15,922 matches
-
științifică și tehnologică, de conducere înaltă a proceselor din industrie și agricultură, de organizare și administrație, de concepție și de inovare au condus la o creștere continuă a clasei intelectualilor. În 1955, în SUA, numărul celor care purtau gulere albe - intelectualii - a depășit numărul celor care purtau gulere albastre - muncitorii. Este momentul apariției celui de al treilea val (vezi figura 4). Situația din SUA se regăsește cu o întârziere mai mare sau mai mică în alte state dezvoltate. În anii ’70
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de învățământ - e-learning - bazat exclusiv pe folosirea Internetului. Educația s-a diversificat, s-a diferențiat pe nivele și se adresează tuturor vârstelor. Ridicarea nivelului educațional impus de cerințele sociale conduce continuu la creșterea numerică și ca forță socială a clasei intelectualilor. Creșterea productivității muncii este singura cale de ridicarea nivelului de dezvoltare și - implicit a nivelului de trai, iar în actuala etapă acest lucru este posibil prin aportul intelectualilor purtători de nou, deci a creatorilor. Dacă progresul în etapa celui de-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
sociale conduce continuu la creșterea numerică și ca forță socială a clasei intelectualilor. Creșterea productivității muncii este singura cale de ridicarea nivelului de dezvoltare și - implicit a nivelului de trai, iar în actuala etapă acest lucru este posibil prin aportul intelectualilor purtători de nou, deci a creatorilor. Dacă progresul în etapa celui de-al doilea val s-a făcut prin amplificarea forței fizice datorită mașinilor, în etapa celui de-al treilea val dezvoltarea se face prin activarea forței propriilor minți. Este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
intitulată „Genetic Studies of Genius” (Studii genetice asupra geniului). Evoluția subiecților selecționați a fost urmărită în timp până în anul 1957. S-a demonstrat astfel că, după trecerea anilor, aceste persoane superior dotate au avut o evoluție profesională favorabilă, majoritatea fiind intelectuali de marcă sau oameni de afaceri prosperi. A fost un pas important al psihologiei, care a trecut de la spiritul speculativ de abordare la spiritul experimental, mai obiectiv și mai realist. Dar atunci s-a comis prima eroare teoretică și metodologică
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
aptitudini, pentru a fi evitat astfel, eșecul total. Persoana se apără astfel prin satisfacțiile personale dobândite pe altă cale, într-un domeniu paralel. Astfel, este dobândită admirația (cel cu un defect fizic va deveni performant într-un domeniu intelectual, complexatul intelectual va căuta să aibă forță sau frumusețe fizică, etc.). În forma supracompensată, complexul de inferioritate este "șters", "anulat" aparent. Persoana pare să aibă încredere nelimitată în sine, afișează succesul, este agresivă și ironică față de rivali. Acțiunile lui sunt de obicei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
4% din populația școlară, adică peste 80.000 de persoane, un număr deloc neglijabil. Calitățile copiilor supradotați se manifestă încă din primii ani de viață. Acești copii provin din toate mediile sociale și se pot naște atât în familii de intelectuali, cât și din părinți fără studii, diferența decisivă pentru viitorul unui copil supradotat fiind adusă de mediul în care crește, învață și își dezvoltă abilitățile. Inteligența lor specifică nu se reflectă întotdeauna în rezultate școlare bune. Dimpotrivă, majoritatea sunt considerați
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
ȚARA, periodic apărut la Roma, lunar, între aprilie 1949 și iunie 1950, cu subtitlul „Tribuna românilor liberi”. Redactor responsabil: N. Di Girolamo. Articolul-program exprimă, prin chiar titlul său, Mai întâi unire !, dezideratul unui mare număr de intelectuali români și al unor publicații culturale românești din afara hotarelor țării: „Gazeta aceasta, care nu e a nici unui clan, face din coloanele ei schele pentru zidirea înțelegerii în dragoste românească. Ea cheamă pe cei realiști și deciși la lucru”. Pagina întâi
ŢARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290078_a_291407]
-
în zona nord-estică, în cătunul Iamalsk. În 1888, acuzat de noi acțiuni subversive, i se prelungește cu trei ani exilul, pe care îl va executa în Serghinsk, la granița cu Mongolia. Are posibilitatea să se instruiască în contact cu numeroșii intelectuali deținuți, dar mai ales citind cărțile pe care și le comandă la o mare librărie moscovită. Începe, de asemenea, să redacteze în rusește un fel de tratat de filosofie. Întors la Chișinău, în 1891 ori în primăvara lui 1892, cu
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
