14,014 matches
-
selectiv să asimileze curentele științifice și filosofice ale timpului său. Acest spirit electic și exclusivist l-a comunicat discipolilor, ecoul său în secol fiind incontestabil. Ilustrativ este cazul medicului olandez Herman Boerhaave (1668 - 1738). Cunoscător de limbi străine, teologie, filosofie, matematici, chimie, și în primul rând, de medicină, Boerhaave se face cunoscut pe continent și mai departe, ca renumit practician, solicitat de Papă și regele Persiei, de un mare bogătaș chinez, Goldoni luându-l de sursă pentru personajul său principal din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Karl Linné face cunoscută, între altele, înțelepciunea naturii. Teoria sa creaționistă este viu criticată în acest secol cu preferințe atee. Un savant luminist cu studii de medicină și botanică la Anvers, de drept la Dijon și cu preocupări și pentru matematici și fizică, este George Louis Buffon (1707 - 1788). El este autorul monumentalei Histoire naturelle —44 de tomuri în care anticipează paleontologia, mineralogia, geografia zoologică. Buffon afirmă principiile unității lumii , evoluției organice și anorganice prin adaptare, deschizând calea evoluționismului și a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
von Haller (1708 - 1777) este somitatea medicală a luminilor, recunoscută în fiziologia generală, fiziologia nervilor și mușchilor, în istoria medicinei. Se naște la Berna și studiază în Elveția, Germania, Franța, Anglia, dublând cunoștințele medicale cu cele din științele naturii, filosofie, matematici și se afirmă ca medic fiziolog, botanist, filosof, literat. La vârsta de 19 ani își ia doctoratul în medicină și la 27 de ani, onorează o catedră universitară în Gottingen, pe care o creează și ajunge Președintele Academiei de științe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de elevi transilvăneni și alții din Orientul Creștin, cursurile ținându-se în limbile greacă, latină, română, dar sunt și ore de franceză, italiană, germană, arabă, turcă, rusă; se predau filosofii antici, dar și Newton, Descartes, Leibniz precum și noțiuni de astronomie, matematici, istorie, chimie. Academia are bursieri și o bibliotecă și cu referințe medicale. școli similare, dar mai mici, apar la Galați, Bârlad, Cornești - Dâmbovița, Preajma - Dolj etc. în care igiena individuală și colectivă se predă, deocamdată, fără manuale speciale. În Transilvania
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
29 noiembrie 1694 și-a găsit sfârșitul în urma unui șoc vagal, iar rămășițele i-au fost duse la Bologna și înmormântate acolo. PRIMUL OCHI SPRE UNIVERS Anul 1592, anul venirii lui Galileo Galilei la Universitatea din Padova ca profesor de matematică, este considerat în mod simbolic anul fondării științei moderne. Cercetările de mecanică ale lui Galilei aveau să urnească știința din punctul unde o lăsaseră studiile scolasticilor. Între aceștia și Galilei există și elemente de continuitate, dar și o desprindere insuficient
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
imaginea cerului, cu consecințe la fel de spectaculoase în planul cunoașterii ca și cele ale marilor descoperiri geografice. Mai importantă decât aceste realizări este noua metodă de investigare a naturii folosită de Galilei: a împletit experimentul științific cu analiza teoretică bazată pe matematică. Metoda este folosită și astăzi în științele naturii. Opera lui Galilei este cuprinsă astăzi în 20 de volume cu peste 12.000 de pagini de scrieri literare, științifice, scrisori, adnotări pe marginea operelor altora. Invenția galileană cea mai de seamă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
apoi o demonstrație impresionantă în fața senatului venețian. Este o remarcabilă mișcare de imagine, încheiată cu donarea instrumentului către republica venețiană. Ca urmare, Galileo Galilei își consolidează poziția la universitate și obține o dublare a salariului. În același an, profesorul de matematică se apucă serios de astronomie, punând la lucru noul instrument. Un an mai târziu, Mesagerul astral se deschide cu afirmația: În acest mic tratat voi prezenta câteva lucruri de mare interes pentru toti cei ce studiază fenomenele naturii.... De mare
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
În 1610, cu același telescop și o serie de sticle colorate, a început un alt șir de observații laborioase ale petelor din Soare (din nou cu câteva luni, înainte de Galilei). S-a ocupat și de probleme de astronomie nautică. În matematică a dezvoltat teoriile lui Viete, ocupându-se de ecuațiile algebrice. A inaugurat un sistem de notație mai simplu decât al predecesorilor lui. Toate acestea au rămas mult timp îngropate într-o arhivă. Harriot n-a publicat nimic altceva după raportul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
