15,009 matches
-
până la 25 bar la debite foarte mari. Se împart în compresoare centrifuge și compresoare axiale. Într-un compresor centrifug comprimarea gazelor se realizează prin acțiunea forței centrifuge asupra gazului la trecerea printr-un rotor. După presiunea la sfârșitul comprimării, se deosebesc: Sunt obținute debite de până la 2500 m/min. Un compresor axial este constituit din mai multe coroane de palete mobile montate fie pe niște discuri, fie pe un tambur și din coroane de palete directoare fixate de carcasă. Ansamblul format
Compresor () [Corola-website/Science/312609_a_313938]
-
și greutăților vechi românești folosite în Muntenia, Moldova și Dobrogea. A fost căsătorit cu Victoria Luzatto, care a înființat, la București, un Institut pentru fete situat pe strada Negustori nr.15. Fiul lor, Iuliu A. Zanne, a realizat o pagină deosebită pentru literatura română prin publicarea volumelor intitulate "Proverbele românilor". Alexandru Zanne a fost prieten apropiat cu Hristache Ioanin, împreună cu care l-a asistat pe poetul Dimitrie Bolintineanu până în ultimele clipe ale vieții acestuia.
Alexandru Zane () [Corola-website/Science/312706_a_314035]
-
obținerii anumitor compoziții. Ele pot fi: fonte cenușii,fonte nodulare și fonte maleabile. Fonta se obține prin topirea și reducerea minereurilor de fier în cuptoare speciale numite furnale. Fontele obținute în furnale se numesc fonte brute. După compoziția chimică se deosebesc în fonte brute obișnuite și fonte brute aliate. Ele pot fi folosite în: Fierul topit obținut în furnalul înalt, venind în contact cu cocsul din partea de jos a furnalului, conține diferite procente de carbon dizolvat (de obicei 3 sau 4
Fontă () [Corola-website/Science/312698_a_314027]
-
nu se aplică tuturor cetățenilor statului, ci numai vorbitorilor limbii dacoromâne, numită în această țară "limba moldovenească" (sunt exceptați acei dintre vorbitori, care s-au declarat "Români", și sunt numărați separat). Astfel nomenclatura etnică din Republica Moldova, conformă Constituției republicane, îi deosebește, potrivit definiției sovietice, pe Moldovenii din fosta URSS de cei din România (Moldova românească) și de ceilalți vorbitori ai limbii dacoromâne ; persoanele care totuși se declară "români" în Republica Moldova (cum au putut s-o facă la recesământul din 5-12 octombrie
Demografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/312701_a_314030]
-
și New York. La propunerea Centrului Național al Cinematografiei, acest film a beneficiat în 1994 de alocarea de la bugetul de stat a sumei de 265.000 lei (din devizul de 365.000 lei), fiind considerat film "„de interes național, de importanță deosebită pentru cultura românească”". Pe genericul de început al filmului este făcută următoarea mențiune: "„În afara scenelor privind execuția din 25 decembrie 1989, toate celelalte sunt pură ficțiune. Orice asemănare de nume este întîmplătoare. - Autorii”". Coloneii Neculai Grigoraș și Ion Predescu au
Punctul zero () [Corola-website/Science/312748_a_314077]
-
particule folosind Teoria variabilelor ascunse, unde corelațiile sunt descrise de variabile necunoscute (ascunse). Însă în 1964 John Stewart Bell a demonstrat că nici astfel nu se poate construi o teorie locală bună, iar entanglementul, prezis de mecanica cuantică, se poate deosebi experimental de teoriile cu parametri locali ascunși. Rezultatele experimentelor ce au urmat au dovedit natura non-locală a mecanicii cuantice, cu toate că în experimente au fost și mici inexactități. Corelarea non-locală duce la o interacțiune interesantă cu Teoria relativității restrânse, care afirmă
Inseparabilitate cuantică () [Corola-website/Science/312769_a_314098]
-
asupra utilizării apelor pentru agricultură, era una dintre primele lucrări care se preocupa de problema utilizării în scopuri multiple a resurselor Argeșului. Au urmat studiile legate de soluționarea problemelor hidrotehnice ale Capitalei, care au constituit totdeauna o parte de importanță deosebită din studiile legate de bazinul Argeșului. Conform viziunii din acea vreme, aceste studii se refereau la zone limitate și nu abordau într-un mod unitar ansamblul problemelor de gospodărire a apelor din bazinul Argeșului. Aceste studii l-au familiarizat pe
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
schema generală de amenajare, Paul Solacolu a avut responsabilitatea elaborării planului de exploatare al acumulării. Gospodărirea apelor din zona orașului București în timpul întregii sale cariere o preocupare de primă importanță a lui Paul Solacolu. Aceste probleme erau de o complexitate deosebită în mare parte din cauza amplasării relativ defavorabile a orașului, într-o zonă cu râuri relativ mici, cu resurse insuficiente pentru asigurarea cerințelor de apă ale unei mari aglomerații urbane iar pe de altă parte cu un regim torențial care constituiau
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
planul de amenajare al bazinului Crișurilor. Specificul bazinului Crișurilor era mult diferit de cel al Argeșului. Cu excepția municipiului Oradea bazinul nu avea mari aglomerații urbane. Pe de altă parte problemele de inundații și de exces de umiditate aveau o pondere deosebită; ele determinaseră realizarea unor lucrări de îndiguire și de desecare încă înainte de primul război mondial. Era însă necesară aducerea lor la standarde moderne și ridicarea gradului lor de siguranță. Din punct de vedere al potențialului hidroenergetic, singurul subbazin care prezenta
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
se stabilește în București și având un stil neoclasic, realizează o operă variată, remarcându-se în "portretistică" („portretul lui "Theodor Aman"”) dar realizând și numeroase monumente, cum ar fi: "„Domnița Bălașa”", "„Spătarul Mihail Cantacuzino”" (București). Acest sculptor are o contribuție deosebită în ceea ce privește începuturile învățământului academic, predând la catedra de sculptură din București. Fiul său, Carol Storck fiind elevul acestuia, își va continua studiile în Italia și Statele Unite ajungând astfel la un nivel profesional de invidiat. "Carol Storck" creează portrete („B. P.
