14,859 matches
-
partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) - Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Neamț, regiunea Moldova, România. Orașul este situat în nordul județului Neamț, în vestul regiunii istorice Moldova, și în nord-estul României. Orașul este situat la o altitudine medie de 365 m, pe terasa râului Ozana, un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin așezarea sa, orașul se află, de asemenea, la intrarea în Depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624 m). Principale forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana - Topolița) și dealurile și culmile ce țin de
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
largă și o luncă similară, a cărui debit crește foarte mult în perioadele ploioase și scade în perioadele secetoase (nivelul apei este mic, de circa 25-50 cm). Acesta are o serie de afluenți, dintre care 3-4 pâraie mici care se varsă în dreptul orașului. Lunca și terasele Ozanei au constituit suportul pe care s-a dezvoltat orasul Tîrgu Neamț cu suburbiile sale, întrunind condiții favorabile pentru construcții, pomicultură, industria lemnului, etc. Zona orașului Tîrgu Neamț este bogată în ape subterane de stratificație
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
cu o intensitate de 20 m/s, cu efecte distrugătoare pentru oraș. Principala apă curgătoare de pe teritoriul orașului este Râul Teleajen, el constituind principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
descrise în Biblie, Edenul s-ar fi aflat în Irak, probabil că acolo cândva, zona era mult mai fertilă. Un cercetător a descoperit însă că au existat și râurile Gihon și Pison, acum secate și că cele 4 râuri se vărsau într-un fluviu, chiar în locul unde se află astăzi Golful Persic, odinioară, era o zonă fertilă. Cei ce au scris Biblia au luat titluri ca Creația, Potopul, Turnul Babel din alte opere ca Epopeea lui Ghilgameș, unde apare tot o
Rai () [Corola-website/Science/296769_a_298098]
-
Potcoava, Lacul Rotundu, Arinișul Erenciuc, Complexul Periteașca - Leahova, Complexul Vătafu - Lunghuleț, Lacul Nebunu, Pădurea Babadag - Codru, Dealul Ghiunghiurmez și Sărăturile Murighiol. Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar în est se varsă în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°, longitudine E. La nord, brațele Chilia și Musura formează granița cu Ucraina. Delta ocupă, împreună cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km², din care 732
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
populației, 236.420( 9 mai 2011). Este amplasat la granița a trei țări (Germania, Belgia și Olanda), la o distanță de cca. 30 km nord de masivul muntos Hohen Venn, într-o depresiune prin care curge râul Wurm, care se varsă în Ruhr. Orașul se află în bazinul hidrografic al râului Maas-Rin, la nord de poalele munților Eifel, munți unde se află un parc național.Punctul cel mai înalt al orașului este situat în sud-est, la o altitudine de 410 m
Aachen () [Corola-website/Science/296773_a_298102]
-
regiunea muntoasă, mai line în regiunea dealurilor și piemonturilor și foarte line în regiunea de câmpie. Principalele bazine hidrografice de pe teritoriul României sunt: al Dunării și al Mării Negre. Râurile din vestul României Vișeul, Iza, Someșul, Crasna, Crișurile, Mureșul, Bega se varsă prin intermediul Tisei în Dunăre, iar Timișul, Carașul, Nera, Cerna, direct în Dunăre. Jiul, Oltul, Vedea, Argeșul, Ialomița, Siretul, Prutul sunt tributare Dunării. Din bazinul Mării Negre fac parte Casimcea, Taița, Telița. În afară de aceste bazine hidrografice pe teritoriul României sunt câteva zone
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Costieni, Cuculeasa, Heliade Rădulescu, Lanurile, Ziduri (reședința) și Zoița. Comuna se află în zona de câmpie din nord-estul județului, de-a lungul Văii Bătrâna, un afluent al Buzăului care se varsă în acesta prin lacul Jirlău, în aval de comuna Ziduri. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203, care o leagă spre nord de Valea Râmnicului, și spre sud de Bălăceanu și mai departe de Jirlău (județul Brăila). Prin comună trece
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]
