14,243 matches
-
de față și încuviințam uciderea lui și păzeam hainele celor care îl ucideau” (Fap. 22, 20); Știu unde sălășluiești: unde este scaunul satanei; și ții numele Meu și n-ai tăgăduit credința Mea, în zilele lui Antipa, martorul Meu cel credincios, care a fost ucis la voi, unde locuiește satana” (Apoc. 2, 13); „ Și am văzut o femeie, beată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Iisus, și văzând-o, m-am mirat cu mirare mare” (Apoc. 17, 6). Se
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
10)”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 531. footnote>. Celor care îl jeleau, Gordie le spunea cuvintele Domnului: „«Nu mă plângeți pe mine (Lc. 23, 28), ci plângeți pe dușmanii lui Dumnezeu, care îndrăznesc unele ca acestea împotriva credincioșilor, care-și adună focul gheenei prin flacăra aceasta, pe care o aprind împotriva noastră! Încetați de a mă plânge și de a-mi sfărâma inima! Sunt gata să mor pentru numele Domnului Iisus (Fap. 21, 13) nu numai o dată, ci
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
încălzi! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă îndrăzneala să se înalțe către Stăpânul! Câți dintre camarazii noștri n-au căzut în luptă ca să rămână credincioși unui împărat pământesc! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința în adevăratul Împărat? Câți făcători de rele n-au suferit moartea, pentru că au fost surprinși săvârșind nelegiuiri? Oare noi nu vom suferi moartea pentru dreptate? Să nu ne
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
lovite de picăturile de ploaie, tot astfel și credința noastră înflorea mai mult când era lovită, se lățea mai mult când era strâmtorată. De obicei, stropirea cu apă nu face atât de pline de verdeață grădinile; cât de pline de credincioși au ajuns Bisericile stropite cu sângele mucenicilor!”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfinții Mucenici Iuventin și Maximin care au suferit mucenicia pe timpul lui Iulian Apostatul, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
o relatare de suflet ziditoare expusă de Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa, Viața lui Constantin cel Mare. Astfel, ni se menționează că, din porunca stăpânirii de atunci, în toate colțurile pământului mai-marii așezați în fruntea popoarelor îi prigoneau pe credincioșii lui Dumnezeu. Dar, iată că tocmai de prin împărăteștile locașuri aveau să iasă la lumină, înaintea oricăror altora, mucenicii cei plăcuți lui Dumnezeu, „purtând până la capăt întreaga luptă pentru dreapta lor credință și înfruntând pentru ea de bunăvoie chiar focul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
toate celelalte chipuri ale morții. Curând, în curțile împărătești aflate pretutindeni a început să se facă simțită lipsa bărbaților credincioși - lucru care pe cei răspunzători i-a lipsit mai ales d e ocrotirea lui Dumnezeu, de vreme ce a-i prigoni pe credincioși însemna totodată a înăbuși rugăciunile înălțate de aceia în sprijinul lor. Numai Constanțiu - tatăl Sfântului Constantin - a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el a poruncit
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cu siguranță un motiv aparte pentru a reflecta asupra centralității martiriului, pentru că epoca noastră a fost cu preponderență una a martirilor<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, „What is a martyr? ...”, p. 7. footnote>. Astfel, putem aminti de ordalia suferită de credincioșii contemporani - în Uniunea Sovietică începând cu 1917, în Etiopia, încă din 1974, apoi la noi în România, în timpul regimului comunist ateu, asta doar pentru a menționa câteva exemple. În secolele XX-XXI, incomparabil mai mulți creștini au murit ca martiri pentru
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
cronologic (1945-1958), iar al doilea cel axiologic (conținutul, persoanele, sintezele). Autorii au urmărit prin selecționarea materialului prezentarea a trei dimensiuni, considerate fundamentale: 1) schimbările structurale survenite după 1945; 2) raporturile stat (partid) - BOR; 3) acțiunile Siguranței/Securității asupra clerului și credincioșilor. Cartea se deschide cu un „Cuvînt Înainte” (Radu Ciuceanu), un „Studiu introductiv” (Cristina Păiușan) și o „Introducere” (Mihai Ungheanu). Radu Ciuceanu descrie BOR (considerată „Biserica Națională”, „instituție de bază a poporului român” sau „componentă esențială a rezistenței neamului nostru” - p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
