14,805 matches
-
tot plană. În realitate, lentilele simple dau o imagine curbată, astfel încât surprinderea acestei imagini pe un sensor plan - film fotografic, (peliculă cinematografică, sensor CCD etc.) - suferă de o neclaritate din ce în ce mai pronunțată spre marginea cadrului. În mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie să fie tot un punct. În practică, lentilele reale (inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o formă perfectă, și deci imaginea unui punct este o pată luminoasă cu atît mai mare cu cât efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
neclaritate din ce în ce mai pronunțată spre marginea cadrului. În mod ideal imaginea unui punct luminos trebuie să fie tot un punct. În practică, lentilele reale (inclusiv lentila ochiului, cristalinul) nu au o formă perfectă, și deci imaginea unui punct este o pată luminoasă cu atît mai mare cu cât efectul e mai puternic. Astigmatismul ochiului se poate corecta folosind lentile cilindrice.
Lentilă (optică) () [Corola-website/Science/299372_a_300701]
-
imaginii într-o cameră obscură se datorează în primul rând proprietății razelor de lumină de a se propaga în linie dreaptă și tocmai acestui fapt, imaginea este răsturnată. Datorită faptului că nu se putea obține o imagine clară a obiectului luminos, întrucât nu se putea practica un orificiu foarte mic care să permită trecerea unei singure raze luminoase, era necesar îmbunătățirea sistemului. In jurul anului 1500, anatomiștii ajung să definească funcționarea ochiului. In aceste condiții Cardano, care studia structura ochiului și
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
propaga în linie dreaptă și tocmai acestui fapt, imaginea este răsturnată. Datorită faptului că nu se putea obține o imagine clară a obiectului luminos, întrucât nu se putea practica un orificiu foarte mic care să permită trecerea unei singure raze luminoase, era necesar îmbunătățirea sistemului. In jurul anului 1500, anatomiștii ajung să definească funcționarea ochiului. In aceste condiții Cardano, care studia structura ochiului și legile vederii, a reușit să perfecționeze vechea cameră obscură, pornind de la analogia că în deschizătura ochiului cristalinul
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
vederii, a reușit să perfecționeze vechea cameră obscură, pornind de la analogia că în deschizătura ochiului cristalinul funcționează ca o lentilă convergentă și înzestrează camera obscură cu acest element tehnic. Rezultatul a fost o imagine clară, reală, răsturnată și mult mai luminoasă. Câțiva ani mai târziu, fizicianul italian Giambatista della Porta, îmbunătățește această invenție, imaginea captată de o oglindă plană (în loc de ecran), este reproiectată pe un ecran exterior, pentru a fi scrisă cu creionul. Metoda a fost folosită de o serie de
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
compensarii luminii".Acest sistem este un sistem greoi de realizat și mai ales de folosit în exploatare. Nu se folosește. Pentru redarea fonogramei este necesar ca filmul să se deplaseze cu o viteză constantă în fața traductorului care efectuează transformarea semnalelor luminoase sau magnetice modulate de către fonogramă în semnale electrice modulate , pentru a fi transmise la instalația de redare a sunetului. Aparatul de proiecție cinematografică are în componența sa trei grupe de elemente constructive principale: Cuprind ansamblul de piese, dispozitive și mecanisme
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
sursă puternică de lumină" care poate fi: arc voltaic,lampă de proiecție cu filament,lampă de proiecție cu halogeni,lampă de proiecție cu descărcare în gaze(cu xenon). Caracteristica principală a unei surse de lumină trebuie să fie redarea spectrului luminos începând cu "ultraviolet" spre "infraroșu". De remarcat că în special la filmele color avem nevoie de o sursă cu spectrul cât mai spre ultraviolet pentru a nu denatura culorile. Acestei situații răspund bine arcul voltaic, lampa cu halogeni și lampa
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
culorile. Acestei situații răspund bine arcul voltaic, lampa cu halogeni și lampa cu xenon. Ultimele două se folosesc actual cel mai mult și datorită ușurinței de exploatare. Lumina emisă de sursă este captată de o "oglindă sferică", care redirijează razele luminoase către fereastra de proiecție unde întâlnesc "filmul" străbătându-l ducându-se către "ecran" prin "obiectivul de proiecție". De remarcat că pentru a reduce cantitatea de căldură emanată de sursă, razele luminoase trec inainte de fereastra de proiecție printr-un "filtru
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
este captată de o "oglindă sferică", care redirijează razele luminoase către fereastra de proiecție unde întâlnesc "filmul" străbătându-l ducându-se către "ecran" prin "obiectivul de proiecție". De remarcat că pentru a reduce cantitatea de căldură emanată de sursă, razele luminoase trec inainte de fereastra de proiecție printr-un "filtru caloric". Sursa de lumină este instalată într-o incintă metalică numită "lanternă de proiecție". Proiecția pe ecran este asigurată printr-un "obiectiv de proiecție", care este un sistem optic convergent, dispus