-
feroviară care leagă cele două orașe. Numele satului Mâtnic este de origine slavă și înseamnă "tulbure", probabil de la pârâul Mâtnicelul, izvorând din sud de Ruginosu, care străbate mijlocul satului, se unește cu Vâna Secănească mai jos de sat și se varsă în Timiș pe raza localității Sacu. Satul are două ulițe lungi, paralele, de o parte și alta a pârâului și alte trei tot paralele cu ele dar mai scurte. Ulița lungă dinspre răsărit se numește Ulița Mare iar cea dinspre
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
la circa 30 de km de Bârlad, fiind străbătută de DJ240. La doar 4 km, spre Berheci, se găsește drumul european E581. Principalul curs de apă este Bârladul, în care, în partea de sud a comunei (în Slobozia Blăneasa), se varsă și râul Blăneasa. Primele semne despre Negrilești se pierd în negura vremii. Totuși, arheologii au scos la iveală urme ale culturii Criș, întâlnită în toată Lunca Bârladului. În Evul Mediu, datorită peisajului natural, păduros, cu foarte puține elemente antropice, Lunca
Comuna Negrilești, Galați () [Corola-website/Science/301219_a_302548]
-
este cunoscută apartenența confesionala. Comună este străbătuta de răul Suhurlui care transportă cantități foarte mici de apă,cu excepția zilelor bogate în ploi torențiale când apele pârâului ies din matcă. Râul trece prin centrul comunelor Pechea, Slobozia Conachi, Piscu și se varsă în Siret. Solul este favorabil culturilor cerealiere,viticulturii și pomiculturii.In cuprinsul localității se întâlnesc forme variate de relief și microclimat,ceea ce a făcut ca solurile să fie variate,oferind bune condiții de dezvoltare tuturor culturilor.Solul este variat:de la
Comuna Pechea, Galați () [Corola-website/Science/301220_a_302549]
-
turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe marginea drumului, se află o fântână cu cumpănă de unde trecătorii pot să-și potolească setea. La răsărit de satul Șcheia, un baraj de pământ formează un iaz folosit pentru piscicultura. Pe
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
așezat pe o terasă din stânga pârâului Bahluieț și a lacului artificial. În partea de nord se află dealul "Budăiul lui Rață" sau dealul "Rața", cu o altitudine de peste 160 m. Din localitatea Budăi izvorăște pârâul cu același nume, care se varsă în stânga pârâului Bahluieț. Orientarea râului Bahlui și a pârâului Bahluieț este transversală în raport cu orientarea generală a straturilor geologice, conducând la o asimetrie a profilului transversal. Astfel, versantul nordic al acestor două cursuri de apă prezintă o înclinație conformă cu înclinarea
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
nord a satului, din punctul numit Țărincuță, iar debitul îi crește de la budăile de pe Dragă Mică și Dragă Mare, precum și de la Șipot. Apoi se îndreaptă spre est ajungând în partea de sud a satului Tudor Vladimirescu și Mogoșești, de unde se varsă în Siret. Are o lungime de cca. 9 km. Vegetația: în aparență e o vegetație de silvo stepa, dar în realitate, vegetația naturală e una foarte variată de la cea mai joasă până la ultimul etaj (al stejarului, carpenului și fagului). Arbori
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
Moșna este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în sud-estul județului, pe malurile râului Moșna (care se varsă în Prut) și ale afluentului său, Moșnișoara. Este deservită de șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord de Răducăneni (unde se intersectează cu DN28) și Grozești. Suprafața cultivabila este de aprox. 1000 hectare. 40% din teritoriul comunei este pădure
Moșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624]
-
DJ 244F. Așezat de o parte și de alta a pârâului cu același nume, satul Șerbești este înconjurat de mai multe dealuri: La extremitatea vestică satul are deschidere către valea Vasluiului, unde Șerbești se adună cu pârâul Balosina și se varsă în Vasluieț. Cercetările arheologice sumare au scos la lumină urme de locuire pe valea pârâului Șerbești cu mult înainte ca satul să apară menționat pentru prima oară într-un document scris. Un document din 31 martie 1423 ce întărește panului