foști membri ai partidelor istorice), În ciuda pericolelor la care se expunea. Mihai Ungheanu fixează cheia de lectură a „Introducerii” sale În momentul În care vorbește despre Religie și naționalism (autor Olivier Gillet) ca despre o carte cu care „istoriografii și credincioșii cu greu se pot Împăca”. Mihai Ungheanu crede, spre deosebire de Olivier Gillet, că Occidentul a ignorat două forme de „luptă anticomunistă”: opoziția și rezistența, privilegiind lupta stradală, rezistența armată și disidența. În viziunea acestuia, categoria rezistenței cuprinde o subramură, „rezistența În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cît este de nedreptățită. Statul, aliatul ei tradițonal, nu o mai apără de celelalte culte și confesiuni, așa cum s-a Întîmplat În comunism. Statul, bunul prieten al BOR, nu mai controlează viața morală a societății cenzurînd „subcultura occidentală”, forțîndu-l pe credincios să devină un ascet, obligîndu-l să se mîntuiască. BOR a rămas pe cont propriu. De acum nu va mai Împărți cu nimeni aura inocenței. Și atunci, de ce atîta panică cînd vine vorba de publicarea dosarelor ecleziale? Bogdan Moșneagu LIDIA IONESCU
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
religios recunoscut. ... (3) Numărul posturilor personalului clerical pentru care statul sprijină salarizarea prin alocarea unui fond de la bugetul de stat se repartizează anual de Ministerul Culturii și Cultelor, pe baza propunerilor unităților centrale de cult ale cultelor recunoscute, în raport cu numărul credincioșilor, conform ultimului recensământ, cu nevoile reale și cu fondul alocat în acest scop. ... ----------- Alin. (3) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 132 din 4 iulie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204944_a_206273]
-
1) în procent de 30% din totalul posturilor clericale prevăzute în anexa nr. 3, pentru care se alocă sprijin la salarizare de la bugetul de stat. ... (4) Numărul de posturi stabilite potrivit alin. (3) va fi repartizat pe culte, în raport cu numărul credincioșilor, conform ultimului recensământ, și cu nevoile reale. ... (5) Unitățile centrale de cult, în baza numărului de posturi comunicat anual, transmit Ministerului Culturii și Cultelor propuneri motivate cuprinzând nominalizarea unităților de cult pentru al căror personal clerical se dorește acordarea sprijinului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204944_a_206273]
-
poate beneficia de prevederile alin. (2) în procent de 30% din totalul posturilor clericale, pentru care se alocă sprijin la salarizare de la bugetul de stat. ... (5) Numărul de posturi stabilite potrivit alin. (4) va fi repartizat pe culte, în raport cu numărul credincioșilor, conform ultimului recensământ, și cu nevoile reale. ... (6) Unitățile centrale de cult, în baza numărului de posturi comunicat anual, transmit Secretariatului de Stat pentru Culte propuneri motivate cuprinzând nominalizarea unităților de cult pentru al căror personal clerical se dorește acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228482_a_229811]
-
poate beneficia de prevederile alin. (2) în procent de 30% din totalul posturilor clericale, pentru care se alocă sprijin la salarizare de la bugetul de stat. ... (5) Numărul de posturi stabilite potrivit alin. (4) va fi repartizat pe culte, în raport cu numărul credincioșilor, conform ultimului recensământ, și cu nevoile reale. ... (6) Unitățile centrale de cult, în baza numărului de posturi comunicat anual, transmit Secretariatului de Stat pentru Culte propuneri motivate cuprinzând nominalizarea unităților de cult pentru al căror personal clerical se dorește acordarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234585_a_235914]
-
p. 143. footnote>. Crucea lui Hristos trebuie să fie modelul oricărui creștin, amintindu-i cum Dumnezeu a putut dirija un episod care, naturii umane păcătoase, i-a apărut ca un episod chinuitor, umilitor, Și să-l transforme în ceva bun. Astfel, credinciosul nu se va mărgini să suporte durerea, lăsând-o să se reverse asupra lui, și nu va pretinde că această experiență majoră nu îl va schimba în nici un fel. De aceea, el va distinge întotdeauna ceva potențial benefic, expiator Și
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
o cale spre credința creștină. Adeseori, înmormântarea unui partener se demonstrează a fi un punct de cotitură în călătoria spirituală a unei persoane, când, dintr-odată, piesele unui puzzle complex încep să-Și găsească locul. Mai presus de toți, cei credincioși ar trebui să fie aceia care să crească prin experiența suferinței. Deci, dacă se naște întrebarea: cum pot creștinii învăța să înțeleagă modul în care suferința poate fi transmisă lui Dumnezeu, cu rezultate pozitive sau cum putem crește prin nenorocire
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