introducerea, pe cale parlamentară, a reformelor democratice, în special a votului universal, prin împroprietărirea țăranilor, concomitent cu ridicarea nivelului lor cultural, categoria socială fiind desemnată, în virtutea ponderii ei numerice și economice, prin termenul „popor”. Un rol important revenea - în ochii ideologului - intelectualilor, inclusiv artiștilor, îndeosebi celor ieșiți din popor. Programul este numit încă din acest moment „poporanist”, S. precizând că e vorba de un curent prezent și în Anglia, dar mai ales în Rusia, unde așa-numitul narodnicestvo cunoscuse între 1870 și
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini, duplicitari studenți, intelectuali și politicieni români, pe de o parte, generoși poporaniști englezi și ruși, pe de alta. Inserții confesive și scrutări meticuloase ale propriei interiorități apar și în pledoariile pro domo ale omului politic - Spovedanie pentru oameni cinstiți (1908), Pentru ce sunt
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
săi. Triunghiul format din pianistul Sandu, profesorul universitar Dionisie și frumoasa Pia aparține unei lumi cu lustru artistic și cu vocație (sau doar cu veleități) creatoare. Un bun pretext pentru romancier să compromită metodic clișeele produse abundent de literatura inadaptării intelectualului la un mediu ostil: anomalia și excrescențele sale - deriziunea, uzura, plictisul, urâtul. Intercalate în roman, Fragmente cu hamsteri reprezintă teatrul de operațiune al unui autor-personaj anonim, care scrie, la persoana întâi, jurnalul cărții și în același timp istoria căsniciei sale
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
Noica este închis împreună cu V. Voiculescu, Dinu Pillat, Sergiu Al-George, Al. Paleologu, Vladimir Streinu, Theodor Enescu. La 31 decembrie 1959 S. este convocat la Securitate și i se propune: dacă acceptă să fie martor al acuzării în procesul privind „lotul intelectualilor mistico-legionari” va fi lăsat în libertate; dacă nu acceptă va avea un loc în boxă alături de prietenii săi. Cere trei zile de gândire. Ce urmează este o frumoasă și emblematică parabolă morală, povestită în Autobiografia pe care o scrie „din
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
are din ce în ce mai mult vocație de duhovnic. Îi încurajează pe cei slabi și îi ajută pe cei neputincioși, deși nici el nu este o stâncă de robustețe. Scăpat de detenție, face muncile cele mai grele și mai puțin potrivite pentru un intelectual cu trupul șubrezit de anii de regim penitenciar: devine, de pildă, încărcător-descărcător pe un camion care furnizează marfă pentru „Alimentara”. În 1968 este victima unui accident de circulație și stă în spital multă vreme. La sugestia prietenilor (printre ei se
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
descoperit „dreapta credință”. A văzut de aproape suferința, a trăit-o nemijlocit, a descoperit bunătatea, frățietatea, buna-cuviință, toleranța și, prin toate acestea, l-a descoperit pe Dumnezeu. Jurnalul fericirii este, în esență, jurnalul unei convertiri religioase, și, totodată, confesiunea unui intelectual care judecă lumea în termenii suferinței și ai iubirii. Din acest unghi răul social și demnitatea morală a individului se văd mai bine decât în pamfletele și în confesiunile prezente, de regulă, în literatura carcerală. E suficient ca autorul să
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în țară bogată), politicianismul (Țara nesiguranței, Naționalism, șovinism și politicianism), lipsa de perspectivă a tineretului (La o răscruce), educația și învățământul (Școala și familia), imoralitatea vieții publice (Politica șușotelii), cerința modernizării Bisericii, datoria de a cultiva limba (Boala maimuțărelii), situația intelectualilor de la țară (Mucenicii satelor), soarta femeii și a țărăncii (Roaba pământului!), necesitatea ridicării satului ș.a., dovedind o înaltă conștiință civică. Tribun al Basarabiei, cum a fost considerat, ziaristul a militat pentru propășirea provinciei sale, marginalizată în contextul României Mari. După
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
și o ortografie necontaminată de etimologism. Faptul este remarcat de Mihai Eminescu într-un articol apărut în „Convorbiri literare” din 1877. De altfel, după 1875, prin T.r., sub influența Junimii de la Iași, curentul latinist și etimologizant este combătut de intelectualii din Sibiu (I. Slavici, I. Bechnitz, Eugen Brote, Dimitrie Comșa ș.a.). Gazeta nu poate fi socotită o publicație de literatură. Totuși, în paginile ei s-a tipărit foarte mult folclor, a apărut, de asemenea, multă literatură aparținând scriitorilor transilvăneni și
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
