16,589 matches
-
cea din Salerno (Italia) și, în fine, cea din Alexandria (Egipt), aceasta din urmă numită și Academia Științifică. Ea a reunit în celebra Bibliotecă Alexandrină, începând cu secolul III î.Ch., nu numai tratatele atribuite lui Hipocrate, ci și numeroasele manuscrise provenite din toate colțurile accesibile ale lumii. Hipocrate (460-377 î.Ch.), supranumit „Părintele medicinii” Hipocrate Hipocrate a învățat medicina de la Herodicus din Selimbria (secolul V î.Ch.), medic renumit care recomanda, printre altele, tratamentul bolilor prin exerciții fizice intense (62
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
care figurează în vestita Bibliotecă din Alexandria. În aceeași perioadă (secolul II î.Ch.) ele sunt traduse în siriană și arabă. O nouă traducere arabă este realizată de Hunayn (809-877) în secolul IX. Înțeleptul împărat Harun al-Rashid din Bagdad colecționează manuscrisele grecești, plătindu-le cu greutatea lor în aur. Inițiativă inspirată, întrucât o parte din scrierile hipocratice originale dispărute au putut fi astfel salvate, fiind mai târziu traduse în latină din limba arabă. După intrarea în mileniul doi, Constantin Africanul (1015-1087
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
-50 d.Ch.) indică dieta și efortul fizic drept mijloace de a scădea cantitatea de urină (care depășește ingestia). Biblioteca din Alexandria Ptolemeu Soter I (360-283 î.Ch.) înființează „Biblioteca din Alexandria”, care în timp avea să cuprindă 700 000 de manuscrise de o extremă varietate, performanță care nu va fi egalată numeric decât în epoca modernă, dar valoric nu va fi atinsă niciodată. Importanța extraordinară („mitologică”, aș zice) a centrului de cultură din Alexandria s-a datorat condițiilor deosebite de studiu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
centru s-a petrecut în anul 48 î.Ch., când Biblioteca a fost incendiată în cursul evenimentelor ce au însoțit sosirea armatei romane a lui Iulius Cezar. Nu a existat incendiu mai devastator decât cel care a mistuit tezaurul de manuscrise al inegalabilei Biblioteci. Sub domnia bizantină a Imperiului Roman de Răsărit, leaderii religioși au încurajat completarea operei de distrugere a Bibliotecii și Muzeului. Legenda spune că în anul 395 o femeie matematician, pe nume Hypathia, a fost alungată din Muzeu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
cunoști bine istoria medicinii. Istoria medicinii, însă, nu poate fi extrasă din istoria științelor înrudite. La rândul lor, științele, ca o componentă a culturii în general n-ar putea fi bine înțelese fără cunoașterea modului în care au apărut scrierile (manuscrisele inițial, tiparul mai apoi) și, mai ales, cum au apărut și s-au dezvoltat școlile, universitățile și spitalele. Vorbind de cultura europeană, se poate face abstracție de civilizațiile vechi (egiptene, chineze, indiene), întrucât ele au fost transmise în Europa indirect
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
în 984, episcopul de Verdun, Alberone, consulta medici din Salerno (69). Deși înființat de un călugăr benedictin, învățământul medical era laic. „Corpul profesoral” (10 medici) era plătit de studenți și se bucura de mari privilegii și respect. Erau folosite, deopotrivă, manuscrise medicale grecești și latine. Perioada de strălucire a Școlii din Salerno a fost atinsă în perioada lui Constantin Africanul (1015-1087), care a îmbogățit biblioteca Școlii cu traducerea „Aforismelor” lui Hipocrate și a „Artei minore” a lui Galen. Nu întâmplător, Salerno
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Universității din Bologna operele de logică și filosofie ale lui Aristotel, pe care el pusese anume să fie traduse, din arabă și greacă, în limba latină. De altfel, în timpul său, au funcționat puternice centre de traducere și de transcriere a manuscriselor la Palermo, Napoli și Salerno. Din lumea arabă, Frederic II a deprins bune obiceiuri de igienă (se îmbăia zilnic), iar magistrul curții sale, Theodoros, i-a scris un tratat de igienă și altul de alimentație. Întrucât împăratul avea tulburări de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
își va declina competența în privința diabetului, pe care îl definește ca „o boală cu sediu necunoscut” („morbus in sede incerta locus”). 10. Tiparul ca instrument al Renașterii Până la invenția tiparului, singurul mijloc de răspândire la distanță a cuvântului scris era manuscrisul. Evident, manuscrisele puteau fi copiate. Au existat în perioada Renașterii sute de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