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pe observarea directă a realității și realizează în picturile sale aspecte pline de pitoresc surprinse în târgurile sau bâlciurile, oamenii și monumentele surprinse în călătoriile sale prin țară sau orient, folosindu-se de creion sau aparatul de fotografiat. O importanță deosebită pentru pictura românească este Theodor Aman (1831-1891) fiind un artist desăvârșit cu studii academice la Paris și cu succese deosebite cum ar fi în 1853 „Autoportretul” și compoziția „Bătălia de la Oltenița” din 1854. Aman este interesat de tehnicile artistice ale
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
libertății pensulației și luminozității culorilor. Exemple pot fi: „Hora la Aninoasa”, „Glume de peste Olt”, „În grădina pictorului”, sau „Siestă în grădină”. Datorită faptului că gravura autohtonă era la început, Aman abordează și această secție artistică și învață tehnicile reușind lucrări deosebite în acvaforte („Autoportret”, „Țăran cu căciula în mână”). Artistul are un merit deosebit și în învățământ deoarece înființează în București în anul 1865 "„Academia de Belle-Arte”" pe care o va conduce timp de peste 25 de ani. El organizează "„Pinacoteca Statului
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
în întreaga activitate. Noul stil al lui Grigorescu constă în delimitarea formelor plastice de pete de culoare și nu de linie utilizând o pensulație rapidă și energică. Cu timpul stilul se perfecționează ajungând a fi o variantă proprie a "plein-air-ismului" deosebindu-l de cel al barbizoniștilor cât și de cel al impresioniștilor. În 1877, Grigorescu este prezent pe front ca reporter unde realizează o compoziție istorică („Atacul de la Smârdan”) punând în valoare mișcarea unui personaj din câteva linii. Ca peisagist Grigorescu
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pădure”, „Stejarul”, „Iarna la Barbizon” exprimă personalitatea sa contemplativă, impresionând prin senzația că privirea noastră ne introduce într-un spațiu imens dar foarte tensionat. Datorită capacității sale de a pătrunde în adâncul lucrurilor și a lipsei de sentimentalism, Andreescu se deosebește atât de artiștii obișnuiți dar și de alți mari pictori. De la sfârșitul secolului al XIX-lea până la intrarea României în primul război mondial se desfășoară perioada cunoscută în Europa sub numele de "la belle époque". În această perioadă, tradiționalismul și
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
având continuitate de la Theodor Aman până la sfârșitul perioadei interbelice. Școlit la academiile de la București, München și Paris unde face cunoștință cu ultimele noutăți în domeniul tehnicii artistice, Gheorghe Petrașcu, deși apropiindu-se de opera lui Nicolae Grigorescu, ajunge să se deosebească de aceasta prin evoluția artei sale ce are un parcurs sigur spre perfecționism. Întors în București în 1901, artistul participă ca membru fondator la înființarea grupării „Tinerimea artistică”. Gheorghe Petrașcu abordează în lucrările sale o atmosferă sumbră, romantică, în care
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
desenul cu măiestrie dar și compoziția cromatică într-un stil desăvârșit. Din punct de vedere cromatic, Pallady folosește tonuri stinse de griuri îmbinate cu desene geometrice. O lucrare deosebită este „Pălăria și umbrela artistului” în care artistul își demonstrează calitatea deosebită de colorist și în același timp de mare desenator. Ca alți pictori ai epocii, și Jean Al. Steriadi (1880-1956) parcurge același itinerariu pentru a se forma ca pictor desăvârșit. În 1904 la Paris expune, la „"Salonul de Toamnă"” o pânză
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
făcut "The Outlaw", în rol principal fiind Jane Russell, pentru care Hughes a conceput un sutien special (pe care, apoi, Jane a hotărât să nu îl poarte din cauză că nu i se potrivea). "Scarface" și "The Outlaw" au primit o atenție deosebită din partea cenzorilor; "Scarface" pentru violență, "The Outlaw" pentru costumele sumare ale lui Jane Russell. Soția lui Hughes s-a întors în Huston în 1929 și a divorțat. Hughes a fost văzut cu multe femei cunoscute, printre care Billie Dove, Bette
Howard Hughes () [Corola-website/Science/312042_a_313371]
-
