14,263 matches
-
colmatare a lui. Între timp, lacul a dispărut. 3. Izvoare<br> - În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află "Izvorul lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală.<br> - În vecinătatea satului se găsește "Izvorul Romanilor" (coordonate: 46°35'28"N 23°42'41"E), de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte până la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km.<br> - În trecut, localnicii aduceau
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
al Institutului de Speologie Emil Racoviță a studiat și descris megacristalele scalenoedrice de calcit (cele mai mari din lume formate în mediu subteran), a căror dimensiuni ating 80 cm lungime și au peste 30 kg în greutate (Onac, 1992). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
specii de: stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), nagâț ("Vanellus vanellus") sau cufundar polar ("Gavia arctica"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis") sau acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"). În vecinătatea rezervației naturală se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice), astfel:
Lacul Știucilor () [Corola-website/Science/325236_a_326565]
-
și Henry stabilesc bazele unei așezări care să îi țină pe metiși departe de ochii oamenilor și descoperă o creatură amfibiană prietenoasă care comunică prin telepatie. Oamenii își stabilesc și ei o așezare în apropiere, fără a fi conștienți de vecinătatea metișilor, care cer ajutorul amfibienilor. Aceștia îi ajută să se folosească de niște reptile carnivore periculoase pentru a distruge așezarea umană, ceea ce îi face pe aceștia din urmă să caute alte zone pe Venus unde să își construiască orașele, ceea ce
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
muntoasă a Carpaților Orientali), pe cursul superior al văii Budacului. Abruptul prezintă straturi de marne, nisipuri, mâluri și pietrișuri și un sector cu depozite sedimentare cu conținut de floră și faună fosilizată, alcătuit din vegetale și resturi de pești. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Locul fosilifer Râpa Mare () [Corola-website/Science/325326_a_326655]
-
Stelnica este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Ialomița, Muntenia, România. 1.1. Suprafață, vecinătăți Comuna Stelnica este situată în partea estică a județului Ialomița. Localitatea se află la o distanța de circa 44 km. E-S-E de Slobozia și circa 5 km. N-N-E de Fetești, iar satul Maltezi la 0,5 km. N de Stelnica
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
lor, Wyspiański a făcut cunoștință cu pictorul Jan Matejko, care a fost un vizitator frecvent. Matejko și-a dat seama rapid că băiatul are talent, și i-a dat prima orientare artistică. Copilăria și-o petrece pe strada Kanonicza în vecinătatea catedralei și castelului, în casa lui Dlugosz. În anul 1890, Stanislaw se mută în casa mătușei sale, nașă de botez, Stankiewicz. Unchiul său, Stankiewicz fiind o persoană nobilă, mărinimoasă își va asuma rolul de tată și se va ocupa în
Stanisław Wyspiański () [Corola-website/Science/324582_a_325911]
-
pînă la urmă operațiunea cu numele de cod Mikado (Operation Mikado), a fost anulată. În consecință, cinci submarine britanice s-au postat la limita apelor teritoriale argentiniene, pentru a putea alerta flota de iminența oricărui atac aerian argentinian. În imediata vecinătate a Insulelor Falkland acționau două forțe navale britanice separate (una formată din nave de suprafață și cealaltă compusă din submarine) și de cealaltă parte, flota argentiniană, care au intrat rapid în conflict. Prima pierdere majoră a fost crucișătorul ușor, datând
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
a fost ucis, iar ofițerii subalterni nu știau ce decizie să ia. Un militar argentinian din Regimentul 3, Santiago Carrizo, a povestit cum un comandant de pluton le-a ordonat oamenilor săi să ocupe poziții de luptă în casele din vecinătate, spunând : “dacă ciobanii se împotrivesc, împușcați-i”. Întreaga companie a refuzat să execute ordinul. Încetarea focului a fost declarată pe 14 iunie, atunci când comandantul trupelor argentiniene din Stanley, generalul de brigadă Mario Menéndez s-a predat generalului maior Jeremy Moore
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
viața social-economică a satului Buciumi n-a fost tulburata în vreun fel de boierii și mănăstirile din jur. În secolul al XVIII-lea s-au înmulțit însă dările răzeșilor către domnie și de acest fapt au profitat boieriisi mânăstirile din vecinătate, care au acaparat treptat aproape în întregime moșia Buciumi. Unul din primii boieri care au cumpărat pământuri în moșia Buciumi a fost logofătul Solomon Birladeanu. Acesta a cumpărat o bucată de teren la Văleni de la Toader Pinzaru, pe care a
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
urmă, la rândul său, va veni în ajutorul lui Gisulf și îl va reinstaura la conducerea Salerno după ce fusese alungat temporar în 974 de către o insurecție care fusese pusă la cale de propriul său frate și de orașele bizantine din vecinătate. La moartea sa, Gisulf nu avea urmași direcți, astfel încât Salerno a trecut sub domnia aliatului său, Pandulf Cap de Fier, care apoi l-a încredințat fiului său, Pandulf al II-lea. De la 978, anul morții principelui Gisulf I, până la 983
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
înălțime de cca. 35 de m), mediu prielnic de cuibărire pe perioada verii a unei comunități păsări migratoare din specia stârcu cenușiu ("Ardea cinerea"). La nivelul ierburilor, primăvara înflorește lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), specie floristică declarată monument al naturii. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Pădurea Bavna () [Corola-website/Science/324800_a_326129]