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
în general se compun dintr-o rolă presoare din cauciuc, rolă de frână, tambur neted de citire cu volantă, dispozitiv de amortizare a oscilațiilor proprii ale volantului, role de dirijare. b) Sistemul lumino - optic de citire compus dintr -o sursă luminoasă, "bec de ton", "fantă mecanică "(dreptunghiulară foarte mică, 0,01 -0,02 mm funcție de felul peliculei, 16 mm sau 35 mm), "microobiectiv" și "traductorul"(actual fotodiodă). Citirea se face astfel: becul de ton produce raze luminoase către fanta mecanică; acesta
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
compus dintr -o sursă luminoasă, "bec de ton", "fantă mecanică "(dreptunghiulară foarte mică, 0,01 -0,02 mm funcție de felul peliculei, 16 mm sau 35 mm), "microobiectiv" și "traductorul"(actual fotodiodă). Citirea se face astfel: becul de ton produce raze luminoase către fanta mecanică; acesta lasă să treacă către microobiectiv o fantă luminoasă care ajunge la pista fonogramei pe care străbate; funcție de lățimea sau intensitatea luminoasă a acesteia, traductorul care se află în spatele fonogramei transformă oscilațiile luminoase în oscilații electrice pe
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
mică, 0,01 -0,02 mm funcție de felul peliculei, 16 mm sau 35 mm), "microobiectiv" și "traductorul"(actual fotodiodă). Citirea se face astfel: becul de ton produce raze luminoase către fanta mecanică; acesta lasă să treacă către microobiectiv o fantă luminoasă care ajunge la pista fonogramei pe care străbate; funcție de lățimea sau intensitatea luminoasă a acesteia, traductorul care se află în spatele fonogramei transformă oscilațiile luminoase în oscilații electrice pe care la transmite la instalația de sunet. Mecanismul de înregistrare magnetică, este
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
mm), "microobiectiv" și "traductorul"(actual fotodiodă). Citirea se face astfel: becul de ton produce raze luminoase către fanta mecanică; acesta lasă să treacă către microobiectiv o fantă luminoasă care ajunge la pista fonogramei pe care străbate; funcție de lățimea sau intensitatea luminoasă a acesteia, traductorul care se află în spatele fonogramei transformă oscilațiile luminoase în oscilații electrice pe care la transmite la instalația de sunet. Mecanismul de înregistrare magnetică, este asemănător cu cel optic în ceace privește partea cinematică, nu are nevoie de
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
de ton produce raze luminoase către fanta mecanică; acesta lasă să treacă către microobiectiv o fantă luminoasă care ajunge la pista fonogramei pe care străbate; funcție de lățimea sau intensitatea luminoasă a acesteia, traductorul care se află în spatele fonogramei transformă oscilațiile luminoase în oscilații electrice pe care la transmite la instalația de sunet. Mecanismul de înregistrare magnetică, este asemănător cu cel optic în ceace privește partea cinematică, nu are nevoie de bec de ton,fantă și microobiectiv, citirea făcându-se cu ajutorul unui
Aparat de proiecție cinematografică () [Corola-website/Science/299400_a_300729]
-
este aceea a lui Heinrich Hertz care, la 1888, constată că sub acțiunea luminii anumite substanțe creează un curent electric. Aceasta a dus la inventarea fotocelulei, cu care a fost posibilă citirea pistei sonore, fotocelula fiind elementul care transformă semnalele luminoase în semnale electrice. În anul 1900, Poliakoff inventează reproducerea sunetului optic cu ajutorul fotocelulei. Cercetările științifice continuă. În 1898, Valdemar Poulsen descoperă, folosind un aparat numit telegrafon, metoda magnetică de înregistrare a sunetului pe un fir din material feromagnetic înfășurat în
Film sonor () [Corola-website/Science/299446_a_300775]
-
mult timp vizibile, ajutând la reperarea altor constelații. Cu ochiul liber, tronul reginei este foarte vizibil în forma generală a constelației, însă regina câtuși de puțin. Confuzie: De rescris!!! [Cassiopeia conține două stele vizibile cu ochiul liber, fiind cele mai luminoase din galaxie:ρ Cas și V509 Cas. Steaua este aproape o stea binară fiind formată dintr-un soare galben pitic și o stea pitică portocalie.Constelația seamănă cu litera W sau cu o coroană]. Conține două obiecte Messier și anume
Cassiopeia (constelație) () [Corola-website/Science/298776_a_300105]
-
După "sursa de proveniență", poate fi: energie stelară, solară, a combustibililor, hidraulică, eoliană, geotermală, nucleară. După faptul că "urmează sau nu un ciclu" se clasifică în: După "modul de manifestare" al energiei se vorbește despre energie mecanică, energie electrică, energie luminoasă. După "purtătorul" de energie se vorbește de energie termică. Diferitele forme de energie se pot converti unele în altele.
