14,970 matches
-
este dat diferit în surse, fiind greu de stabilit dacă un fascicul poate fi considerat un mușchi aparte sau aparține altui mușchi. Ar fi aproximativ 400 de mușchi în corpul uman. Mușchii pot fi clasificați după mai multe criterii. Proprietățile mușchilor sunt: Compoziția chimică a mușchilor este de: 75-80% apă, 20-25% substanță uscată. Substanța uscată este de natură organică și anorganică. Materia organică este formată din proteine, contractile (actină, miozină) și necontractile; lipide (fosfolipde), glucide (glicogen), mioglobină și miogen. Materia anorganică
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
fiind greu de stabilit dacă un fascicul poate fi considerat un mușchi aparte sau aparține altui mușchi. Ar fi aproximativ 400 de mușchi în corpul uman. Mușchii pot fi clasificați după mai multe criterii. Proprietățile mușchilor sunt: Compoziția chimică a mușchilor este de: 75-80% apă, 20-25% substanță uscată. Substanța uscată este de natură organică și anorganică. Materia organică este formată din proteine, contractile (actină, miozină) și necontractile; lipide (fosfolipde), glucide (glicogen), mioglobină și miogen. Materia anorganică, este alcătuită din diferite săruri
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
Substanța uscată este de natură organică și anorganică. Materia organică este formată din proteine, contractile (actină, miozină) și necontractile; lipide (fosfolipde), glucide (glicogen), mioglobină și miogen. Materia anorganică, este alcătuită din diferite săruri de potasiu, magneziu(Mg) și calciu (Ca). Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate articulațiilor, produc căldură, mențin poziția corpului printr-o permanentă stare de contracție ușoară numita tonus muscular. După modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
și calciu (Ca). Mușchii au un rol în mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate articulațiilor, produc căldură, mențin poziția corpului printr-o permanentă stare de contracție ușoară numita tonus muscular. După modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
mișcare, dau formă corpului, dau stabilitate articulațiilor, produc căldură, mențin poziția corpului printr-o permanentă stare de contracție ușoară numita tonus muscular. După modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un mușchi este liber prin corpul său, dar se
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
căldură, mențin poziția corpului printr-o permanentă stare de contracție ușoară numita tonus muscular. După modul de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte un tendon
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
de mișcare în raportul dintre membre și corp, mușchii execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste, proeminențe sau depresiuni
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
execută mișcări de abducție sau de aducție. Mușchii sunt formați din corpul muscular (venter), adică mușchiul propriu-zis, porțiunea principală, contractilă, și din tendoane, prin care forța musculară se transmite oaselor. Anexele mușchilor sunt formațiuni auxiliare ce ajută activitatea musculară. Un mușchi este liber prin corpul său, dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste, proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
dar se fixează prin extremități cu ajutorul a câte un tendon: inserție. În cea mai mare parte, inserția se face pe oase determinând creste, proeminențe sau depresiuni pe suprafața lor. Dar ei se pot fixa și pe alte formațiuni: pe piele (mușchi pieloși), pe membrane fibroase (membrane interosoase la antebraț și la gambă), pe porțiuni îngroșate aponevrotic ale fasciilor de înveliș regionale, pe septe intermusculare, chiar și pe tendoane (lombricalii). Inserția se face întotdeauna prin intermediul unui tendon. Această porțiune tendinoasă, în unele
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
vorbește de o inserție "cărnoasă". În majoritatea cazurilor tendonul este bine dezvoltat; el este necontractil și inextensibil, de culoare albă, foarte rezistent, și de structură conjunctivă fibroasă. Cu toate că are altă structură histologică, totuși trebuie considerat împreună cu corpul muscular formând împreună mușchiul. Forma tendonului este variabilă după cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru mușchii lungi; când mușchiul este lat, tendonul are formă de lamă lărgită și poartă numele de aponevroză (la mușchii lați ai abdomenului). Arcadele tendinoase sunt