oxigen pentru a-și crea energia prin respirație, prin metabolismul moleculelor bogate în energie, precum glucoza. Pe Pământ există însă și organisme anaerobe, ca de exemplu unele microorganisme din lacurile subterane. Din punct de vedere fiziologic și biochimic, se pot deosebi: respirația externă și respirația internă (sau celulară). Se deosebesc următoarele tipuri: Au loc o serie de procese biochimice la nivelul celulei (mai exact, membrana internă a mitocondriei), în scopul eliberării energiei, care se finalizează cu formarea moleculelor de adenozintrifosfat. Oxigenul
Respirație () [Corola-website/Science/312093_a_313422]
-
metabolismul moleculelor bogate în energie, precum glucoza. Pe Pământ există însă și organisme anaerobe, ca de exemplu unele microorganisme din lacurile subterane. Din punct de vedere fiziologic și biochimic, se pot deosebi: respirația externă și respirația internă (sau celulară). Se deosebesc următoarele tipuri: Au loc o serie de procese biochimice la nivelul celulei (mai exact, membrana internă a mitocondriei), în scopul eliberării energiei, care se finalizează cu formarea moleculelor de adenozintrifosfat. Oxigenul inspirat și ajuns în plămâni este transportat, prin intermediul sângelui
Respirație () [Corola-website/Science/312093_a_313422]
-
mai multe tipuri de transă, printre care: transă șamanică, convulsivă, de posedare [demonică], erotică, extatică, hipnotică, meditativă, psihedelică, etc. "Noul dicționar universal al limbii române"”oferă următoarea definiție: Transa este o „(1) stare specială în care se află persoană hipnotizată, deosebită de cea de veghe sau cea de somn, caracterizată prin slăbirea controlului conștient asupra propriei comportări și a contactului cu realitatea la acțiunea unei sugestii: "transă hipnotică"; (2) stare a mediumului în timpul comunicării cu spiritele, caracterizată prin tulburări de conștiință
Transă () [Corola-website/Science/312092_a_313421]
-
Medicii islamici au fondat printre cele mai vechi spitale, în sensul modern al cuvântului, adică spitale publice, aflate sub egida marilor universități medicale. Acestea erau adevărate stabilimente în care persoanele suferinde erau îngrijite de un personal calificat și care se deosebeau de templele, ospiciile , azilurile și lazareturile din trecut care se ocupau mai degrabă cu izolarea de restul societății a bolnavilor cronici și a celor cu probleme mintale, decât cu vindecarea lor. Astfel, în Cairo, în secolul I d.Hr., spitalul Qalawun
Medicina islamică () [Corola-website/Science/312169_a_313498]
-
Fata de birău" în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul "Mara", nuvelele "Moara cu noroc" și "Pădureanca", iar memoriile sale publicate în volumul "Amintiri", apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la " Timpul" în București și, mai apoi, fondator al "Tribunei" din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
cu asprime în cronicile sale din "Timpul" tot ceea ce considera "necuviințe estetice". A debutat în literatura română ca dramaturg cu piesa "Fata de birău", în anul 1871, iar un an mai târziu îi scria lui Iacob Negruzzi: "Am o dispoziție deosebită pentru arta dramatică", iar încrezător în această dispoziție a scris pe parcursul vieții un număr apreciabil de piese, dintre care cele rămase constituie un întreg volum. Slavici nu a excelat neaparat ca dramaturg, dar prin comedia sa introduce în dramaturgia românească
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
moment decisiv în consolidarea prozei realiste în literatura română. Nicolae Xenopol aprecia că Slavici "a făcut un pas mai departe" și că în proza lui intri "într-o lume pe care puțini au cunoscut-o până acum, într-o lume deosebită de toate celelalte, într-o lume în sfârșit despre care poți cu drept zice: aceștia sunt țăranii români." Eminescu a accentuat aceași idee, insistând asupra adâncimii sufletești a acestei lumi, care nu numai "seamănă în exterior cu țăranul român, în
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
infirmând teoriile care susțin originea sud-dunăreană a lui. Pentru ieșirea călări la Pietrele lui Solomon, în trecut junii purtau doar „laibărul” fără „spențere”, indiferent de vreme, lucru păstrat până astăzi. Cei trei conducători, (vătaful, armașul mare și armașul mic) se deosebesc de restul companiei prin faptul că pălăriile lor sunt împodobite cu „ruji” (cocarde), trei pentru vătaf, de culoare roșie, două galbene pentru armașul mare și una albastră pentru armașul mic și poartă panglici late în „bandulieră”, de pe umărul drept în
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]