de notabilitățile locale (primar, șef de post), îi obligă pe oameni să voteze după cum cer interesele unui partid sau ale altuia, cu toate că, ridicol, se bate monedă pe „alegeri libere”. Personajul central, tânărul Alexandru Murgu, feciorul preotului din sat, ar simboliza intelectualul preocupat de aflarea unei punți între idealuri (studiase în Germania, unde se hrănise cu idei socialiste) și realitatea din țară. Dar romanul se oprește la suprafața acestei realități, deși pune în circulație multe informații, un întreg arsenal documentar. Prințul (1944
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
editată de comitetul societății culturale omonime a românilor din Valea Timocului și dreapta Dunării. Girant responsabil: P. Vodă-Timoceanu, președintele societății, secretar de redacție: Petre Florescu, redactori: Florea Florescu și A. Andrei. În Cuvânt înainte se afirmă că un grup de intelectuali români veniți din sudul Dunării și stabiliți la București editează T., „care va fi tribuna strigătelor lor și a românilor pe care-i reprezintă”. Redactorii își impun „o conduită de luptă civilizată - prin grai și scris - fiind convinși că sunt
TIMOC (TIMOCUL). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290175_a_291504]
-
de prozator. Paginile datând din anii ’70-’80 readuc în memorie tribulații, situații absurde, dar și aspirația de a contrabalansa nedreptatea realității imediate prin studiu și prin scris, aspirație care a ținut trează conștiința unei întregi generații, asigurând supraviețuirea multor intelectuali români. De o calitate literară superioară sunt portretele și amintirile cuprinse în jurnalul intitulat Secvențe din purgatoriu (1999), unde stilul alert și verva portretistică se îmbină cu luciditatea și înțelepciunea retrospectivei, evocările fiind lipsite de spirit vindicativ sau de patimă
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Emil Cioran, a unor texte de Petre Țuțea, Nae Ionescu, D. D. Roșca ș.a. Din primul an de apariție a T. Paul Goma vorbește despre „gaura din arhive” și începe să colaboreze Dorin Tudoran cu Frig sau frică - despre condiția intelectualului de azi. Semnificativ este și interviul pe care Titus Ceia îl ia lui Al. Paleologu. În această etapă au mai colaborat Aurel Ștefanachi, Ștefan Prutianu, Vasile Braic, Silviu Lupașcu, Radu Părpăuță, Ionel Săcăleanu, Dorin Spineanu, Ala Mândicanu, Florea Ioncioaia, Virgil
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
la noi. De aceea a încercat, cu modestele-i puteri, să suplinească aceste lipsuri. În plus, o anumită afinitate spirituală îl apropie de înțeleptul indian. Acest demers se înscrie într-o sferă mai largă, în care am putea include mulți intelectuali remarcabili de la noi, preocupați de buddhism și în general de cultura indiană. Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Sergiu Al-George și Emil Cioran sunt doar câțiva dintre ei. Sperăm că prezentarea vieții lui Buddha, sub toate dimensiunile amintite, l-ar putea edifica
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
foarte rele, dar și foarte bune. Adică bune față de situația În care eram... Că eram vreo 800 de deținuți politici În lagăr și eram repartizați pe categorii profesionale, oarecum. Eram brigăzi formate din 35-40 de persoane și erau brigăzi de intelectuali, de muncitori, de țărani și-așa mai departe. La diguri trebuia să sapi trei metri cubi de pământ, să-l Încarci În roabă, să urci cu el pe dig și să-l duci la vreo 200 de metri... și-așa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Erau unii din brigadieri, din șefii de brigadă, că fiecare brigadă avea un șef, tot dintre deținuții politici, apăi ăștia erau colaboratori cu ei, bineînțeles. Vă mai amintiți cum era de sărbători? La Salcia, eu eram Într-o brigadă de intelectuali și știu că, de primul Paști făcut acolo, am avut În brigadă și destul de mulți preoți catolici și ortodocși. Și după ce veneam seara de la lucru, și după ce ne dădeau mâncarea aia mizerabilă, ne Închideau În barăci și noi am făcut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
amintesc, că tre’ să mă gândesc mult la ei. Am stat cu Paleologu, care-o murit, Dumnezeu să-l ierte... Nea Alecu, cum Îi spunea... Eu nu am fost În brigada lui, că el era În a doua brigadă de intelectuali. Și mare mi-a fost bucuria că la un moment dat a venit aci la Arad, la noi, la PNȚ-CD, că io sunt membru, și am fost și președinte, și l-am invitat odată la noi. Și m-a văzut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nu trebuiau aduși la Canal, ci numai cei până la zece ani. Și pe ăștia care aveam peste 15 ani, și după profesii, după pregătire, ne-a expediat de acolo... Se organizase atuncea Târgșorul pentru elevi, Piteștiul pentru studenți, Aiudul pentru intelectuali, Gherla pentru țărani și muncitori... Și așa am ajuns la Aiud. Vă mai amintiți când ați ajuns la Aiud? Trecând de la Canal la Aiud a trebuit să staționăm În Jilava și la Văcărești... Văcăreștiul era Încă Închisoare atunci... A durat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]