metodele de cercetare a fenomenelor naturii urmează disjuncția ce caracterizează domeniile studiate. Macro-științele se ocupă de fenomene și procese ce pot fi observate și măsurate. În acest context, se elimină circumstanțele perturbatoare ca fiind irelevante, se aplică criterii precise, logice, matematice și se propun legi care vizează corpurile materiale și mișcările lor în timp și spațiu. Micro științele însă abordau domeniul inaccesibil simțurilor, iar metoda preponderentă era bazată pe analogie și imaginarea unor modele. Dezbaterile pe tema alcătuirii materiei constituie cadrul
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: * răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; * abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); * utilizarea fină și nuanțată a limbajului; * capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; * capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; 51 * capacitatea de a colecta informații; * capacitatea de a evalua șanse și de a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a rezolva probleme; * Încurajarea spiritului de inițiativă și a creativității; * Facilitarea colaborării și comunicării între elevi”(L. Gliga, 2002, p. 76). Acest principiu se regăsește apoi, căpătând diferite forme de exprimare, în standardele profesionale pentru învățători și pentru profesorii de matematică din gimnaziu. Așadar, problema rolului profesorului în construirea autonomiei elevului stă în atenția factorilor de decizie în domeniul educației din țara noastră. În aceste condiții rămâne valabilă întrebarea Cum se explică reticența cadrelor didactice față de problema autonomiei elevului. La rândul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
societatea greacă. Sofiștii Protagoras, Gorgias, Hippias (sec. V î.H.), profesorul de elocință Isocrates (sec. V-IV î.H.) au creat din oratorie un mod curent de existență publică, un instrument de cultivare intelectuală. Educația tinerilor aristocrați presupunea, neapărat, învățarea matematicii și a filosofiei. Modelele educaționale spartan și atenian s-au prelungit în perioada elenistică (323-30 î.H.) ce a urmat lui Alexandru Macedon, cuceritorul unei mari părți a lumii. Educația tinerilor punea accent pe cultură, pe sport, arte, filosofie. Date
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ce atinge atât moravurile, cât și artele. Aceste patru perioade se caracterizează prin dramaturgii, dispozitive scenice și raporturi actori/ spectatori specifice. Filosofii, Platon și Aristotel, au vorbit cei dintâi despre teatru. În Antichitate, ei fac referire la toate ariile științei (matematică, fizică, gramatică, retorică etc.) și la toate fenomenele societății, politică, instituții (religioase, juridice). Teatrul, în calitate de loc al elocinței și ca fapt social, se înscrie în prima linie a preocupărilor lor. De aceea își plasează ei analizele când la nivelul textului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ele pentru ca expresia feței să se transforme. Figura 5 Le Vieux-Colombier, de Jacques Copeau Figura 6 Teatrul total, al lui Walter Gropius (1927) O asemenea evoluție a scenei va schimba cursul scriiturii unor autori dramatici. Arrabal, în Dumnezeu atras de matematică (Dieu tenté par les mathématiques), piesă scrisă în 1957 și realizată în 1965, folosește panouri mobile care, pe o față, au oglinzi drept unic decor. Personajele, care evoluează țepene ca niște automate, își caută acolo, ca într-un labirint, imaginea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
El concepe spațiul scenic ca pe o structură de numere și de măsuri în care ființa umană, care este "atât un organism din carne și sânge, cât și un mecanism format din numere și măsuri", își poate pune în evidență matematica. El trasează pe solul scenei figuri geometrice pure, cum ar fi pătratul cu diagonalele sale, sau cercul, care determină pacursul actorilor-dansatori. După cum metronomul permite cuantificarea raportului muzicianului față de timp, geometria îi apare lui Schlemmer ca mijlocul de reglare a raportului
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
geometrice (care) par niște hieroglife însuflețite". "Metafizica gesturilor lor" de o precizie absolut matematică, îl fascinează: Totul la ei este reglat astfel, impersonal, niciun joc al mușchilor, nicio clipire din ochi care să nu pară că aparține unui fel de matematică gândită care conduce totul și prin care trece totul." Grotowski 28, în clarviziunea sa, va sublinia contradicția efectuată de Artaud în analiza asupra teatrului balinez, care nu ține seama de faptul că semnele, în teatrul oriental, sunt codificate riguros, atât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
des azi pe planeta mamă - poluarea. Numai protejând sursa vieții și a civilizației - apa - putem spera la o lume mai bună, mai curată, pentru noi, copiii și nepoții noștri. Parcurgând acest opțional, se vor aplica în condiții reale cunoștințele de matematică, chimie, fizică, geografie, biologie și chiar istorie, în scopul înțelegerii și chiar al anticipării schimbărilor survenite în apă, pentru a proteja și păstra Apa - izvorul vieții. Opționalul pornește de la premiza că cea mai eficientă învățare este cea practică, fapt pentru
