istorice, s-a implicat și a oferit multe alte piese cu valoare istorică. Mutate în subsolul clădirii Prefecturii din Ploiești în perioada 1940-1944, mobilierul și
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
așa cum arată însemnarea de pe filacterul ținut de Sf.Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov și de Ban Vasilie, după cum arată și inscripția de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuștelnic sunt păstrate și icoane de valoare: două prăznicare a lui Toader zugrav și trei icoane împărătești ale lui Popa Nicolae sin Iacov. Această biserică, monument de arhitectură și spiritualitate româneasca, are nevoie urgentă de reparații.
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
este realizată de Popa Nicolae sin Iacov și de Ban Vasilie, după cum arată și inscripția de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuștelnic sunt păstrate și icoane de valoare: două prăznicare a lui Toader zugrav și trei icoane împărătești ale lui Popa Nicolae sin Iacov. Această biserică, monument de arhitectură și spiritualitate româneasca, are nevoie urgentă de reparații.
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
cronicarului Robert de Clari, a 30 de cavaleri. În ciuda unei ambuscade pregătite împotriva lui de către împăratul bizantin Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos, Henric a reușit să se strecoare printre rândurile trupelor bizantine și totodată să pună mâna pe o icoană extrem de venerată de către greci și să revină în tabăra cruciaților, reușind astfel să își câștige o mare faimă în rândurile acestora. Atunci când fratele sau mai vârstnic, Balduin, devenit între timp împărat latin de Constantinopol, a căzut prizonier în bătălia de la
Henric I de Hainaut () [Corola-website/Science/316492_a_317821]
-
redescoperirea umanității prin omul însuși, înțeles că ins mântuit. Iancuț nu-și crucifica personajele, pentru a le vindeca de morbiditatea spiritului și a sentimentelor. El le acordă șansă regasirii revelate. Copilăria și maternitatea dețin, în viziunea artistului, puterea sacra a icoanelor recuperatoare. Neîmplinirea acestor modele, aflate în alcătuirea naturală a omului, pare să ne avertizeze Iancuț, perpetuează rătăcirea lumii în mlaștină nemântuirii. Desenele sale nu fac decât să amplifice acest avertisment la scară uni nesfârșit cortegiu de personaje - spectre trufase ale
Ion Iancuț () [Corola-website/Science/316478_a_317807]
-
se află în cătunul Chituci din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Nicolae” și a fost construită înainte de anul 1847. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas precum și pictura parietală din altar se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi, accesibil prin două porți de lemn tradiționale, dinspre apus și răsărit, databile odată cu biserica. Biserica
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
și pardoseala în anul 1975, toate cu cheltuiala enoriașilor bisericii. Paroh preot Ilie Scrieciu, anul 1981.”". Această pisanie surprinde o presupusă datare și câteva inițiative importante de a repara biserica pentru a-i asigura existența mai departe. Câteva însemnări pe icoanele împărătești rețin anul 1848 și semnătura zugravului Popa Ioan din Amărăști : "„Popa Ionu zugravu otu Amărăști; 1848 ...”", "„Popa Ionu zugra[vu] otu Amărăște; 1848 se[ptemvrie]”" și "„Popa Ioanu zug[ravu]; 1848 lu[na] s[ep]te[m]vr[i
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
se află în cătunul Sânculești din localitatea Olteanca, comuna Glăvile, județul Vâlcea. Are hramul „Sfântul Paraschiva” și a fost construită în anii 1781-1782. Se remarcă prin structura bine păstrată, prin sculptura frumoasă de la intrare și funia mediană. Pictura icoanelor de pe iconostas, pictura parietală din altar și tabloul ctitorilor din tindă se disting prin calitate și colorit. Biserica este înconjurată și integrată într-un ansamblu valoros de cimitirul vechi. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
colaboratorii săi credincioși din nesfârșitele campanii antiotomane. Așadar, biserica parohială de odinioară devenea capelă de curte a cunoscutei familii nobiliare românești ortodoxe. De această preluare ar trebui legată, în acest caz, și posibila schimbare a hramului bisericii, care, pe baza icoanei dispărute de deasupra intrării, ar fi fost cel al „Sfintei Treimi”. Donația, potrivit istoricului clujean Adrian Andrei Rusu, s-a datorat atmosferei confesionale post-florentine, în cadrul căreia uniunea religioasă, perfectată formal în anii 1438-1439, era privită ca înfăptuită. Potrivit celeilalte opinii
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
personală. Amintirile private devin opere de artă doar după decizia de a le expune. Prinde în fotografii prieteni și cunoscuți, chiar și pe ea însăși că în celebrul autoportret la o lună după ce a fost bătută. Stilul său devine o icoană a generației sale dificile și aceasta se dezvoltă după extinderea sidei care pune în discuție încrederea să în puterea imaginilor exprimând clar cine este doar pentru cei care cunoșteau pe cei pierduți. Goldin înțelege că fotografia să documenteze viața cotidiană
