14,769 matches
-
perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân la intensitatea de mai înainte deoarece baladei îi lipsește deznodământul, moartea fiind ipotetică ("Și de-o fi să mor"). Îmbinarea părților epice, lirice și dramatice ale baladei. într-o structură perfectă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
originalității acestei capodopere. Genialitate a dovedit autorul anonim și în felul în care gradează acțiunea baladei (atât cât este) și zbuciumul ciobanului moldovean. Astfel imaginea de basm cu care debutează balada sugerează o atmosferă de calm. de liniște, de împăcare sufletească. Doar două versuri ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ca acestea: Pe l-apus de soare/ Ca să mi-1 omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
omoare" vin sa anticipeze și să sugereze cu discreție tensionarea acțiunii si să tulbure apele liniștii, ale calmului copleșitor. Deodată atmosfera se precipită, când mioara dezvăluie stăpânului complotul, iar zbuciumul sufletesc ia locul calmului si liniștii din secvențele anterioare. Tensiunea sufletească crește treptat, pe măsură ce ciobanul dă oiței dispozițiile testamentare in eventualitatea că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că va fi omorât. Durerea, jalea și disperarea ating intensități maxime prin metafora „lacrimi de sânge", prin alegoria moarte nuntă cosmică , episodul final al presupusei apariții a mamei care își caută feciorul dispărut. Prin reluarea alegoriei și în final, tensiunea sufletească nu scade, ci ea se menține la intensitatea pe care a atins-o în punctul culminant, ca urmare a absenței deznodământului. 2. Motivul alegoriei moarte-nunta. care impresionează prin semnificație, cât și prin realizarea artistică, conține sensul profund al baladei și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
legăturii permanente a omului cu mediul în care trăiește. Astfel, moartea nu înseamnă un sfârșit, ci doar un nou început, o reîntoarcere a omului în elementele naturii veșnice din care a izvorât (întoarcerea pământului în pământ), un moment de jubilație sufletească determinată de înveșnicire prin împreunare cu natura. De aceea, baciul moldovean cheamă în jurul său soarele și luna, stelele, munții, brazii și păltinașii, păsările și păsărelele deoarece toate simbolizează imensitatea, infinitul și veșnicia naturii, ideea de stabilitate, de dăinuire în timp
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pieirii, a dragostei lui de viață, chiar în momentul morții ipotetice, pe care o privește cu seninătate, cu detașare, a iubirii față de tovarășele de o viață -mioarele-, față de mama sa, pe care vrea să le cruțe de o mare durere sufletească. In al patrulea rând, această alegorie strălucește prin fabulosul ei pentru că elementele fantastice, de basm, prezente în întreaga baladă, culminează în acest fragment deoarece natura întreagă este însuflețită prin personificări și metafore. Astfel, acțiunea este scoasă din real și plasată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
alegoria surprinde prin îmbinarea firească și originală a epitetelor, a metaforelor și a personificărilor prin care se realizează imagini grandioase într-o amplă pendulare între cosmic și teluric. Alternarea acestor imagini sugerează, pe lângă amplificarea alegoriei, și potențarea nestăvilită a zbuciumului sufletesc, a sentimentelor baciului moldovean. Astfel, peisajul realizat printr-o enumerare de elemente naturale aflate la diferite grade ale metaforizării și personificării devine un cadru natural propice exteriorizării trăirilor interioare, în deplină concordanță cu acesta. 3. Frumusețea baladei "Miorița" constă și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nupțială nefericirii și morții". (Mircea EI iade) Astfel, moartea, care este un eveniment posibil pe plan biologic, se consumă pe plan filozofic, ceea ce explică atât lirismul textului, cât și accentele de meditație ale baladei. Chiar și intensa trăire afectivă, zbuciumul sufletesc al ciobanului pun în evidență atitudinea activă în fața morții, opusă resemnării. Zbuciumul crește treptat, gradat, intensitatea lui fiind reverberată de oile ce l-or plânge “cu lacrimi de sânge", de sunetele fluierelor sau de căutările disperate ale mamei îngrijorate. Atitudinea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de