19,447 matches
-
oamnei de Încredere, respectabili și competenți, cu o conduită etică și implicați În acțiuni bine organizate. Acest tip dispozițional este unul practic, adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii de sine se remarcă amabilitatea, responsabilitatea și respectul. Atitudinea persoanelor cu acest tip de dispoziție spre consum este caracterizată prin precauție, convenționalism
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
domeniului va promova În aceste funcții așa numite „persoane mustăți de pisică”, adică specialiști care și au format din strategiile primare ale creativității (provocarea, Învăluirea, depășirea granițelor, capturarea, pluralitatea perspectivelor și contrafactualitatea) și metodele și strategiile inventicii un al șaselea simț devenind un veritabil sesizor și celulă foto umană, scaner al cerințelor născânde percepute În dinamica pieței. Așa cum dacă unei pisici i se taie mustățile sau le pierde Într-un accident, ea nu se mai poate hrăni, deci ea nu Își
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a ajuns să delimiteze un grup de dimensiuni pe care le-a reunit Într-un model numit SPACE, ale cărui valențe țin mai mult de experineța practică și sunt validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini, gestică și Întrebările uneori lacunare, alteori mai elaborate ale clienților ce trebuințe, dorințe sau expectanțe au clienții. Consider că simțul situației este un talent ce trebuie dezvoltat Încă din copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că simțul situației se Învață și l-am introdus Într-un program de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ale clienților ce trebuințe, dorințe sau expectanțe au clienții. Consider că simțul situației este un talent ce trebuie dezvoltat Încă din copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că simțul situației se Învață și l-am introdus Într-un program de self management sub forma exercițiilor de dezvoltare a acelor abilități pe care noi leam denumit metaforic „mustăți de pisică”. 2. (P) A doua dimensiune a modelului SPACE este Prezența
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
delimitarea unor fenomene, efecte psiho-sociale și tendințe sunt: 1) Perceperea informației și comportamentul de cumpărare ce scot În evidență: capcane, distorsionări și limite În procesarea informației. Pe această dimensiune se Înscriu: prețurile psihologice, imaginile subliminale, publicitatea și persuasiunea, etc. 2) Simțurile și comportamentul cumpărătorului psihologia mediului și a ambianței care evidențiază inducerea influenței prin muzica ambientală, promovarea mirosurilor și rolul culorilor și luminii În stimularea comportamentului de consum. 3) A treia arie subliniază puterea vânzătorilor În influențarea clienților prin: a. fenomenele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fără echivoc a principiilor stabilite și rezolvarea satisfăcătoare a evenimentelor și problemelor neprevăzute. Integritatea se consolidează când un client simte și Înțelege că a apelat la o companie care nu este doar competentă ci și corectă și cu un puternic simț etic. Pentru realizarea acestor sentimente de Încredere și integirtate companiile elaborează ghiduri și manuale detaliate În care prezintă principiile la care aderă compania În abordarea problemelor din perspectiva clienților. Adeziunea la principiile agreate și de companie și de producător este
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
realități în care omul intervine ca factor modificator. Moniștii idealiști se întreabă dacă asistăm la apocalipsa științelor exacte. Oare fizica cuantică demonstrează reîntronarea unui spirit universal preexistent și veșnic? Victor Stenger 13, în cartea sa În căutarea unei lumi dincolo de simțuri, atrage atenția asupra pericolului de a transforma fizica cuantică într-o fantomă metafizică, prin exagerarea rolului conștiinței. El se referă la scrierile lui Maharishi Mahesh Yogi14, care explică meditația prin existența unei conștiințe cosmice. Îl citează pe Robert Lanza 15
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
Nici măcar dicționarul Webster modern nu definește conștiința ca o funcție a creierului. Substratul mistic al conștiinței, care se menține și azi, preia definiția lui Joseph Butler 20 ("conștiința este expresia vocii lui Dumnezeu în fiecare individ, vocea rațiunii și vocea simțului moral"). Definiția cea mai răspândită este cea mai de neînțeles, deoarece conștiința, luată separat, este de neînțeles ("a fi conștient că ești conștient"). Această confuzie demonstrează că, de-a lungul secolelor, încercarea de a defini conștiința balansează de la noțiunea comună
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