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
literare -, care ilustrează În mod direct situația celor care trăiau acolo. Printre papirusurile „literare”, sunt demne de luat În seamă imnurile regelui Sesostris III, care Îi proslăvesc În același timp valoarea militară și grija pentru supuși; restul textelor, medicale, de matematică, veterinare, precum și un text narativ fragmentar, care povestește mitul luptei dintre Horusxe "Horus" și Sethxe "Seth", sunt importante pentru evaluarea culturii din templu. Însă o mare parte a papirusurilor se referă la viața comunității sacerdotale: sunt liste de primire și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mijloacele purificării etice și ale exercițiului rațional. c) Iamblichos (250cca 325 d.Hr.) Puținele informații biografice despre acest personaj, originar din Chalcis, Siria, Îl Înfățișează ca pe discipolul lui Anatolius, de la care a dobîndit cunoștințe despre aristotelism și interesul pentru matematică, și al lui Porphyrios, deși față de acesta din urmă era mai tânăr cu doar câțiva ani. Oricum, este importantă șederea sa la Roma la scurt timp după moartea lui Plotin și contactele avute tocmai cu Porphyrios și cu Amelius. Întors
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
, Adrian (31.III.1952, București), poet. Este fiul Elenei (n. Păltineanu) și al lui Teodor Vasiliu, jurist. Va absolvi la București Liceul „Mihai Viteazul” (1971) și tot aici va urma în paralel Facultatea de Drept și pe cea de Matematică, luându-și licențele în 1975 și în 1976. Face carieră juridică în calitate de judecător (1975-1980) și avocat (din 1980), prodecan al Baroului București (1993-1995). Colaborează la revista „Tribuna”. Volumul de debut al lui V., Drumul și timpul (1979), e conceput ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290462_a_291791]
-
treacă examenul de admitere la facultate, ceea ce nici nu dorește cu adevărat, întrucât pasiunea lui este arta, poezia. Îndrăgostit de doctorița din sat, vrea s-o cucerească, dar în final femeia îl părăsește pentru altul. Celălalt e un profesor de matematică la Craiova, captivat și el de literatură. Acest Tretie Răbdare are un destin ciudat. El întâlnește un personaj malefic, un fel de vrăjitor practicând chiromanția, spiritismul și chiar magia neagră și care vrea să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
din acestea nu pot fi elaborate predicții valide. Astfel de critici vin, spre exemplu, dinspre neoinstituționaliștii socioistorici și dinspre libertarienii praxiologi. footnote> Indiferent care cale este aleasă, se poate considera că este vorba despre o descriere, fie ea și una matematică. În privința explicației și predicției, acestea sunt generate dintr-un sistem de enunțuri fundamentale precum cel discutat anterior. Din acest sistem derivă alte enunțuri cu ajutorul logicii. Spre exemplu, asumând faptul că indivizii sunt minimal raționali, și că relația de prefe rință
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informație despre departamentele în care lucrează în prezent autorii citați. În cazul unora este vorba despre prezent, al altora, despre trecut. Relevant este doar că, atunci când au publicat rezultate semnificative în TAS, făceau parte din departamente de economie, științe politice, matematică sau filosofie. footnote> În departamentele de studii economice: Amartya K. Sen (Harvard University), Reiju Mihara (Kagawa University), J.S. Kelly (Syracuse University), D.E. Campbell (The College of William and Mary, Williamsburg), Walter Bossert (Vanderbilt University Nashville), John A. Weymark (Vanderbilt University
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Missouri), Robert Nozick (Harvard University), Peter Gardenfors (Lund University), Philip Pettit (Princeton University), Martin Van Hees (University of Groningen), Daniel M. Hausman (University of Maryland College Park), Henry S. Richardson (Georgetown University), Alfred F. MacKay (Oberlin College). În departamentele de matematică și informatică: Donald G. Saari (Institute for Mathematical Behavioral Sciences, University of California), Frank DeMeyer (University of Oregon), Gerhard J. Woeginger (TU Eindhoven), Samuel Merrill III (Wilkes University), Lotfi A. Zadeh (University of California, Berkeley), Hannu Nurmi (University of Turku
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
doar despre faptul că, date fiind preocupările din cadrul paradigmei, atunci ar trebui să fie cazul ca economiștii, filosofii, politologii, matematicienii sau informaticienii să fie interesați de aceasta. Prezența autorilor importanți în cadrul paradigmei în departamente de studii politice, economice, filosofie sau matematică demonstrează valoarea pozitivă a afirmației.<footnote Consider că activitatea de cercetare a politologilor, economiștilor sau filosofilor nu mai poate fi circumscrisă atât de precis nici prin ariile de interes ale acestora, nici prin metode, nici prin modalitatea de abordare a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]