înțelegere și pătrundere în tainele existenței umane, exprimându-și indirect o profundă dragoste de viață. Rostind ultima dorință testamentară, baciul o roagă pe mioară să păstreze secretul morții pentru mama sa, vrând s-o cruțe de o mare durere sufletească. Este în acest gest o dovadă copleșitoare a respectului filial dus până la venerație și manifestat printr-o dragoste duioasă și puternică. Sub aspect compozițional, se observă că portretul său se conturează pe două planuri principale: cel al prezentării directe a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nedescurajată în căutările ei. Singurul lucrucarear descumpăni-o ar fi vestea stelei căzătoare și participării naturii la nunta fiului său. Întrucât cunoscând, respectând și înțelegând obiceiurile și credințele populare, și-ar da seama că acesta a murit. Prin zbuciumul său sufletesc, prin intensitatea trăirilor , prin dragostea de mamă ea nu este numai mama ciobanului moldovean, ci devine atât simbolul bătrânei care duce dorul celor plecați de acasă și neinițiați în tainele vieții, cât și simbolul mamei eteme sau așa cum remarca Liviu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și ortodocși. Și după ce veneam seara de la lucru, și după ce ne dădeau mâncarea aia mizerabilă, ne Închideau În barăci și noi am făcut toate rânduielile acestea care se fac la biserică de Paști. Și aveam oarecum așa o satisfacție morală, sufletească, că, chiar dacă nu suntem acasă, putem participa la așa ceva... Pe lângă toată treaba asta, mai făceau preoții mărturisiri, spovedanii și, cu toată severitatea care era, reușeau câteodată să obțină și vin, din care făceau cuminecătura, Împărtășania. Și din ălea 250 de
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trezește speranța și zice: „Doamne-ajută-mă să scap de-aici”... Acolo, În Închisoare și-n mizerie, se călesc sufletele, să știți. Și preoții aveau misiunea extraordinară să-i ajute pe toți oamenii... că erau mai prăpădiți, săracii, din punct de vedere sufletesc, psihic... și trebuiau ajutați, Încurajați, să li se spună o seamă Întreagă de lucruri care să-i oțelească, să le dea putere să reziste la toate necazurile prin care trebuia să treacă. E, și-au fost preoți care Își făceau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Hai, ieși afară!”. Gata, atât... Ce era pe tine era bine mersi... Și se cunoștea că Victor ăsta este un om bun din fire. Cum se spune, omul sfințește locul... De fapt, nu era locul lui acolo ca și construcție sufletească. Și m-a mirat cum dracu’ l-a recrutat pe ăsta, de nu l-a verificat. Era un om care probabil că a salvat vieți... Ăsta este un lucru mai deosebit, care mi s-a Întâmplat În Jilava... Izolarea asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
toate, În raza de soare, În rouă, În bobul de grâu, În toate”. Ei, asta era... Prin sistemul de informații, vorbeai cu un prieten, Îl turnai, după aia Îi zâmbeai ca și când nu s-a Întâmplat nimic... Asta a fost schimonosirea sufletească a acestui popor, ca să zic așa. Distorsionat complet... cel mai rău lucru care l-o făcut. Cine a fost considerat cap de lot? Cap de lot era considerat cel care de fapt a și mers la Securitate și-a turnat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pregătire spirituală. Era rugăciune, era meditație, erau discuții. Aveam o cărticică de rugăciuni a cardinalului Todea, Noul Testament..., și așa, pe furiș, mai citeam. Și scriam pe dosul gamelei, cu săpun, rugăciuni, poezii de Radu Gyr... Era o atmosferă de Înălțare sufletească, ca și Într-o mănăstire, ca să zic așa. Acolo mai și posteam față de mâncarea care o aveam, și asta era un tonic spiritual extraordinar. A fost bine la Târgșor... După aia, după ce l-o scos pe Dumitrescu de acolo, a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nesăturați de pradă se reîntorc astăzi la matca firească și reîntregesc ceea ce nedreptatea și sa mavolnicia a despărțit și a robit în cursul vremurilor. Neamul românesc își realizează visul secular nu prin alcătuiri diplomatice lipsite de bărbăție și înăl țare sufletească și nici cerșind la porți străine un câștig, datorat milei umilitoare, dar pe calea măreață a jertfelor sângeroase.“19 studiu introductiv 15 18. Constantin Bacalbașa, „1915“, Steagul, an. II, nr. 1, 3 ianuarie 1915, p. 1. 