declina competența în privința diabetului, pe care îl definește ca „o boală cu sediu necunoscut” („morbus in sede incerta locus”). 10. Tiparul ca instrument al Renașterii Până la invenția tiparului, singurul mijloc de răspândire la distanță a cuvântului scris era manuscrisul. Evident, manuscrisele puteau fi copiate. Au existat în perioada Renașterii sute de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
sede incerta locus”). 10. Tiparul ca instrument al Renașterii Până la invenția tiparului, singurul mijloc de răspândire la distanță a cuvântului scris era manuscrisul. Evident, manuscrisele puteau fi copiate. Au existat în perioada Renașterii sute de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice, distrugerea era irecuperabilă și, evident, erau scumpe. Producția de manuscrise a fost inițial concentrată în mănăstiri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
al Renașterii Până la invenția tiparului, singurul mijloc de răspândire la distanță a cuvântului scris era manuscrisul. Evident, manuscrisele puteau fi copiate. Au existat în perioada Renașterii sute de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice, distrugerea era irecuperabilă și, evident, erau scumpe. Producția de manuscrise a fost inițial concentrată în mănăstiri și biserici, în așa-zisele Scriptorium. După
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
singurul mijloc de răspândire la distanță a cuvântului scris era manuscrisul. Evident, manuscrisele puteau fi copiate. Au existat în perioada Renașterii sute de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice, distrugerea era irecuperabilă și, evident, erau scumpe. Producția de manuscrise a fost inițial concentrată în mănăstiri și biserici, în așa-zisele Scriptorium. După apariția Universităților (1200-1400), producția de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de librării și ateliere de copiat manuscrise, în care lucrau concomitent la transcrierea manuscriselor zeci de „copiști”. Totuși, manuscrisele erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice, distrugerea era irecuperabilă și, evident, erau scumpe. Producția de manuscrise a fost inițial concentrată în mănăstiri și biserici, în așa-zisele Scriptorium. După apariția Universităților (1200-1400), producția de manuscrise s-a concentrat mai mult în jurul acestora (49). Înființarea tiparului (primele tipărituri au fost făcute în 1454 la Mainz, de Johannes
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
erau rare; când erau transcrise, transcrierea putea fi defectuoasă; când erau unice, distrugerea era irecuperabilă și, evident, erau scumpe. Producția de manuscrise a fost inițial concentrată în mănăstiri și biserici, în așa-zisele Scriptorium. După apariția Universităților (1200-1400), producția de manuscrise s-a concentrat mai mult în jurul acestora (49). Înființarea tiparului (primele tipărituri au fost făcute în 1454 la Mainz, de Johannes Guttenberg, 1394-1468) a condus la o explozie informațională fără precedent. Până la sfârșitul secolului existau 73 de tipografii în Italia
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
timpului, ci un loc comun preluat ca un decalc din franceză. Cel mai frecvent figurează în sintagme fixe în care importul se simte ușor: "multitudinea vilă" sau "coteria multitudinii". E un neologism cu aer de barbarism care denumește mulțimea. În manuscrisele pe care Aurel Sasu le-a publicat sub titlul de Istoria literaturii, scrise în jurul lui 1844-1848, și care trebuiau să constituie conținutul unui curs, în cea mai mare parte obținut prin prelucrarea unor surse străine, termenul apare în contexte în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cât cei care adună, cei care colecționează, uneori "fură" sau chiar mistifică și în esență cei care "dețin". Una dintre primele narațiuni ale literaturii române este aceea a răscolirii în lăzile din podul casei părintești, în căutarea cărților și a manuscriselor. Asta povestește Negruzzi în Cum am învățat românește: Am alergat la biblioteca tatălui meu, care era într-o ladă mare, purure deschsă, în coridor. Ajutat de o slugă, i-am făcut inventariul, și printre mulțimea calendarilor și a cărților în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ce simțeau nevoia de a-și lua zborul în sfera ideilor înalte, însă nu erau seduse de prestigiul gloriei; căci lipseau mijloacele publicității. Poeții scriau pentru mulțămirea lor, precum diletanții fac muzică în singurătate și nu se îngrijeau de soarta manuscriselor. Consecința inevitabilă a multora asemenea nepăsări a fost perderea multor din autografe, care după moartea autorilor au servit a acoperi gavanoasele cu dulceți 78. Conotațiile pozitive ale acestui tip "diletant" de dedicație poetică (plăcere, schimbare liberă a profilului activității, refuz