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
inextensibil, de culoare albă, foarte rezistent, și de structură conjunctivă fibroasă. Cu toate că are altă structură histologică, totuși trebuie considerat împreună cu corpul muscular formând împreună mușchiul. Forma tendonului este variabilă după cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru mușchii lungi; când mușchiul este lat, tendonul are formă de lamă lărgită și poartă numele de aponevroză (la mușchii lați ai abdomenului). Arcadele tendinoase sunt formațiuni fibroase, dispuse ca niște arcuri între două inserții. Ele determină un orificiu care de obicei
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
albă, foarte rezistent, și de structură conjunctivă fibroasă. Cu toate că are altă structură histologică, totuși trebuie considerat împreună cu corpul muscular formând împreună mușchiul. Forma tendonului este variabilă după cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru mușchii lungi; când mușchiul este lat, tendonul are formă de lamă lărgită și poartă numele de aponevroză (la mușchii lați ai abdomenului). Arcadele tendinoase sunt formațiuni fibroase, dispuse ca niște arcuri între două inserții. Ele determină un orificiu care de obicei servește pentru trecerea
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
considerat împreună cu corpul muscular formând împreună mușchiul. Forma tendonului este variabilă după cea a corpului muscular: cordon cilindric sau cordon turtit pentru mușchii lungi; când mușchiul este lat, tendonul are formă de lamă lărgită și poartă numele de aponevroză (la mușchii lați ai abdomenului). Arcadele tendinoase sunt formațiuni fibroase, dispuse ca niște arcuri între două inserții. Ele determină un orificiu care de obicei servește pentru trecerea vaselor. Dintre cele două capete de fixare ale mușchiului, unul este considerat, convențional, ca origine
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
și poartă numele de aponevroză (la mușchii lați ai abdomenului). Arcadele tendinoase sunt formațiuni fibroase, dispuse ca niște arcuri între două inserții. Ele determină un orificiu care de obicei servește pentru trecerea vaselor. Dintre cele două capete de fixare ale mușchiului, unul este considerat, convențional, ca origine ("origo"), iar celălalt ce inserție terminală ("insertio"). Originea este așezată proximal, iar inserția terminală - distal. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mușchilor corpului uman și reprezintă partea activă a sistemului locomotor. Mușchii nefolosiți se
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
obicei servește pentru trecerea vaselor. Dintre cele două capete de fixare ale mușchiului, unul este considerat, convențional, ca origine ("origo"), iar celălalt ce inserție terminală ("insertio"). Originea este așezată proximal, iar inserția terminală - distal. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mușchilor corpului uman și reprezintă partea activă a sistemului locomotor. Mușchii nefolosiți se atrofiază cu timpul (își reduc din volum). În corpul uman se găsesc aproximativ 500 de mușchi scheletici. Mușchii corpului uman sunt: Din punct de vedere histologic o celulă
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
fixare ale mușchiului, unul este considerat, convențional, ca origine ("origo"), iar celălalt ce inserție terminală ("insertio"). Originea este așezată proximal, iar inserția terminală - distal. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mușchilor corpului uman și reprezintă partea activă a sistemului locomotor. Mușchii nefolosiți se atrofiază cu timpul (își reduc din volum). În corpul uman se găsesc aproximativ 500 de mușchi scheletici. Mușchii corpului uman sunt: Din punct de vedere histologic o celulă musculară este formată din:
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
așezată proximal, iar inserția terminală - distal. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mușchilor corpului uman și reprezintă partea activă a sistemului locomotor. Mușchii nefolosiți se atrofiază cu timpul (își reduc din volum). În corpul uman se găsesc aproximativ 500 de mușchi scheletici. Mușchii corpului uman sunt: Din punct de vedere histologic o celulă musculară este formată din:
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