limita ei superioară în somnul cu vise. Durata stării de somn profund diferă de la o noapte la alta în funcție de gradul de oboseală al creierului din ziua precedentă. Pentru a trece la starea de gândire imaginativă, creierul blochează talamusul, întrerupând accesul simțurilor la cortex (creierul "gânditor"), adică contactul cu mediul înconjurător. Omul nu vede, nu aude, nu miroase, nu gustă și nu palpează în somn, dar trăiește teama, frica, groaza, bucuria și plăcerea care sunt produsele engramatice (interioare) ale creierului imaginativ-emoțional provenit
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
coșmarurile, visele posttraumatice și visele vânătorilor. Teza lui Revensuo, a simulării pericolului ca funcție de apărare a visului, are numeroși adepți. Creierul în stare de veghe este supus algoritmului logicii și rațiunii și este organul percepției realității înconjurătoare și personale, cu ajutorul simțurilor. Vedem auzim, mirosim, gustăm, pipăim, avem simțurile echilibrului magnetic și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună" de informații, permanente în starea de veghe, alimentează centrii nervoși ai creierului pentru ca, în somn, creierul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
lui Revensuo, a simulării pericolului ca funcție de apărare a visului, are numeroși adepți. Creierul în stare de veghe este supus algoritmului logicii și rațiunii și este organul percepției realității înconjurătoare și personale, cu ajutorul simțurilor. Vedem auzim, mirosim, gustăm, pipăim, avem simțurile echilibrului magnetic și al temperaturii mediului exterior, inclusiv senzațiile provenite din mediul nostru intern. Toată această "furtună" de informații, permanente în starea de veghe, alimentează centrii nervoși ai creierului pentru ca, în somn, creierul să fie alimentat de engramele interioare ale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
orice trezire din somn, constelația biochimică de veghe se instalează instantaneu, pentru a reveni la constelația de somn cu readormirea. Instalarea stării de somn este concomitentă cu închiderea porților talamusului (centrul "percepției"), unde se concentrează toate informațiile primite pe calea simțurilor noastre. Închiderea porților talamusului abolește stimulii proveniți de la talamus la creier (calea talamo-corticală). Vârful săgeții arată talamusul Închiderea porților talamusului este detectată cu ajutorul semnalelor electrofiziologice prin apariția fusurilor de somn și a complexelor de vârf-undă K cu perioade de 30
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
membru inexistent, adică aerul. În agnozie are loc procesul invers: membrul există, dar, centrii cunoașterii/conștiință din creier fiind distruși, bolnavul nu are cunoașterea conștientă a membrului. Cu alte cuvinte nu știe al cui este membrul. Pierderea conștiinței/cunoașterii unui simț, organul lui periferic fiind intact, poartă numele de agnozie. Agnoziile sunt tulburări parțiale ale cunoașterii/conștiință determinate de ștergerea reprezentării lor din creier. Este procesul prin care rețelele neuronale care deserveau funcția sunt distruse. Cât timp există sinapse care încă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
regăsi sub alte nume și în alte interpretări în Viața învinge, În sat la noi, Mitrea Cocor, Brigada lui Ionuț, Desfășurarea. După aceste filme, devine de neînchipuit în Republica Socialistă România un om normal, plăcut la înfățișare, sincer, cu bun- simț, neros de vicii, care să nu fie totuși de acord cu comunismul. Respectivul e musai să fie atins de grave tulburări ale ființei : ori e ticălos, și atunci trebuie exterminat, ori e nebun, și atunci trebuie internat cu forța la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în această secvență : peisajul este entropic, cvasistatic, dezordine, degenerare, mers în gol, nici un țel, nu se aud decât tăcerea și sunete dizarmonice, o femeie venită parcă din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci stă pur și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare în premieră componenta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu toții. Nu mai puteau exista decât rătăciți, mai degrabă amuzanți, ca Făniță, care nu înțeleg mersul istoriei. După ce a câștigat niște bani buni ca oier (zonă necooperativizată), Făniță revine în satul lui pus pe afaceri. Tânărul e isteț, muncitor, are simțul comerțului și al reclamei. Un singur mare „defect” : e individualist, vrea să fie întreprinzător particular. Toate încercările lui „capitaliste” de a vinde oglinzi, gogoși, ouă sau ciuperci sunt sortite ridicolului. Filmul urmărește discreditarea ideii esențiale de liberă întreprindere, precum și a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ceaușescu pentru a face uitate un Meandre sau Un film cu o fată fermecătoare, este contraponderea autorităților la Reconstituirea. Miliția redusă mintal, ridicolă și agresivă din filmul lui Pintilie este transformată într- un organ cu oameni inteligenți, educați, culți, cu simțul umorului, corecți prin vocație și apărători ai cetățenilor onești. Când sunt interpretați de Toma Caragiu, Sebastian Papaiani sau Iurie Darie, ofițerii de Miliție par foarte simpatici, și spectatorii uită că milițienii din viața reală sunt niște brute microcefale, corupți și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