Nan Goldin () [Corola-website/Science/322516_a_323845]
-
-se picturi de o deosebită valoare artistică. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Romstorfer relata că "„pictura interioară era bine păstrată, ceva ștearsă pe bolți în naos și numai pe pereții din pronaos”". Picturile din pronaos erau destul de bine păstrate, icoanele fiind așezate pe trei rânduri. Frescele din partea de sus au fost distruse în urma tencuirii sau a prefacerii bolții. De o parte și de alta a ușii de intrare în naos erau reprezentați arhanghelii Mihail (la stânga) și Gavril (la dreapta), deasupra
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Iisus la 12 ani în Templu. Ciclul Patimilor se desfășoară începând de pe peretele de nord, de lângă iconostas, continuă pe cel de vest și se termină pe cel de sud tot lângă iconostas. Frescele altarului erau foarte clare, îndeosebi pe boltă. Icoanele erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
erau așezate pe trei rânduri, separate de un bandou ornamental. Pe primul rând erau reprezentări ale opt Sfinți Părinți, în rândul al doilea erau pictate scenele Cina cea de taină și Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
pe la parastase, pomeni și cu ocazia diferitelor sărbători religioase. Biserica, ridicată pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, a fost împodobită cu pictură murală, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, perioadă din care au rămas câteva icoane și ușile împărătești atribuite lui Constantin zugravul. În 1810 s-a înnoit pictura murală, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certă valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M. Borsos. Programul iconografic este compus și distribuit
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Ștefan, Laurențiu. Pictura Tâmplei, așternută de același zugrav, pe peretele dinspre altar, cuprinde: Răstignirea, medalioane cu prorocii, apostoli, cu Isus Hristos pe tron, friza celor 12 praznice. Icoanele împărătești sunt zugrăvite direct pe perete (ca la Ocișor). În evoluția picturii, de la o epocă la alta, ansamblul de la Basarabasa constituie o operă de referință, biserica fiind încadrată prin vechimea sa și valoarea picturii, ca monument de categoria A.
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
După Corneliu Comănescu, Ioan Popp a făcut probabil parte din grupurile de moșneni împroprietăriți de voievozii Țării Românești. Familia sa a fost una de frunte din Galații Făgărașului, astăzi cartier de peste Râul Olt al orașului Făgăraș. Zugravul Popp a pictat icoane, iconostase (catapetesme) și chiar interioare de biserici sătești ortodoxe sau catolice din jurul Brașovului, din Țara Oltului, din zona Ciucului, din secuime și de prin alte părți din Ardeal, cum au fost Gherla (în mod special) sau valea Someșului. Popp Moldovan
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
datată în anul 1881. O constatare importantă din punct de vedere iconografic în ce privește complexul de picturi murale de la Săcele, este înlocuirea în totalitate a reprezentărilor de tip bizantin cu motive ale iconografiei occidentale. Există doar trei excepții întruchipate de trei icoane ale Adormirii Maicii Domnului. Izvoarele cele mai prolifice de inspirație ale lui Mișu Popp au fost xilografiile făcute după desenele realizate de Gustave Doré în vederea ilustrării Noului Testament. Există copii directe ("Biciuirea lui Isus" și altele) precum și compoziții adaptate din
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
este vie, opusă caracterului discret al temperei utilizate, iar intensitatea ei este foarte bine armonizată. Biserica Cuvioasa Paraschiva (Vinerea Mare) din Țânțari (Dumbrăvița, Brașov) are o catapeteasmă care a aparținut bisericii vechi, care a fost pictată de către Mișu Popp în întregime. Icoanele catapetesmei sunt grupate pe trei rânduri astfel: rândul de sus are treisprezece lucrări, cel din mijloc fiind cel mai mare și reprezintă "Încoronarea Fecioarei de către Sfânta treime" și celelalte sunt dispuse câte șase de fiecare parte și înfățișează apostoli; rândul
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
trei rânduri astfel: rândul de sus are treisprezece lucrări, cel din mijloc fiind cel mai mare și reprezintă "Încoronarea Fecioarei de către Sfânta treime" și celelalte sunt dispuse câte șase de fiecare parte și înfățișează apostoli; rândul de mijloc are șapte icoane: "Nașterea și închinarea păstorilor, Botezul, Schimbarea la față, Cina cea de taină, Învierea, Urcarea la cer" și "Pogorârea Sfântului Duh"; rândul de jos dispus între cele trei uși liturgice are patru tablouri: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul în brațe
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]