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]
-
Pe teritoriul județului Iași , Moldova curge pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1 metri cubi pe secundă. De-a lungul curgerii sale , Moldova străbate mai multe localități , printre care și satul Verseni . Moldova se varsă în râul Siret ( care se varsă în Dunăre ) pe teritoriul județului Neamț , în apropierea orașului Român . Fotografii cu râul Moldova , văzut din satul Verseni :Fotografii cu zona împădurita de pe malul stâng al râului Moldova : LEGATURASECTIUNENOUA
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
pe o lungime de 30 km , având un debit mediu de 31,1 metri cubi pe secundă. De-a lungul curgerii sale , Moldova străbate mai multe localități , printre care și satul Verseni . Moldova se varsă în râul Siret ( care se varsă în Dunăre ) pe teritoriul județului Neamț , în apropierea orașului Român . Fotografii cu râul Moldova , văzut din satul Verseni :Fotografii cu zona împădurita de pe malul stâng al râului Moldova : LEGATURASECTIUNENOUA
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
aproximativ 3 km de sat, între Bucovăț și comuna Dumbrava, urmează să fie construită și viitoarea autostradă (Autostrada A1) Arad - Timișoara - Lugoj - Deva - Sibiu - Pitești - București. Rețeaua hidrografică este formată exclusiv din pâraie, care izvorăsc de pe teritoriul localității și se varsă apoi în râul Bega: Principalele atracții turistice din zonă sunt: Zona este preferată de asociații ale vânătorilor și pescarilor, dar și de cei care vor să petreacă timpul liber în mijlocul naturii.
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
apă Cornet, în apropierea centrului localității, Izvodea, în chiar centrul acesteia, Haiduca , la circa 500 m în aval Nădrăgelul, tocmai la ieșirea înspre satul aparținător Crivina. De la ultima confluență se formează apa Nădragului, așa cum este cunoscut în documente, care se varsă în râul Timiș între satele Jdioara și Criciova. Distanța dintre localitate și vârful Padeș este de aproximativ 20 km, ea se poate lesne parcurge, în bună măsură pe un drum forestier pietruit, practicabil în general pentru orice tip de autovehicul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
ce izvorăsc din masivul muntos Poiana Ruscăi. Padeșul izvorăște chiar din apropierea vârfului (1378 m), în locul numit 7 izvoare. Lungimea sa, socotită de la izvoare, este de circa 34 km, incluzând și partea de la confluența cu Cornetul până la Jdioara, Criciova, unde se varsă în Timiș sub denumirea de pârâul, sau apa Nădragului . Colectând și ceilalți afluenți mai mici - Izvodea, Haiduca, Nădrăgel și la ieșirea din Crivina, pârâul Jlatina, apa Nădragului nu seacă niciodată, deși în verile secetoase debitul său scade foarte mult. Întregul
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
Bahlui este un râu din Moldova centrală, afluent al Jijiei. Izvorăște în județul Botoșani la o altitudine de 500 metri și curge spre sud în județul Iași prin municipiul Iași, vărsându-se în Jijia în apropiere de localitatea Chiperești. Are o lungime de 119 km și un bazin hidrografic de 2.007 km² Bahluiul este un toponim de origine cumană, numele acestuia semnificând un „"pârâu mocirlos"”. Râul are o lungime totală
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
km, împărțind practic orașul în două. Cartierele prin care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roș, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu. De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. Bahluiul se varsă în râul Jijia, în apropiere de localitatea Chiperești (județul Iași). În secolul al XlV-lea, în bazinul superior al Bahluiului apar
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roș, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu. De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. Bahluiul se varsă în râul Jijia, în apropiere de localitatea Chiperești (județul Iași). În secolul al XlV-lea, în bazinul superior al Bahluiului apar primele formațiuni politice prestatale, în apropierea Hârlăului de azi, pe atunci cu denumirea de Târgul Bahluiului. O hotarnică din
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]