transmisă lui Dumnezeu, cu rezultate pozitive sau cum putem crește prin nenorocire, răspunsul la acestea depinde și de înțelegerea rolului pozitiv pe care suferința îl poate juca în interiorul vieții creștine. Din nou, e impetuos necesar să subliniem că depinde de credincios să permită suferinței să preia aceste roluri. Suferința poate conduce la o perfecționare sau la o desăvârșire a credinței. Doar trebuie să se deschidă în fața lui Dumnezeu. Să-I permită să dea valoare la ceea ce i se întâmplă Și să
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, p. 479. footnote>. Însă nu doar călugării îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria, am intrat în biserica unui martir ca să mă închin și am văzut o femeie iubitoare
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
de fiecare dată se repetă, dacă nu același scenariu, cel puțin aceeași reciprocitate a relației: Nu, nu ești singur”<footnote MITROPOLITUL ANTONIE DE SUROJ, Viața, boala, moartea, trad. de monahia Anastasia (Igiroșanu), Ed. Sf.Siluan, 2010, p. 44-46. footnote>. Bunul credincios privește suferințele altuia ca și cum ar fi ale sale. Făcând astfel, îndemnul unui scriitor postapostolic („Să iubești pe aproapele tău mai mult decât sufletul tău”<footnote BARNABA, Epistola, cap. XIX, 5, în Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note Și indici de Preot
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
În cadrul credinței creștine se utilizează un număr de imagini pentru a reliefa bogăția acestei teme: spre exemplu, utilizarea de către Sfântul Apostol Pavel a imaginii legale a adopției (înfierii). Această imagine este utilizată de marele apostol pentru a exprima relația dintre credincioși Și Iisus Hristos (Rom. 8, 15; 8, 23; 9, 4; Gal. 4, 5; Efes. 1, 5). Conform legii romane, un tată poate înfia copii în afara familiei naturale Și le poate conferi statutul legal al adopției, astfel incluzându-i în familie
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
o distincție între copiii naturali Și cei adoptați, aceștia au un statut egal. În ochii legii, erau toți membri ai aceleiași familii, indiferent de originile lor. Sfântul Apostol Pavel angajează această imagine parțial pentru a indica faptul că, prin credință, credincioșii ajung să aibă același statut ca Hristos, anume de a fi fii ai lui Dumnezeu, fără a implica faptul că ar poseda aceeași natură divină precum Iisus Hristos. Credința ne face fii ai lui Dumnezeu, în pofida faptului că nu împărtășim
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
un bărbat Și o femeie se unesc într-o uniune care implică împărtășirea în comun de bunuri. Ce aparține mirelui aparține Și miresei, tot așa cum ce aparține miresei aparține Și mirelui. A concepe credința ca o căsătorie între sufletul celui credincios Și Hristos subliniază natura reală Și personală a uniunii dintre ei. Credința nu înseamnă atât a Ști amănunte despre Hristos, ci înseamnă a-L cunoaște pe Hristos Și a te face cunoscut de El. Credința nu se referă doar la
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
ci înseamnă a-L cunoaște pe Hristos Și a te face cunoscut de El. Credința nu se referă doar la teorii sau idei, ci mai ales la relațiile personale care ne transformă; și se referă la o împărtășire reală între credincios Și Hristos. Dar este o împărtășire inegală. Îi dăm lui Hristos păcatele Și mortalitatea noastră, iar El ne dăruiește neprihănirea Și slava Sa, ne face părtași la suferințele Lui ca să ne bucurăm și de slava Sa cerească (I Pt. 4
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
l-a aclamat pe Chamberlain [6, p. 248]. Francezii însă au trecut printr-un moment de remușcare: Voilà comme la France traite les seuls alliés qui lui étaient restés fideles" ("Iată cum Franța trădează singurii aliați care i-au rămas credincioși".) [6, p. 238]; Münchenul a constituit o trădare. Pe 23 septembrie 1938 Hitler a adresat cehilor, în termeni generali, propriile sale propuneri, inclusiv o hartă cu indicarea regiunii care avea să fie transferată. De fapt, după cum a recunoscut însuși Chamberlain
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
acestei probleme vizau: * colonizarea cu ajutorul statului a românilor rămași peste hotare, în scopul naționalizării orașelor și a ținuturilor de graniță; * asigurarea întâietății românilor în slujbe și în intreprinderi, cu o grijă deosebită pentru tineret; * menținerea unei proporții corespunzătoare numărului de credincioși de alte etnii, în ajutoarele destinate școlilor și bisericilor 685. Președintele PNL-Gheorghe Brătianu respingea ideea unei posibile influențe externe asupra programului său politic, precizând, în februarie 1934, că sursa nuanței sale naționaliste se afla în tradiția națională a partidului liberal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]