iar inserția terminală - distal. Sistemul muscular este alcătuit din totalitatea mușchilor corpului uman și reprezintă partea activă a sistemului locomotor. Mușchii nefolosiți se atrofiază cu timpul (își reduc din volum). În corpul uman se găsesc aproximativ 500 de mușchi scheletici. Mușchii corpului uman sunt: Din punct de vedere histologic o celulă musculară este formată din:
Mușchi (anatomie) () [Corola-website/Science/313329_a_314658]
-
pietriș grosolan. Deoarece temperaturile scăzute încetinesc descompunerea organică și chimică, s-a format doar un strat relativ subțire de sol. În Parcul Național Quttinirpaaq au fost documentate 154 specii de cormofite, împreună cu 44 specii de licheni și 193 specii de mușchi. În 1957-1958, cu ocazia Anului Geofizic Internațional, zona lacului Hazen din nordul insulei Ellesmere a fost intens studiată de către biologii canadieni, care au găsit 127 de specii de plante cu flori în zonă. Macul arctic ("papaver gorodkovii") și saxifraga nivalis
Insula Ellesmere () [Corola-website/Science/313375_a_314704]
-
platformă vulcanică nouă, botezată Nyrøysa, pe care au început să cuibărească diverse păsări marine, cum ar fi petrelii giganți, "Macronectes Halli". Datorită climatului aspru și terenului acoperit în cea mai mare parte de gheață, vegetația este limitată la licheni și mușchi, lipsind plantele superioare, astfel că insula Bouvet poate fi considerată ca aparținând zonei botanice antarctice. Fauna este limitată la foci, păsări de mare și pinguini. Bouvetøya are un climat polar moderat, cu temperaturi nu prea departe de la 0° C pe
Insula Bouvet () [Corola-website/Science/313422_a_314751]
-
Scheletul uman este format dintr-un număr variabil de oase de mărimi diferite, fuzionate și individuale, sprijinite și completate de ligamente, tendoane, mușchi și cartilaje. Scheletul îndeplinește în corpul uman o serie de funcții cumulative și anume, susținerea și sprijinirea corpului, formarea de pârghii puse în mișcare de către mușchi care realizează locomoția, protejarea diferitelor organe, reprezintă un depozit de săruri fosfocalcice și dă
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
de oase de mărimi diferite, fuzionate și individuale, sprijinite și completate de ligamente, tendoane, mușchi și cartilaje. Scheletul îndeplinește în corpul uman o serie de funcții cumulative și anume, susținerea și sprijinirea corpului, formarea de pârghii puse în mișcare de către mușchi care realizează locomoția, protejarea diferitelor organe, reprezintă un depozit de săruri fosfocalcice și dă forma întregului corp și diferitelor sale segmente. Oasele care formează scheletul uman pot fi fuzionate cu alte oase, cu oase primare formate în timpul vieții intrauterine sau
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
primare formate în timpul vieții intrauterine sau se pot articula cu un singur os sau deloc. Oasele craniului sunt exemplul perfect pentru articulații fixe multiple, cele din urechea mijlocie ca articulații singulare, iar osul hioid ca nearticulat, fiind înconjurat doar de mușchi și ligamente. Oasele pelviene, coxalul (os pereche care împreună cu sacrococcigele formează centura pelviană), reprezintă oasele evoluate din oasele primare intrauterine, acesta fiind format din ilium, ischium și pubis. Astfel că la momentul nașterii de la 300 de oase se ajunge în
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
toracică și craniu, scheletul protejează organele interne moi, vitale, cum ar fi inima și creierul de șocurile externe. Orice deteriorare a acestor organe se pot dovedi fatale, prin urmare, funcția de protecție a scheletului este foarte importantă. Pârghie pentru mișcări: Mușchii scheletici sunt fixați pe suporturile dure, osoase, care servesc ca pârghii pentru menținerea echilibrului și realizarea diferitelor mișcări. Poziția de echilibru stabil a corpului uman este cea de ortostatism. Producerea de globule roșii: Oasele, cum ar fi sternul, și măduva
Schelet uman () [Corola-website/Science/314817_a_316146]
-
găsesc coordonatele tuturor planetelor spațiene, care constituie o sferă având Pământul în centru. Două stele par a se potrivi locației, una constând dintr-un sistem binar care posedă o planetă locuită, iar a doua fiind necartografiată. După ce scapă de un mușchi letal - a cărui transportare pe alte lumi ar fi fost un dezastru pentru acestea - grupul pornește spre sistemul binar. Acesta se dovedește a fi Alpha Centauri și conține urme de colonizare datând cu multe milenii în urmă. Există o referință
Fundația și Pământul () [Corola-website/Science/314930_a_316259]