Energie () [Corola-website/Science/298843_a_300172]
-
din sudul planetei, a doua ca intensitate dintre furtunile observate de-a lungul tranzitării din anul 1989. Inițial s-a crezut că aceasta era complet neagră, dar când "Voyager 2" s-a apropiat de planetă, s-a observat un centru luminos vizibil pe majoritatea imaginilor cu rezoluție înaltă. Se crede că petele întunecate ale lui Neptun apar în troposferă la altitudini mai joase decât norii mai albi și mai luminoși, astfel încât acestea se prezintă ca găuri în partea superioară a norilor
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
2" s-a apropiat de planetă, s-a observat un centru luminos vizibil pe majoritatea imaginilor cu rezoluție înaltă. Se crede că petele întunecate ale lui Neptun apar în troposferă la altitudini mai joase decât norii mai albi și mai luminoși, astfel încât acestea se prezintă ca găuri în partea superioară a norilor. Deoarece acestea sunt caracteristici stabile, care pot persista timp de câteva luni, se consideră că au structuri de vortex. Adesea asociați cu petele întunecate sunt norii persistenți de metan
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
norilor. Deoarece acestea sunt caracteristici stabile, care pot persista timp de câteva luni, se consideră că au structuri de vortex. Adesea asociați cu petele întunecate sunt norii persistenți de metan care se formează la nivelul tropopauzei și care sunt mai luminoși. Persistența acestor nori însoțitori arată că unele foste pete întunecate pot continua să existe ca cicloni, chiar dacă acestea nu mai sunt vizibile ca regiuni întunecate. Petele întunecate se pot disipa atunci când migrează prea aproape de ecuator sau, posibil, printr-un alt
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
în banda de frecvență radio arată că planeta este atât o sursă de emisie continuă, cât și de explozii neregulate. Se crede că ambele surse provin din câmpul magnetic rotativ al planetei. În spectrul infraroșu, furtunile de pe Neptun apar mai luminoase în raport cu fundalul rece, permițând urmărirea mai ușoară a dimensiunii și formei acestor caracteristici. "Voyager 2" s-a aflat cel mai aproape de Neptun la 25 august 1989. Deoarece aceasta a fost ultima planetă mare pe care nava spațială a putut-o
Neptun () [Corola-website/Science/298837_a_300166]
-
era terminată și era mult citită prin anul 1025. Una dintre doamnele de la Curtea Imperiala, Kiritsubo no Koi, a devenit favorită numărul unu a Împăratului și i-a născut un copil, care a primit numele de Hikaru Genji (Genji cel Luminos). Kiritsubo provine dintr-o familie foarte săracă, iar celelate doamne o batjocoreau. Intrigile și invidia colegelor sale i-au provocat o moarte prematură. Băiatul a fost crescut în casa Împăratului și a fost desemnat prinț moștenitor al tronului. El nu
Genji monogatari () [Corola-website/Science/298872_a_300201]
-
dar acesta luase deja hotărârea: "Shinji este omul care o va lua de soție pe Hatsue". Ultimele pagini îi prezintă pe cei doi logodnici în turnul farului privind fascinați"“cu obrajii atât de apropiați... întunericul de nepătruns, pe care fasciculele luminoase le măturau cu regularitate" inspirând un optimism atât de rar întâlnit în opera lui Yukio Mishima. Bibliografie: Mihnea Voicu Șimăndan , „Yukio Mishima: “Tumultul valurilor””, „Studii nipone” (An I, nr. 1, 2000) Poate că cel mai realizat roman, prin complexitatea construcției
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
V. Mîndra - „România Liberă”); „«Celebrul 702», o comedie... care își aruncă săgețile din plin” (Gigi Lunari - „Il Drama”, Italia); „Un alergător singuratic, într-un maraton în care și-a pierdut plutonul” (Aurel Storin, „Informația Bucureștiului”); „...«Șeful sectorului suflete»... o rachetă luminoasă...” (I. Rudel - „Revista Mea”); „Rugul unei creații în continuu crescendo” (Mircea Schrager - Costin, „Facla” - Tel Aviv); „Un exeget rafinat și subtil, un comentator pasionat și spiritual... înaltă forță eseistică” (Bogdan Ulmu - „Teatrul”); Cheamă la deșteptarea conștiințelor printr-un larg dialog
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
centrul urban Part-Dieu care cuprinde fostul Credit Lyonnais Tower (singurul zgârie-nori din centrul Franței), centrul comercial Part-Dieu și principala gară: Lyon Part-Dieu. Istoria Lyonului, începe în perioada romanilor în primul secol înainte de hristos. Romanii au întemeiat așezarea numită Lugdunum (colina luminoasă după unii, iar după alții colina cu ciori). Timp de trei secole așezarea a servit ca centru al celor trei Galii, din punct de vedere politic, economic, militar și religios. După o vreme Lyonul cunoaște o perioadă decandentă, biserica fiind
Lyon () [Corola-website/Science/297716_a_299045]