consumul revoluționar neîncetat, ars de flacăra luptei pentru binele țării, căci nu degeaba Ceaușescu Nicolae avea ca unică rimă permisă cuvântul văpaie. Abuzurile de putere, deciziile arbitrare, autoritarismul îi sunt iertate Tovarășului de către Partid, căci elicea merge. Legi, reguli, bunul- simț, adevărul științific, toate sunt date la o parte, căci „Știe Tovarășul ce face !”. Și pentru a se face și legătura cu marii voievozi ai neamului, Tovarășul călărește la final câteva minute, când la trap, când la galop, pe malul Pontului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
unor interese străine. Acțiunile Securității, filaj, ascultare de telefoane, arestări finale se exercită asupra românilor. Colonelul (George Constantin) are un ton aspru și insidios nu numai cu spionii, dar și cu simplii cetățeni. Sunt încurajate și folosite delațiunile populației cu simț de răspundere și observație. Avertismentul e mai străveziu ca niciodată, și nu la adresa spionilor, ci a cetățenilor României cărora le-ar putea trece prin cap să facă „prostii”. Propaganda prin filmul istoric rezistă până în noiembrie 1989, când apare Mircea, în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
individualist insensibil la problemele oamenilor. Un om care mimează atașamentul politic ca să obțină o funcție mare. Dr. Theo susține tot felul de discuții filosofico-morale cu Profesorul, cu Fotograful, cu Amanta, alți intelectuali, care-i atrag atenția că și-a pierdut simțul realității. Din când în când, în stilul său caracteristic, Pița introduce „momente artistice”, filmări cu filtru și din unghiuri speciale pe muzica „spațială”, bună oriunde, a lui Adrian Enescu, care dizolvă mult din tensiunea morală pe care și-ar dori
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
disponibilitățile acestor perioade de vârstă nu se pot recupera în anii următori decât în mică măsură și cu eforturi mari. Jean Piaget susține că „învățământul preșcolar oferă posibilitatea de a realiza o propedeutică a învățământului științific, care constă în exercitarea simțului de observație, inegal dezvoltat și încă subiectiv la această vârstă”. Învățământul preșcolar, prima verigă a sistemului nostru de învățământ, are menirea de a asigura pregătirea copiilor pentru integrarea lor socio-școlară. Aceasta presupune stimularea dezvoltării generale a copiilor, pregătirea psihologică a
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
preșcolar se pune cu necesitate atât în familie, cât și în grădiniță. Senzațiile și percepțiile copilului nu se dezvoltă doar prin simplul proces de creștere și maturizare și nici ca urmare a repetării acțiunii stimulilor externi asupra organelor sale de simț. Dezvoltarea acestor procese psihice necesită organizarea și desfășurarea unor activități complexe și diversificate, care se subordonează conceptului de educație senzorială. Pe ansamblu, educația senzorială a copilului presupune utilizarea și antrenarea organizată și sistematică a capacităților sale senzoriale (vizuale, auditive, tactil-kinestezice
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
senzorială, fără de care educația perceptivă s-ar reduce la o suită de rețete intuitive, iar educația senzațiilor la exerciții de vocabular abstracte. Al doilea principiu de bază al educației senzoriale exprimă cerința de a fi exersate continuu și sistematic toate simțurile. Sub acest aspect este unanim recunoscută superioritatea „lecțiilor bazate pe lucruri” față de exercițiile senzoriale limitate la activitatea unui singur analizator. Ca atare copilul trebuie plasat în situații reale caracteristice activităților libere. În asemenea condiții exercițiul senzorial va constitui o veritabilă
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
trebuie plasat în situații reale caracteristice activităților libere. În asemenea condiții exercițiul senzorial va constitui o veritabilă experiență de viață. În general, forma exercițiilor senzoriale trebuie să varieze în conformitate cu nivelul de dezvoltare mintală a copiilor. Astfel, la trei ani, educarea simțurilor trebuie să păstreze o formă cât mai apropiată de forma pe care o iau în mod spontan exercițiile și jocurile copiilor până la trei ani. Întotdeauna, trebuie să avem în vedere faptul că „cei mici percep în mod sincretic, global sau
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]