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1888. Documente privitoare la economia Țării Românești (1800-1850), culese de I. Cojocaru, vol. II, Editura Științifică, București, 1958. Fichte, J.G., Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928. Gaster, M., Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I-II, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, 1891. Gaster, M., Literatura populară română, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Minerva, București, 1983. Grandea, Grigore H., Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975. Gulian, C.I. (coord
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
au service de la production littéraire. Mots-clés: génie, usage et politique de la génialité, la littérature roumaine au XIXe siècle, émergence littéraire, productivité littéraire. Mulțumiri Le sunt recunoscător prietenilor mei, Oana Fotache, Antonio Patraș și Angelo Mitchievici, care au acceptat să citească manuscrisul și să îmi împărtășească reacțiile de lectură atât de repede pe cât îmi doream să le aflu. Mă simt îndatorat, de asemenea, Ioanei Bot și lui Alexander Baumgarten, coordonatorii programului prin care a fost finanțată documentarea acestei reflecții, pentru îngăduința cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Emergence as a Case Study of Theory in Comparative Literature", CLCWeb: Comparative Literature and Culture, vol. 8 (2006), nr. 2, <http://dx.doi.org/10.7771/1481-4374.1304>. 8 Sporadic, îl regăsim și înainte de Mumuleanu. De pildă, în prefața la manuscrisul lui Vasile Aaron, Reporta din vis, evocând aceeași neliniște legate de capacitățile spontane ale unei culturi inferioare: "Agiunge limba românască la atât, cât să să poată într-însa face verșuri cu dulceața carea se află în verșurile cele italienești? Eu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1691: "Și de multe ori și fetișoara frumoasă murind, și după o zi doao, s-au aflat groapa ei plină de viermi și de împuțiciune multă. Vezi oame ce frumuseațe răvnești și săruți?" (M. Gaster, Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, p. 292). 22 Despre rolul invidiei în societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion démocratique au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a populației răzeșești din Moldova secolului al XIXlea. Catagrafiile erau tabele care cuprindeau satele repartizate pe ținuturi și ocoale, în care birnicii erau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
răspundere, iar mai cu dinadinsul asemenea răspundere pentru oricarele va cuteza să facă așa de împotrivă urmare, va atârna asupra tuturor cilenurilor comisiei, asupra cărora s-a încredințat toată această lucrare". Condica cu proprietățile din Moldova cuprinzând numele proprietarilor, un manuscris, scris la 1833, întocmit pe când era vel visternic Mihail Surza, cel care în 1834 avea să devină Domn al Moldovei, întocmită cu ocazia „înrătundirii" ținuturilor, măsură prevăzută în Regulamentul organic al Moldovei, cuprindea pe ținuturi și ocoale proprietățile rurale din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iftimie din Hreațca. După ce a făcut slujbă ca funcționar la judecătoria din Hotin, devine agricultor la Pociumbeni... „Istoria vieții mele" se numește lucrarea autobiografică socotită a fi „prima carte de amintiri din literatura română", scrisă „pe la 1845" de Theodor Vârnav. Manuscrisul autobiografic a ajuns în păstrarea ginerelui său Alecsandru Rod-di-deal din Fălticeni iar acesta l-a încredințat lui Artur Gorovei care, în 1893, l-a publicat. Lucrarea prezintă interes prin datele autobiografice, iar ca material documentar schițează mediul social al vremii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o sfătoșenie... moldovenească". Plecând de la „Istoria vieții mele" apărută în volum în 1908, Șerban Cioculescu realizează în 1975 „Viața și opera lui Theodor Vârnav", București, Editura Academiei - un discurs rostit la 3 februarie în ședința solemnă a Academiei. Arătând că manuscrisul publicat de Artur Gorovei în „Gazeta săteanului" în 1893 a beneficiat „în intervalul de 51 de ani de patru ediții, Șerban Cioculescu susține că Theodor Vârnav ar fi avut moșie și în județul Bălți „la aproape 3867 de hectare", dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]