19. „Noul avânt“, Românimea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1922, Constantin Bacalbașa semnând o retrospectivă despre Ziaristica română din zilele noastre, în care face o constatare cam unilaterală, în fa voarea presei de strictă informație: „Ziarul a apărut pe lume nu dintr-o nevoie culturală și dintr-o nevoie sufletească, ci numai pentru a îndeplini o funcțiune utilita ristă. Ziarul a fost deci de la început nu un răspânditor de idei, ci un împrăștietor de vești“26, ignorând faptul că un ziar de calitate (precum fuseseră, de pildă, publi ca țiile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de astăzi. De aceea marșul nostru nu a avut un prea mare succes de curiozitate. Generalul Florescu era omul pasionat pentru organizarea armatei, el lucra în această direcție nu numai cu pricepere și stăruință, dar și cu o mare și sufletească pasiune. În luna lui august, în înțelegere cu ministrul de Instrucțiune Titu Maiorescu, intrat în guvern de câteva luni6, a dat următorul Regulament asupra instrucțiunei militare în școli. „1) Instrucția militară este obligatorie pentru toți elevii din școalele publice, fie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
combate în contra Turciei, intră astăzi în țara voastră, care nu pentru întâiași dată întâmpină cu bucurie oștile rusești. Vestindu-vă aceasta, vă declar că venim la voi ca vechi prieteni și voitori de bine; nădăjduiesc a găsi la voi aceeași sufletească primire care au arătat străbunii voștri oștirilor noastre în trecutele rezbele ce le-am avut cu turcii. Din partea mea, conformându-mă poruncilor împărăteștii sale măriri, preaînaltul meu frate, socot de a mea datorie a face cunoscut vouă, românilor, că trecerea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat, am făcut medicină și arheologie sufletească; am făcut ceea ce face orice diarist. Consider confesiunea un act igienic, un act salutar, un act de curaj. M-am ferit însă de prim-planuri ample. Exact ar fi să spun că m am strecurat cu propria poveste pe lîngă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu înțelege de ce nu-l lasă în pace să compună. Succesul i-a venit prea tîrziu, datorită îndeosebi lui Wilhelm Furtwängler. Acesta considera muzica bruckneriană ca foarte potrivită cu dispozițiile sale de dirijor: o muzică a profunzimilor, a exprimării intensităților sufletești. Finalul Simfoniei a V-a e - după părerea multora - „cel mai monumental din toată muzica simfonică”. Bruckner se aseamănă - s-a spus în film - cu Beethoven, și nu numai prin faptul că a compus nouă simfonii (ultima, ce i drept
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prăjitură cinematografică), la care m-am uitat ca să-mi țin promisiunea făcută copiilor. Dar nu despre film vreau să notez, ci despre faptul că, în ciuda refuzului teoretic al unor atari producții, mă emoționez la scenele melodramatice și am - constat - puncte sufletești sensibile la leșinurile și extazurile orientale. Cum se împacă asta cu credința mea că sînt „roman” și cu preferința pentru Tacit și Horațiu? * „Nu sînt istoric, dar am trăsături de istoric” (Sainte-Beuve, Otrăvurile mele). *Prizez mai bine, cu o satisfacție
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
îți sînt pline de ură și dușmănie, cu un sînge (mi-l imaginez) negru, bolborositor, miasmatic și zile în care inima pompează în orice fibră numai lumină și azur. Ar fi păcat ca - din lene sau din prejudecată - acest grafic sufletesc să nu fie surprins în toată dinamica sa. Încercînd să justific astfel ținerea „jurnalului”, ignor, firește, faptul, constatat nu o dată, că frîna o constituie prejudecata asupra a ceea ce se consideră că e „intim”, „prea intim”. *„Articolele mele - mi-a atras
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poartă o pălărie cu boruri largi, mai neagră decît sutana și o geantă veche, burdușită cu pîine și cărți. M-am despărțit de el cu un sentiment contradictoriu: de compătimire pentru inima sa îndărătnică, opacă, de admirație pentru cinstea sa sufletească, rară și în rîndurile cinului căruia îi aparține. *Am terminat de citit Călătorie la capătul nopții de Louis-Ferdinand Céline. E un roman uluitor prin cinismul și cruzimea constatărilor: amar, dur, pe alocuri insuportabil. Sensul lui e coborîtor: de la entuziasm la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]