-
Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), sturz-de-vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
unei rozete. Cariera este și un punct de interes paleontologic datorită semnalării unor resturi de faună fosilă ale unor specii de scoici ("Congeria neumayri"), ostracode ("Candona labiata") sau melci ("Planorbis planorbis") atribuite perioadei finale a Miocenului și începutul Pliocenului. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Rozeta de piatră Ilba () [Corola-website/Science/324770_a_326099]
-
brădișor ("Lycopodium selago") sau trifoiște ("Menyanthes trifoliata"). Fauna este reprezentată de specii de reptile (viperă - "Vipera berus"), amfibieni (salamandră carpatică - "Triturus montondoni") și batracieni (buhai de baltă cu burtă galbenă "Bombina veriegata", specie aflată pe Lista roșie a IUCN. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștinile Vlășinescu () [Corola-website/Science/324777_a_326106]
-
Igniș. Aria naturală reprezintă o zonă de mlaștini oligotrofe ce adăpostește o mare varietate de plante (rogoz, bumbăcăriță, negară) specifice turbăriilor; precum și suprafațe acoperite cu vegetație lemnoasă (molid, jneapăn) și pajiști. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări și reptile. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Mlaștina Poiana Brazilor () [Corola-website/Science/324813_a_326142]
-
Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), corb, ("Corvus corax"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), ieruncă ("Tetrasts bonasia"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), mierlă ("Turdus merula"), codobatură ("Motacilla alba"), fluierar-de-munte ("Tringa hypoleucos"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Poiana cu narcise Tomnatec - Sehleanu () [Corola-website/Science/324824_a_326153]
-
constituit un impresionant decor al filmului documentar „Țapinarii - Tribul Muntelui” în regia lui Petru Pap. Filmul a paricipat la Festivalul internațional de scurtmetraje „Filmul de Piatră” (Piatră Neamț) din septembrie 2014, unde primește Premiul special al juriului pentru imagine. În vecinătatea parcului natural se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, case memoriale, arii naturale protejate, muzee, locuri de agrement), astfel: Lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee Arii protejate Reportaje Defrișări
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Lăpușului la baza unei doline, cu o intrare formată dintr-o poartă de fier prinsă de un zid de piatră (mascat în exterior de un val de pământ), o galerie descendentă, un horn și o galerie principală (astăzi colmatată). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera Boiu Mare () [Corola-website/Science/324838_a_326167]
-
oase de urs ce aparțin unei specii dispărute ("Ursus spelaeus"), oase de ierbivore și urme de locuire. Peștera prezintă săritori, holuri și galerii ascendente și descendente cu forme concreționare și mici denivelări rezultate în urma dizolvării rocilor de către apele subterane. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Peștera cu Oase de la Poiana Botizii () [Corola-website/Science/324843_a_326172]
-
Cetatea Scurtă este o așezare neolitică pe un deal numit Dealul Lidii sau Dealul Cetatea Scurtă aflat în vecinătatea Orlatului la nord-vestul satului. Pe această înălțime cercetările arheologice și mențiunile documentare identifică numeroase situri printre care o așezare neolitică și două fortificații cu valuri de pământ: Cetatea Scurtă și Cetatea ""La Zidu"". Teritoriul sitului Cetății Scurte (Cod LMI SB-I-s-A-11983
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
din 21 mai 1992). Este vorba despre fluturi mărunți din familia Lycaenidae, Albăstrita pătată (Maculinea arion) și Fluturele de foc (Lycaena dispar), ambele specii fiind dependente de habitatele umede.. Scorpionul carpatin (Euscorpius carpathicus) prezent și aici, este răspândit exclusiv în vecinătatea Carpaților Sudici, din Banat până în Buzău.. Lumea animală este bogată, condițiile de viață din pădurile de fag și molid fiind deosebit de favorabile. În pădurile buzoiene se întâlnește frecvent cerbul, alături de porci mistreți, veverițe, rași, jderi. Pe potecile cele mai întunecate
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
se conturează multiple impresiuni ce seamănă cu variate urme de animale. Poiana Cozanei se află mai sus de satul Nucu, pe firul apei, după îngrămădirea de stânci ce par să închidă valea. Este împresurata de ziduri de stâncă. În imediata vecinătate domină abruptul vârfului Colcovan (Piatră fetelor) numit și Piatră Șoimului - deoarece ascunde într-o firida neaccesibila locul de cuibărire al șoimilor. Pereți verticali (numiți și "ziduri ciclopice"), limitrofi poienii și care sunt formați pe alternante de strate dure (gresie cu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
mai degrabă, în analogie cu ea, filosofia română nu era, prin condiție, sortită precarității. Pentru că venea mai târziu și se va fi construit după modelul gândirii grecilor nu înseamnă că, originar, era fără de șansă ori cu minime posibilități de personalitate. Vecinătatea Greciei și transmisia culturală puteau fi, abstract vorbind, piedici majore în calea filosofiei române. Grecia fascina și descuraja. Grecia, așadar, era foarte aproape de a fi, pentru români, zicând după Gauguin, păcatul. Eșecul românilor, ca și al grecilor, căci o filosofie
Filosofia antică () [Corola-website/Science/326143_a_327472]